Sunteți pe pagina 1din 35

1.

Gazele
combustibil
e
Gaze combustibile
Gaze combustibile

Ce sunt gazele combustibile ?


 fracţiunea cea mai uşoară a combustibililor
fosili
 importanţă economică
Gaze combustibile

1. Clasificare
după
provenienţă
Gaze combustibile

Gaze libere (naturale)


 zăcăminte proprii
 preponderent - metanul> 99,2%
vol.
 8% mondial se prelucrează,
restul se arde
 valorificarea petrochimică – mai
bună
 metanul e însoţit de omologii
superiori gazoşi C2 – C4.
 !!!!!! Nu au fost identificaţi
compuşi lichizi!!!
 gaze de natură anorganică: CO2,
Gaze combustibile
Gaze asociate
 împreună cu ţiţeiul în zăcământ;
 se găsesc o parte în stare liberă, restul
dizolvate în soluţie, în ţiţei sau în apă.
 nivelul de presiune în zăcământ - 103 bar.
 scade presiunea în zăcământ, acestea se
îmbogăţesc cu compuşi grei.
 metan 50%, alături de etan, propan, butan şi
alţi omologi, în funcţie de natura chimică a
ţiţeiului brut, condiţiile din zăcământ (t, p),
raportul fază gaz/ fază lichidă, condiţiile de
separare
 hidrocarburi mai grele : C5, C6, C7 din clasa
parafine, naftene şi aromatice, componenţi
în stare lichidă şi care, după prelucrarea
gazelor, formează fracţiunea de gazolină
Gaze combustibile

Gaze asociate
În funcţie de nivelul presiunii la care are
loc separarea gazelor din zăcământ:
Gaze asociate sărace - presiune mare
Gaze asociate bogate - presiune mică

Component Presiune, bar


32 1,5
Metan 86,1% vol 50,2 %vol
Etan 8 %vol 20,1 %vol
Propan 3,3 %vol 16,5 %vol
Izobutan 0,5 %vol 2,4 %vol
n - Butan 0,8 %vol 6,0 %vol
Pentan 0,3 %vol 2,4 %vol
Gaze combustibile

Gaze de rafinărie
 rezultate din prelucrarea sau
descompunerea petrolului brut sau a
fracţiunilor sale, cu excepţia procesului
de piroliză;
 compoziţia depinde de natura ţiţeiului
din care provin, de limitele de distilare
ale produselor petroliere prelucrate,
precum şi de parametrii de operare din
instalaţii.
 conţin hidrocarburi nesaturate;
 dacă provin din ţiţeiuri sulfuroase, au
un conţinut ridicat de H2S (care trebuie
îndepărtat).
Gaze combustibile

2. Ipoteze de formare

A. Ipoteza anorganică
B. Ipoteza cosmica
C. Ipoteza organica
Formation Of Reservoir Rock _ Oil & Gas Animations.mp4
Gaze combustibile
Ipoteza anorganică
 au luat nastere prin reacţiile unor
substanţe de natură anorganică,
existente în scoarţa terestră
 Argumente:
CaC2+H2O = C2H2 +
Al4C3 + H2O = CH4 +
reacţii în lanţ între cărbuni şi
vaporii de apă, cu formare de gaz
de sinteză, urmate de reacţii de tip
Fischer Tropsch, catalizate de
elementele din scoarţă (Fe, Ni, Co)
au generat hidrocarburi, de la gaze
până la lichide.
C(cărbuni) + H2O (v) = CO + H2O
nCO + H2  CnH2n+2 + H2O
Gaze combustibile
Ipoteza cosmica
 Atmosfera initiala - formată din metan,
inglobat în cantitati importante în interiorul
pământului în urma procesului de solidificare
a magmei
 Zăcămintele primare de metan la adâncimi
de sute de km, cele actuale s-au format în
urma migrării metanului din cele primare
prin crăpăturile scoarţei terestre, rezultate
în urma mişcărilor seismice
 Argumente:
la producerea de seisme apar flăcării
(degajare de metan)
regiuni bogate în zăcăminte de metan
- o activitate seismică ridicată
importante zăcăminte în zone arctice,
Gaze combustibile

Ipoteza organica

S-au format prin procese de


conversie biochimică a
materialului organic rezultat din
descompunerea corpurilor de
plante şi animale, după moartea
lor.
Gaze combustibile

Rezerve
- La nivel mondial, la 31.12.2014 - 6,972.518 trillion cubic feet
(187.1 Miliarde m3)- 54.1 ani producţie - Piaţa mondială a
gazelor naturale va înregistra o creştere de 1,6% pe an
până în 2022, până la 3,986 miliarde metri cubi în 2022

- Romania, (2015) - 3.725 trillion cubic feet;


- 7,8 milioane tep în 2017
- Producția de gaze naturale a României va crește constant
în următorii trei ani, până la 9 milioane tone echivalent petrol
(tep)
în 2020, în timp ce importurile vor scădea constant,
la 700.000 tep în același an
Gaze combustibile
Rezerve de gaz natural versus producţie

2016 pe regiuni Istoric

BP Statistical Review of World Energy 2017


© BP p.l.c. 2017
Gaze combustibile

BP Statistical Review of World Energy 2017


© BP p.l.c. 2017
Source: Includes data from Cedigaz.
Gaze combustibile

BP Statistical Review of World Energy 2017


© BP p.l.c. 2017
Gaze combustibile

BP Statistical Review of World Energy 2017


© BP p.l.c. 2017
Gaze combustibile
Gaze combustibile
Distribuţia rezervelor de gaz dovedite: 1996, 2006 şi 2016
procente

BP Statistical Review of World Energy 2017


© BP p.l.c. 2017
Gaze combustibile

Top 10 rezerve gaze


naturale
1 Russia 47,800,000,000,000 1 January 2014 est.

2 Iran 33,800,000,000,000 1 January 2014 est.

3 Qatar 25,070,000,000,000 1 January 2014 est.

4 United States 8,734,000,000,000 1 January 2013 est.

5 Saudi Arabia 8,235,000,000,000 1 January 2014 est.

6 Turkmenistan 7,504,000,000,000 1 January 2014 est.

7 United Arab Emirates 6,089,000,000,000 1 January 2014 est.

8 Venezuela 5,562,000,000,000 1 January 2014 est.

9 Nigeria 5,118,000,000,000 1 January 2014 est.

10 Algeria 4,505,000,000,000 1 January 2014 est.

51 Romania 105,500,000,000 1 January 2014 est.


Gaze combustibile

Proprietăţile gazelor

1. Densitatea
2. Viscozitatea
3. Căldura specifică
4. Putere calorică
Gaze combustibile

Densitatea
Densitatea absolută - raportul între masa şi volumul
gazului respectiv
m  kg 
 ; 
V  m3 
Gaze combustibile
Obţinerea densităţii
a. Metode experimentale
• Metoda picnometrului Chancel: măsurarea masei
gazului de analizat conţinut într-un picnometru
calibrat, cu vol 250ml; metoda este aplicabilă
indiferent de natura gazului şi este foarte precisă.
• Metoda Bunsen – Schilling: măsurarea timpilor de
efuzie ai gazului şi aerului printr-un orificiu calibrat:
0.627 p1  g 
 g2 2

d  2
g
a   1
 a p  p 2  p1  a2 
• P1 – presiunea de vapori a apei la temperatura
determinării, mm Hg;
• P2 – suprapresiunea medie din aparat faţă de
presiunea atmosferică, mm Hg;
• P – presiunea barometrică, mm Hg;
• 0,627 – densitatea relativă a vaporilor de apă faţă
de aer.
• Metoda este simplă, aplicabilă gazelor cu densităţi
relative mai mici de 1,2.
Gaze combustibile

Obţinerea densităţii
b. Prin calcul

Pentru amestecurile ce conţin metan şi etan,


densitatea se determină cu ajutorul unei
metode combinate, calcul şi grafic, în funcţie
de densitatea amestecului fără cei doi
componenţi şi de fracţiile molare ale
acestora.
Gaze combustibile
Variaţia densităţii gazelor cu
temperatura şi presiunea
•Pentru presiuni p < 3 bar, se consideră ca gazele,
indiferent de tipul lor, au comportare de gaz ideal şi
se aplică legea generală a gazelor.
•Pentru presiuni p ≥ 3 bar, gazele au comportare
reală, drept care în relaţie intervine factorul de
neidealitate z.
•Z se calculează cu o relaţie bazată pe teorema
stărilor corespondente: 
z  z ( 0)   z (1)
•Z(0) - coeficient de neidealitate al fluidului simplu;
•Z(1) – coeficient de neidealitate ce ţine seamă de
acentricitatea moleculară;
•Ω – factor de acentricitate (factor acentric) tabelat,
sau se calculează cu relaţia
P
   log Pr  1 Pr 
Pc
Gaze combustibile
Viscozitatea
Această proprietate oferă informaţii cu privire la
frecarea internă manifestată în interiorul
gazelor, când asupra lor se exercită o forţă
exterioară. viscozităţii:
Determinarea
a. pentru hidrocarburi
A, B, C – constante tabelate, caracteristice
t  A  BT  CT
2

pure:
fiecărei hidrocarburi
Unitatea de măsură este microPoise; în S.I. se
măsoară în N s/m2, kg/m s; Pa s; ca ordin de
mărime 10-7 Pa.s, drept care se foloseste
unitatea tolerată Poise,

b. pentru amestecuri de gaze de


compoziţie cunoscută: n

 yi M
i ,T
 medie ,T  i 1
n

y
i 1
i Mi
Gaze combustibile
Variaţia viscozităţii gazelor
cu temperatura şi presiunea
-viscozitatea dinamică a gazelor creşte cu
creşterea temperaturii
- exprimarea cantitativă a variaţiei viscozităţii
gazelor cu temperatura şi presiunea se poate face
cu ajutorul unei relaţii de forma
2/3
7.70 M ( p c )
T , p   r   c c 
(Tc )1 / 6 µ
r

Viscozitatea redusă se
Pr
determină grafic in funcţie de
parametrii reduşi:

T
r
Gaze combustibile

Căldura specifică
- cantitatea de căldură necesară creşterii cu un
grad a temperaturii unităţii de cantitate de produs
Q
c
m  t
unitatea de măsură: kJ/ kg grd; kcal/kg grd;
- valoarea ei depinde de natura substanţei, nivelul
temperaturii şi al presiunii;
- se poate determina experimental, prin calcul sau
grafic;
- prin calcul: - cu relaţii în funcţie de analiza
elementală: c = f(C, H, S)
n
- pentru amestecuri de compoziţie
adică în funcţie de fracţia

cunoscută
c p  (c p ,i g i )
i 1
masică şi de căldura specifică
a fiecărui component.
Gaze combustibile
Căldura specifică
c,
kcal/k metan
g grd

cC6

Benzen

- în serie omoloagă, la o temperatură dată, căldura


specifică scade cu creşterea numărului de atomi
de carbon în moleculă;
- pentru acelaşi număr de atomi de carbon în
moleculă, căldura specifică scade P>N>Ar;
Gaze combustibile
Puterea calorica
• Efectul termic, in J sau kcal, al arderii complete a unei
cantitati de gaz egala cu unitatea
• Ce este arderea?
• Viteza flacarii:
• Deflagratie v < 30m/s
• Detonatie 30< v < 200 m/s
• Explozia v> 200 m/s
• Ardere completa
• Putere calorica inferioara –
• Putere calorica superioara –
• Se poate determina experiemntal, grafic sau se
determină prin calcul;
• Valoarea acestei mărimi scade cu cşeterea masei
molare;
• Structurile ramificate, cu acelaşi număr de atomi de
carbon în moleculă, au valori puţin mai mici decât cele
liniare.
• Valori pentru tipuri de gaze:
• Gaze naturale cu 98% metan: 8470 kcal/mc
Gaze combustibile
Umiditatea gazelor
• Prezenţa apei în fluxurile de gaze determină o serie de
neajunsuri
-coroziunea echipamentului metalic;
-micşorează secţiunea de curgere a gazelor;
-formarea gaz-hidraţilor - combinaţii solide interstiţiale
de tip clatraţi, asemănătoare cu zăpada, care pot
obtura secţiunea de curgere.
• Gaz – hidraţii:
- se formează numai în prezenţa apei şi numai de către
componentele hidrocarbonate gazoase;
- uşurinţa cu care se formează creşte cu creşterea masei
molare a hidrocarburilor; astfel, la mase molare mari,
se formează cu atât mai uşor la temperaturi ridicate şi
presiuni scăzute. Ex. Metanul formează mai greu decât
butanul.
- formarea lor este favorizată de prezenţa unor gaze
cum sunt CO2, H2S, dar sunt inhibate de prezenţa
NaCl de exemplu.
- din punct de vedere chimic, se formează dintr-o
Gaze combustibile
Periculozitatea gazelor
• formează uşor amestecuri explozive, ce pot genera
explozii şi incendii
• fiecare compus gazos este caracterizat de un
domeniu de explozie, delimitat de limitele de
explozie, inferioară şi superioară;
• limita inferioară – concentraţia minimă de gaz
combustibil în amestec cu aerul, deasupra căreia se
produce explozia, li;
• limita superioară – Lconcentraţia
Component maximă
Ls, % volde gaz
i, % vol
combustibil
Metan în amestec 5cu aerul, până15la care se
produce
Etan explozia, Ls; 2 13
Propan 2,1 9,5
Nbutan 1,8 8,4
Acetilena 5 80
Hidrogen 4,5 75
Etilenoxid 3 100
Gaze combustibile

• In gazele combustibile pentru încălzire se


introduce mercaptan, cu putere de penetraţie
foarte mare. 1/600 000 mercaptan/hidrocarbură
• Cantitatea de mercaptan introdusă e aleasă astfel
încât percepţia olfactivă să se realizeze la o
concentraţie de 20% din limita inferioară de
explozie.
• 12 cm3 mercaptan la 1 m3 aragaz.
• Alt pericol: electricitatea statică, datorită
acumulării de sarcini electrice pozitive la
suprafaţa produselor, în rezervoare, sau datorită
frecării produselor lichide cu rezervorul sau
conducat.
• Metode de evitare : diametru diferit al conductei,
se evită schimbările bruşte de sens, se leagă
rezervorul la pământ, aditivi antistatici.
Gaze combustibile