Sunteți pe pagina 1din 58

Orthomyxovirid

ae
Influenza A, B, C
Clasificare
 Familia cuprinde patru genuri:
• Virusul gripal A
• Virusul gripal B
• Virusul gripal C
• Thogotovirusuri (infecteaza tintari,
purici)
Structura
ME
Structura - ME
 Simetrie helicala
Structura - schematic
Structura – schematic
 H
 N
 PB1
 PBA
 PB2
 NP
 NA
 M1, M2
 NS1, NS2
Structura
 Virioni sferici, 80 – 120nm
 Exista si forme filamentoase
 Virusuri invelite
 Simetrie helicala a capsidei
 Genom segmentat, ARN, sens (-) (8
segmente pentru A si B, 7 pentru C)
 Poseda o ARN-polimeraza-ARN
dependenta (esentiala pentru
infectivitate; transcrierea ARN (-) pentru
sinteza de ARNm)
Structura
 NC este inconjurata de proteina M1
care formeza un invelis situat imediat
sub anvelopa, spre exterior.
 Proteina M2, proemina spre exterior,
traverseaza invelisul, formind canale
ce permit schimburile de ioni; in acest
fel, determina modificarea Ph-lui in
endozom.
 Prezinta 2 tipuri de proiectii: H si N
Structura
 Hemaglutinina (H): denumita asa,
datorita capacitaii de a aglutina
diferite tipuri de eritrocite;
 Lungime : 10 nm; Gm: 225000
daltoni
 H este implicata in atasarea la
receptorii membranei celulare ce
contin acid sialic.
Hemaglutinina -
structura
 Trimer alcatuit din subunitati glicoproteice
identice, fiecare format din 2 lanturi de
polipeptide: HA1 si HA2; cele 2 unitati sunt
legate printr-un situs comun; clivarea lui, pH
dependenta, determina modificari
conformationale care expun partea hidrofoba,
cea mai bine conservata a extremitatii N
terminale a HA2, necesara fuzionarii dintre
invelisul viral si membrana endozomala;
 secundar fuzionarii, NC este eliberata in
citoplasma.
Structuri/functii
 Epitopii implicati in atasare,
demonstreaza o mare variabilitate din
cauza mutatiilor ARN care dicteaza
schimbarea configura-tiei HA1 (aceste
modificari sunt localizate in arii
restrinse aflate la nivelul situs-ului de
atasare).
 Neuraminidaza: rol de enzima ce
catali-zeaza clivarea acidului sialic si
un rest de zahar aflat in
glicoproteinele mucusului; astfel,
virusul eludeaza apararea nespecifica
locala.
Structuri/functii
 Importanta si in eliberarea
virusului
 Previne autoagregarea
particulelor virale mature prin
indepartarea resturilor de acid
sialic de la nivelul anvelopei.
Structuri/functii
 PB2 – proteina bine conservata: rol in
transcriptia ARN.
 PB1 si PA, enzime cu rol in replicarea
si transcrierea ARN.
 NP: nucleoproteina, proteina
capsidala, cu simetrie helicala,
specifica de tip; rol protector.
 NS1 si NS2 – proteine nestructurale,
situate intern; inhiba transportul
ARNm; functii necunoscute.
Rezistenta la agenti fizico-
chimici
 Relativ scazuta.
 Poate supravietui, timp de mai multe zile,
in picaturi septice, in conditii de umiditate,
temperatura scazuta si absenta razelor
solare;
 A fost evidentiat, in praf, dupa 2 saptamini.
 Persista pe maini – 30 – 40 min.
 In LA infectat sau tesuturi introduse in
soluţie salina de glicerol, persista mai
multe saptamâni la 4 0 C.
Rezistenta la agenti fizico-
chimici
 Poate fi pastrat timp indelungat la –
70 0 C.
 Este inactivat dupa expunerea la 56
0 C, timp de 30 min; unele particule

care persista, pot fi distruse dupa 90


min.
 Este inactivat de: sol 20% eter la
rece, fenol, formaldehida, saruri ale
metalelor grele, detergenti,
sapunuri, halogeni, etc.
Habitat/gazde naturale
 Virusul gripal A, infecteaza omul, mamiferele
(cai, porci, etc) si pasarile (rate, giste, gaini,
etc)
 Virusurile gripale B si C, infecteaza doar omul.
 Virusul C a fost izolat si de la porci (in China).
 Tulpinile au specificitate de specie; rar se
noteaza transmiterea interspecii (e.g.
izbucnirea epidemica din 1977, cu o rata
crescuta de mortalitate, a aparut la om in
Hong Kong; tulpina a fost aviara(H5N1) si s-a
transmis direct de la pasari (nu s-au semnalat
atunci transmiteri inter-umane).
Nomenclatura
 Denumire adoptata prin conventie
internationala (OMS – 1980)
 Genul (tipul)
 Gazda de origine (cu exceptia omului)
 Aria geografica/orasul izolarii
 Numarul tulpinii
 Anul izolarii
 Pentru virusul gripal A, se specifica, in
paranteza, formula antigenica (e.g.: H si N)
 Ex: A/Iasi, 1/60/H3N2; A/equin/1/56
(H7N7)
Replicare
Replicare
Replicare: atasare,
adsorbtie
Replicarea: sinteza ARN si
eliberarea
Replicare
Replicarea
Replicarea
Replicarea
 Se desfasoara pornind de la ARN cu
sens (-).
 Neuraminidaza scindeaza acidul sialic
din moleculele glicoproteice ale
mucusului si glicocalixului eucariot
(este o sialidaza).
 Functiile N: lichefiaza mucusul;
faciliteaza eliberarea virionilor la
finalul sintezelor proteice si asamblarii;
previne autoagregarea de virioni prin
resturile de acid sialic din anvelopa.
Replicarea
 Atasarea prin intermediul H, cu
recunoasterea de receptori specifici
prezenti la nivelul celulelor
respiratorii ale TRS.
 Dupa fixare, virusurile sunt
endocitate prin fuziunea membranei
celulare cu membranele gazdei.
 Decapsidarea are loc in citoplasma.
Replicarea (continuare)
 Transcriptia si replicarea genomului
au loc in NUCLEUL celulei gazda
(exceptie fata de alte virusuri ARN
cu sens negativ).
 Explicatie: primerii pentru
transcriptie, extremi-tatile 5’metilate
sunt sintetizate de ARN-polime-raza
celulara II.
 In prezenta acestor primeri, ARN
polimeraza virala devine functionala,
controlând sinteza catenei ARN cu
sens (+) si a ARNm.
Replicarea (continuare)
 Catenele ARN complete, cu sens (+)
sunt folosite ca matrita pentru
replicarea genomului viral.
 Ulterior se sintetizeaza proteine
capsidale si antigene structurale;
 Sintezele proteice si asamblarea au loc
in citoplasma.
 Virionii se matureaza prin inmugurire
prin membrana citoplasmatica.
 O celula produce sute de copii de virus.
Replicare
Variabilitatea antigenica
 Evolutia virusului gripal A
 1874 --- (H3N8)
 1890 --- (H2N2) .........................Pandemic
 1902 --- (H3N2)
 1918 --- (H1N1)..........................Pandemic
 1933 --- (H1N1)..........................First strains isolated
 1947 --- (H1N1)..........................Variation detected
 1957 --- (H2N2).........................."Asian" Flu
pandemic
 1968 --- (H3N2).................."Hong Kong" Flu
pandemic
 1976 --- (H1N1).........................."Swine" Flu, non-
epidemic
 1977 --- (H1N1) + (H3N2)........."Russian" Flu epidemic
Reasortarea genetica
 Tulpini umane si
aviare fac obiectul
reasortarii genetice
timpul infectiei
duble.
Dupa infectarea
unei celule cu doua
virusuri care
poseda unul sau
mai multe
segmente, poate
apare reasortarea
segemntelor
replicative.
Consecinta:
aparitia unui virus
progen al carui
genom contine
segemnte de
genom de la
ambele virusuri
Variabilitatea antigenica
 Secundar variabilitatii genetice, au
rezultat de-a lungul timpului 15 tipuri de
H (H1 – H15) si 9 tipuri de N (N1-N9).
 Prin combinarea lor, rezulta noi subtipuri
de virus.
 Intrarea in circulatie a unui nou serotip
presupune disparitia serotipului
precedent (exceptie, din 1977, circula, in
paralel,virusurile gripale A/H3N2 si
H1N1).
 Variatii antigenice minore (antigenic
drift)– H si N sunt partial recunoscute.
Mutantele induc infectii intr-o populatie
imuna; sub presiunea imunologica a
populatiilor gazda sunt selectate tulpini
epidemice de virus A si B.
 Variatia antigenica majora (antigenic
shift)– consecinta reasortarii genomice intre
subtipuri de virus. Valabila doar pentru
virusul gripal A.
 H sau/si N complet noua.
 Genereaza pandemii.
Patogenie
Patogenie
 Răspîndirea virusului de la o personă la
alta se face prin intermediul aerosolilor
sau prin contactul cu mâini si suprafete
contaminate. Virusul inhalat este
depozitat la nivelul mucoasei ce
căptuseste tractusul respirator.
 Tinte pentru virus sunt celulele epiteliale
cum sunt cele ciliate sau secretoare de
mucus;
 consecinta: afectează imunitatea de tip
nespeci-fic, sau primară.
Patogenie
 NA facilitează infectia prin clivarea
reziduurilor de acid sialic de la nivelul
stratului de mucus si, în acest fel,
permite atasarea virusului, via H.
 Cînd virusul capătă acces la nivelul
TRI, poate determina descuamarea
importantă a epidetiliului bronhiolar
sau alveolar.
 Pe această cale v.g. permite aderarea
bacteriilor la nivelul celulelor epiteliale.
Patogenie
 Secundar actiunii primare a v.g.
evolutia poate fi spre o pneumonie atipică
primară sau, secundar unei infectii
bacterine se ajunge la pneumonie lobară
acută: cel mai frecvent suprainfectia
bacteriană este cu: S. pneumoniae, H.
influenzae sau. S. aureus.
 Lezarea celulelor induce un proces acut
inflamator cu edem si atractia celulelor
fagocitare.
Manifestări clinice
 Posibilitătile evolutive sunt variate: de la
afectiuni respiratorii moderate cu rinită si
farinigită la PAP cu posibil deces.
 Infectiile asimptomatice pot atinge 50% dintre
infectii.
 Tipic, fără a fi patognomonic pentru gripă este
debutul brusc cu febră si tuse. Tabloul clinic
nu diferentiază în nici într-un caz gripa de alte
infectii cu localizarea la nivelul TR.
 Diagnosticul de laborator este util acestui scop
Istoria naturala a
infectiei
Tablou clinic
 Adulţi: debut- febră, frisoane, cefalee,
dureri în gît, tuse uscată, mialgii, astenie,
anorexie.
 Febra de 38 – 40 C se atinge la 24 de ore
de la debut.
 Febra durează, de regulă, 3 zile (limite 1 –
5 zile).
 Simptomatologia se remite cel mai frecvent
într-o săptămînă, dar tusea şi astenia pot
persista încă o sapt. după remiterea febrei.
Tablou clinic - adulti
 In ultimul timp au evoluat v. gripale A:
H1N1, H2N2 , H3N2 si B, toate
determinînd o simptomatologie
asemănătoare.
 In general v.g. B determina infectii mai
putin severe decît v.g A.
 Virusul gripal A/ H3N2 pare a fi cel mai
“periculos”.
 La bătrîni simptomele majore sunt:
anorexia, lentoarea, febra neexplicată,
astenia, rinita si starea de confuzie.
Copii si nou-născuti

 V.g. A si B sunt , pentru copii, agenti


etiologici importanti atît pentru TRS căt si
pentru TRI.
 Simptomatologia este asemănătoare cu cea a
adultu-lui, dar tulburările gastrointestinale
cum ar fi durerile abdominale , vărsăturile si
diareea sunt mai frecvent semnalate. In plus,
miozitele, crupul si otita media sunt si ele
mai frecvente la copii.
 Infectia la nou-născut este posibil fatală si se
poate manifesta doar prin febră de etiologie
neprecizată.
Complicatii
 TRS: sinuzite bacterine, otite medii;
 TRI: exacerbarea unor boli
pulmonare cronice obstructive,
insufucientă cardiacă congestivă,
crup, bronsite, pneumonii .
 Pneumonia rar este determinata de
v.g. si, mai frecvent, constă în
suprainfectii bacteriene deci, de
instalarea unei pneumonii lobare
acute.
Complicatii
 Aparat circulator: rar implicat. Posibile
miocardite, pericardite si tromboflebite.
 Sindromul Reye este o complicatie rară ce
constă în insuficientă hepatică si
encefalopatie, avînd o rată a mortalităţii de
30%- 40%.
 Apare mai ales la copii, (intre 2-16 ani)
secundar unor infectii virale (e.g. gripă, mai
ales cu tip B, varicelă) si a terapiei cu
aspirină administrata ca antipiretic. De aici
rezultă interdictia utilizării ei ca tratament
simpto-matic, la copii în infectii virale.
 Patogenie, necunoscută.
Diagnostic
 Cultivare: OE, CC si identificarea prin RIH.
 OE: adaptarea în cavitatea amniotică,
ulterior pasaje oarbe pentru inocularea în
cavitatea alantoidiană; se pot repeta
 LA (lichid alantoidian): evidenţiere de virus
prin RH si identifiacre prin RIH
 Culturi de celule Madin - Darby canine
kidney (MDCK) – cea mai utilizată
 CC: celule primare epiteliale adenoidiene
umane sau epiteliale de la nivelul bronhiilor
 Urmat de identificare
 Evidentierea rapida a antigenelor:
Rapid influenza diagnostic tests
(RIDTs)- pot identifica vgA sau B, in
minute sau automazizat (ex 10
variante aprobate de FDA)
 Sensibilitate: 50-70%
 Specificitate: 90-95%
 Mai sensibil: IF
 RT-PCR
 IF: diagnostic direct si indirect.
 Serologie: RFC, RIH, ELISA, IF.
 Sensisibilitatea si specificitatea sunt
diferite in functie de testul utilizat,
laborator, proba.

 http://www.cdc.gov/flu/professionals/diag
nosis/rapidlab.htm
Diagnostic
 Produse patologice pentru izolare sau
detectie rapida: probele de exsudat
NF sunt mai eficiente decât
prelevarile cu tamponul
 Ca pentru orice afectiune si in cazul
gripei, rezultatele trebuie
intrepretate in contextul altor
informatii pe care le avem de la
clinician.
Tratament
 Analgezice si antitusive , ca tratament simptomatic. Ca
antipiretic se preferă acetominofen (pentru a preveni
sindromul Reye).
 Amantadina si rimantadina sunt drogurile de electie
(rimantadina mai ales la cei cu insuficientă renală).
 Inhibitori de neuraminidază: oseltamivir, zanamivir
(utilitate în cazul rezisitenţei la amantadină/rimantadină).
 Se adminstrează cât mai precoce, atât cu scop profilactic
cât si terapeutic; reduc perioada de boală cu aprox. 50%
 Clasic gripa “durează 7 zile fără tratament si 1 săptămînă
cu tratment ”); dificil de apreciat eficienta tratamentului.
 Pare foarte util la batrâni (previne coimplicatiile si
evolutiile severe).
 Antibiotice numai pentru profilaxia sau terapia
suprainfecţiilor bacterine.
Epidemiologie
 Variabilitatea antigenică face ca
permanent un număr mare de
persoane să fie receptive la boală;
copii sunt mai frecvent afectaţi.
 In zonele temperate, epidemiile sunt
practic anuale, durează 4-6
săptămîni si desigur sunt
caracteristice sezonului rece.
Epidemiologie
 Variatiile antigenice minore determina
izbucniri epidemice iar cele majore,
pandemii.
 OMS a recomanadat ca în fiecare tară să
existe Centre Nationale de Referintă
pentru supravegherea sero-epidemioligcă
a gripei cu scopul surprinderii noii
variante antigenice cît mai precoce si,
implicit, a producerii de vaccin.
Imunizarea
 Singura capabilă să prevină infectia.
 Scopul imunizării: producerea de Ac
neutralizanti anti-H si anti-N.
 Protectia este strict fată de tulpinile
înrudite celor din compozitia
vaccinului: H3N2, H1N1 si B.
Tipuri de vaccin
 Vaccin integral inactivat prin formol
sau beta-propiolactonă. Vaccinul cultivat
pe embrion de găină are drept
contraindicatie majoră alergia la
proteinele din ou.
 Alte tipuri: viu atenuat si corpuscular
(contine numai H si N).
 Vaccinul cu administrare locală are
avantajul sintezei de IgA dar nu este
acceptat de populatie.
Vaccinarea
 Formula vaccinala, indicata annual de
OMS
 Ex: sezonul 2000/2002
 Virus gripal A/Moscow/10/99 (H3N2)
 Virus gripal A/New caledonia/20/99
(H1N1)
 Virus gripal B/Beijing/184/93.
 Vaccinare, anuala, in sezon preepidemic
(septembrie - octombrie)
 25 February 2016 (recomandări OMS)

 It is recommended that trivalent vaccines for use in the 2016-2017


influenza season (northern hemisphere winter) contain the following:
 an A/California/7/2009 (H1N1)pdm09-like virus;

 an A/Hong Kong/4801/2014 (H3N2)-like virus;

 a B/Brisbane/60/2008-like virus.

 It is recommended that quadrivalent vaccines containing two


influenza B viruses contain the above three viruses and a
B/Phuket/3073/2013-like virus.

Sursa:
http://www.who.int/influenza/vaccines/virus/recommendations/2016_17_
north/en/
Vaccinarea
 Grupe de risc:
- Persoane peste 65 ani
- Copii (mai ales prematuri, distrofici, cu
malformatii, etc.)
- Femei gravide dupa primul trimiestru
de sarcina (orice stadiu, vaccinare cu
vaccin omorat)
- Copii si adulti cu afectiuni cronice
pulmonare, boli cardiovasculare, diabet,
maladii dismetabolice.