Sunteți pe pagina 1din 22

Proprietăţile de ardere

ale ţiţeiului şi ale


fraţiunilor separate din
acesta
Puterea calorică

Definitie
 Cantitatea de căldură degajată în cursul
arderii complete a unităţii de cantitate de
combustibil, ardereadecurgând în condiţii
de temperatură şi presiune constante
Arderea completa
 Reacţia de oxidare totală a elementelor
constitutive ale acestuia, C, H şi S la CO2,
H2O, respectiv, SO2.

 se exprimă în kJ/kg sau kcal/kg


Putere calorică superioară
Gazele de ardere nu conţin vapori de apă,
aceasta fiind condensată;
Putere calorică inferioară
Apa se găseşte în stare de vapori în
gazele de ardere

În calculele tehnologice se folosesc


valorile puterii calorice inferioare ale
unui combustibil
Determinarea experimentală a
datelor de putere calorică

1 - vas calorimetric; 2 - agitator; 3


- termometru de precizie; 4 -
bomba calorimetrica 5 - instalatie
electrica; 6 - termostat; 7 -
termometru.
Pentru produse petroliere lichide

Q s  12400  2100 d 15 
2

Q i  Q s  50,45H

H  26  15 d 15 
H este conţinutul de hidrogen al combustibilului, % masă
Q s  81C  300H  26 S  O 

Q i  81C  300H  26 S  O   6 9H  A 


C, H, O, S, A  conţinutul de carbon, hidrogen, oxigen, sulf şi apă al combustibilului, în % masă.

Q i  33915c  103000h  10885s


Qi reprezintă puterea calorică a comustibilului petrolier, în kJ/kg
c, h, s fracţiile masice ale elementelor chimice carbon, hidrogen, sulf din constituţia combustibilului
 Determinarea rapidă a valorilor puterii
calorice se poate realiza grafic, în funcţie
de alte caracteristici ale combustibilului,
mai uşor de accesat.
 Prin includerea factorului de
caracterizare precizia valorilor se
măreşte pentru că se ia în consideraţie şi
natura chimică a combustibilului
respectiv.
Valori ale puterii calorice inferioare
pentru unele hidrocarburi
Hidrocarbura Clasa Puterea calorică
inferioară, kcal/kg
Metan Parafine 11960
Etan Parafine 11350
Propan Parafine 10936
Pentan Parafine 10846
Etenă Olefine 11280
Propenă Olefine 10900
Ciclohexan Naftene 10783
Benzen Aromatice 9680
într-o serie omoloagă de hidrocarburi valoarea puterii calorice scade cu creşterea
masei moleculare a hidrocarburilor
pe clase de hidrocarburi pentru acelaşi număr de atomi de carbon în
moleculă, puterea calorică scade în ordinea:
P>O>N>A
Limitele de explozie ale produselor petrolier

Arderea produselor petroliere -


combinarea rapide a vaporilor acestora
cu oxigenul, realizată prin reacţii în lanţ şi
care sunt caracterizate prin apariţia de
flacără şi degajarea concomitentă de
lumină şi căldură.
Declanşarea arderii unui amestec
omogen de aer şi combustibil gazos nu
este posibilă decât în anumite limite de
concentraţie a combustibilului în acest
amestec
Explozia

o ardere extrem de rapidă, ca urmare a


combinării hidrocarburilor cu oxigenul,
prin reacţii în lanţ, caracterizată de
apariţia de flacără, degajare de căldură
şi lumină şi a unei mari cantităţi de gaze
de ardere, ce produc o creştere bruscă şi
însemnată a presiunii
Limitele de explozie
delimitează domeniul de concentraţie gaz
inflamabil în amestecul aer (oxigen) - gaz
inflamabil, în interiorul căruia se produce
explozia.
Limita inferioară de explozie, li,
desemnează concentraţia minimă de gaz
combustibil în amestecul combustibil
(limita deasupra căreia se produce
explozia)
Limita superioară de explozie, ls
concentraţia maximă de gaz gaz
inflamabil în amestecul combustibil

Domeniul de explozie
Se exprimă în procente gaz inflamabil în
amestecul gaz inflamabil-aer (oxigen);
Se pot determina experimental sau se pot
calcula cu diverse relaţii
Factori care influenteaza limitele de
explozie:
Temperatura creşterea temperaturii sistemului conduce la lărgirea domeniului
de explozie
scăderea presiunii sistemului are ca efect îngustarea domeniului de
explozie. Sub valoarea de 50 mm col Hg a presiunii, explozia nu se
mai produce. Creşterea presiunii peste valoarea celei atmosferice
Presiunea conduce la extinderea domeniului de explozie ca urmare, în special,
a creşterii brusce a limitei superioare
diluarea cu gaz inert a unui amestec combustibil are ca efect
modificarea domeniului de explozie, în sensul restrângerii
Prezenţa gazului inert acestuia. Pentru anumite valori ale raportului gaz inert / gaz
combustibil în amestec, explozia nu se mai produce
Efectul reducerii presiunii sub cea Efectul cresterii presiunii peste cea
atmosferica asupra limitelor de atmosferica asupra limitelor de
explozie a gazelor naturale explozie a gazelor naturale
Limitele de explozie ale
Limitele de explozie ale
amestecurilor de gaze imflamabile
amestecurilor de propan si aer
si aer diluate cu azot si dioxid de
diluate cu azot si dioxid de carbon
carbon
Limitele de explozie ale unor produse
Produsul Domeniul de explozie,
% vol.
Metan 5 - 15
Etan 2 - 13
Propan 2,1 - 9,5
n-Butan 1,8 - 8,4
n-Pentan 1,4 - 8,3
n-Hexan 1,2 - 7,7
n-Heptan 1-7
n-Decan 0,78 - 2,6
Etenă 3,02 - 34
Acetilenă 2,5 - 80
Ciclohexan 1,3 - 8,35
Benzen 1,3 - 7,9
Toluen 1,27 - 7
Naftalină 0,9 - 5,9
Hidrogen 4,1 - 74,2
Metanal 5,5 - 36,5
Etanal 3,1 - 20
Acetonă 2,1 - 13
Etilen-oxid 3 - 100
Benzină 1,3 - 6
Petrol distilat 1,16 - 6
Temperatura de inflamabilitate

cea mai joasă valoare a parametrului, la


presiunea atmosferică, la care un produs
petrolier lichid încălzit în condiţii
standardizate pune în libertate o cantitate
sufucientă de vapori care împreună cu
oxigenul din aerul ambiant formează un
amestec combustibil ce se aprinde în
contact cu o flacără
Determinarea experimentală a
temperaturii de inflamabilitate se
realizează cu metode standardizate
Furnizează indicaţii cu privire la pericolul
producerii de explozii şi incendii, la
depozitarea, transportul şi folosirea
produselor petroliere.
Valoarea temperaturii de
inflamabilitate, pentru fracţiuni
petroliere cu aceleaşi limite de distilare,
poate furniza informaţii cu privire la
natura chimică a acestora, fracţiunile de
natură chimică parafinică (ceroase)
având valori mai ridicate ale acestei
caracteristici, comparativ cu cele
separate din ţiţeiuri naften-aromatice
Temperaturile de inflamabilitate ale
unor fracţiuni petroliere

Fracţiunea Temperatura de
inflamabilitate,oC
Petrol distilat 40
Motorină 60
Ulei uşor 160 - 200
Ulei mediu 200 - 250
Ulei greu 250 - 280
Temperatura de autoaprindere
acea temperatură la care nivelul termic
atins de produsul petrolier este atât de
ridicat încât aprinderea lui are loc fără
sursă exterioară de foc.
Într-o serie omoloagă de hidrocarburi
temperatura de autoaprindere scade cu
creşterea numărului de atomi de carbon în
moleculă
Pe clase de hidrocarburi, pentru acelaşi
număr de atomi de carbon în moleculă,
temperatura de autoaprindere scade în
ordinea t a , parafine t a ,olefine t a ,naftene t a ,aromatice