15.

Legislaţie – DOC, IG, Menţiuni tradiţionale ale vinurilor

(Extras din MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr 726/10.VIII.2005)
 Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV) este
institutie publica cu personalitate juridica aflata in subordinea
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

ONVPV este organismul care gestioneaza la nivel national, in

principal, potentialul de productie, denumirile de origine, indicatiile
geografice si mentiunile traditionale pentru produsele vitivinicole.
Structura organizatorica a ONVPV se aproba prin ordin al ministrului
agriculturii si dezvoltarii rurale, modul de organizare si functionare al
ONVPV  precum si structurile sale centrale si teritoriale fiind
reglementate prin propriul regulament de organizare si functionare.
Istoric

Notiunea de denumire de origine a vinurilor este foarte veche, ea

fiind folosita pentru identificarea produselor care circula printr-un nume
geografic.

Denumirea de origine nu este o simpla indicare a provenientei,

ea este asociata originalitatii si specificitatii produsului. Cele mai vechi
referinte se gasesc în Biblie unde se aminteste de vinul de Samarie
sau de vinul de Helbon (Liban).
 Antichitatea greaca sau romana desemneaza anumite vinuri prin
indicatie geografica pentru ca acestea au o calitate specifica fata de
altele. Cunoscut din acea perioada este vinul de Ismaros, pe care îl
pierde Cyclop în favoarea lui Ulysse, Ismaros fiind un mic masiv
muntos izolat din Thrace.
 Din Evul Mediu se pastreaza diferite texte care vorbesc despre vinurile
cu denumire de origine. Roger Dion citeaza doua decrete, cel din
anul 1351 si din 1415 în care apare specificatia ca vânzatorii care dau
alt nume vinului decât cel al zonei în care a fost ceeat îsi pierd
produsul si sunt amendati. Pe vremea aceea functionau corporatii care
reglementau comertul în general si comertul cu vinuri în particular.
Corporatiile au fost abrogate si a urmat o perioada foarte lunga de
latenta pâna în secolul al XIX-lea.
 Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea se
caracterizeaza printr-o bogata activitate de reglementare a domeniului
‘’vinuri cu denumire de origine controlata’’. Legislatia internationala,
a Organizatia Internationala a Viei si Vinului (O.I.V.), a Uniunii
Europene precum si legislatia nationala prezinta particularitati
specifice.
Infiintarea plantatiilor de vita de vie

Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate,

cu soiuri/clone admise în Catalogului oficial al soiurilor al Uniunii
Europene.

Pot fi clasificate ca soiuri de struguri pentru vin numai cele care

îndeplinesc următoarele condiţii:
(a) aparţin speciei Vitis vinifera ;
(b) provin din încrucişări complexe între soiurile de Vitis vinifera şi
soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis;
(c) nu este unul dintre soiurile de hibrizi direct producători interzişi :
Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton şi Herbemont.
Productia de struguri

Producţia de struguri pentru vin se clasifică după cum urmează :

a) pentru vin cu denumire de origine controlată;
b) pentru vin cu indicaţie geografică ;
c) pentru vin fără indicaţie geografică sau denumire de origine
controlată, cu denumire de soi;
d) pentru vin fără indicaţie geografică şi fără denumire de origine
controlată.
Productia de vin

Vinul este un produs alimentar şi se clasifică astfel :

a) vin cu denumire de origine controlată;

b) vin cu indicaţie geografică ;
c) vin, fără indicaţie geografică sau fără denumire de origine
controlată, cu denumire de soi;
d) vin, fără indicaţie geografică şi fără denumire de origine
controlată.
Prin denumire de origine controlată se înţelege numele unui areal
viticol sau al unui loc specific utilizat pentru a descrie un produs
realizat în conformitate cu caietul de sarcini şi care respectă
a) calitatea şi caracteristicile sale se datorează în mod esenţial sau
exclusiv acestui areal viticol, cu factorii săi naturali şi umani;
b) strugurii din care este produs vinul cu denumire de origine
controlată provin exclusiv din acest areal viticol delimitat pentru
denumirea de origine respectivă;
c) vinul este produs în acest areal delimitat pentru denumirea de
origine respectivă;
d) vinul este obţinut din soiuri de viţă-de-vie aparţinând exclusiv
speciei Vitis Vinifera;
Prin indicaţie geografică se înţelege numele unui areal viticol sau al
unui loc specific utilizat pentru a descrie un produs care respectă
următoarele cerinţe:
(a) posedă o calitate, o reputaţie sau alte caracteristici specifice care
pot fi atribuite unui areal viticol delimitat pentru indicaţia geografică
respectivă;
(b) strugurii, în proporţie de cel puţin 85 %, provin exclusiv din arealul
delimitat pentru indicaţia geografică respectivă;
(c) vinul este obţinut în arealul viticol pentru indicaţia geografică
respectivă;
(d) vinul este obţinut din soiuri de viţă-de-vie aparţinând speciei Vitis
vinifera sau unei încrucişări între Vitis vinifera şi alte specii din genul
Vitis.
Prin menţiunea tradiţională a unui produs se înţelege:

(a) faptul că produsul are o denumire de origine controlată sau o

indicaţie geografică în cadrul legislaţiei comunitare sau naţionale;
(b) metoda de producere sau de maturare, calitatea, culoarea, locul de
provenienţă sau un eveniment deosebit legat de istoria produsului.
 A. Definitii
1. "An vinicol" înseamnă anul de producţie pentru produsele cărora li
se aplică prezenta lege. Începe la 1 august în fiecare an şi se încheie
la 31 iulie anul următor.
2. "Defrişare" înseamnă eliminarea completă a butucilor de viţă aflaţi
pe un teren plantat cu viţă-de-vie.
3. "Plantare" înseamnă fixarea definitivă a răsadurilor de viţă-de-vie
sau a unor porţiuni de răsaduri de viţă-de-vie, altoite sau nu, în
vederea producerii de struguri sau a unei culturi de viţă-mamă pentru
altoi.
4. "Supraaltoire" înseamnă altoirea unei viţe-de-vie care a mai făcut
obiectul unei altoiri.
5. "Struguri proaspeţi" înseamnă fructul viţei-de-vie utilizat în
vinificaţie, bine copt sau chiar uşor stafidit, care poate fi zdrobit sau
presat prin mijloace obişnuite în vinificaţie şi care poate produce
spontan o fermentaţie alcoolică.
6. "Suc de struguri" înseamnă produsul lichid nefermentat, dar
fermentabil, care:
(a) se obţine prin tratare corespunzătoare, datorită căreia devine
potrivit pentru consum ca atare;
(b) se obţine din struguri proaspeţi sau din must de struguri sau prin
reconstituire. Atunci când se obţine prin reconstituire, se reconstituie
din must de struguri concentrat sau din suc de struguri concentrat.
Este permisă o tărie alcoolică dobândită pentru sucul de struguri de cel
mult 1 % vol.
7. "Suc de struguri concentrat" înseamnă sucul de struguri
necaramelizat obţinut prin deshidratarea parţială a sucului de struguri
realizată prin orice altă metodă autorizată în afară de încălzirea pe foc
direct, astfel încât indicele refractometric, determinat la temperatura de
20 oC de refractometrul utilizat conform unei metode care se va stabili,
să nu fie mai mic de 50,9 %.
Este permisă o tărie alcoolică dobândită pentru sucul de struguri
concentrat de cel mult 1 % vol.
8. "Drojdie de vin" înseamnă:
(a) reziduul care se depune în recipientele care conţin vin, după
fermentare, în timpul stocării sau după tratarea autorizată;
(b) reziduul obţinut din filtrarea sau centrifugarea produsului menţionat
la litera (a);
(c) reziduul care se depune în recipientele care conţin must de struguri
în timpul stocării sau după tratarea autorizată;
(d) reziduul obţinut din filtrarea sau centrifugarea produsului menţionat
la litera (c).
9. "Tescovină de struguri" înseamnă reziduul din tescuirea
strugurilor proaspeţi, fermentat sau nu.
10. "Pichet" înseamnă un produs obţinut:
(a) prin fermentarea tescovinei de struguri proaspete macerate în apă;
(b) prin epuizarea cu apă a tescovinei fermentate.
11. "Vin alcoolizat" înseamnă un produs care:
(a) are o tărie alcoolică dobândită de minimum 18 % vol. şi de
maximum 24 % vol.;
(b) se obţine exclusiv prin adaosul unui produs nerectificat, provenind
din distilarea vinului şi având o tărie alcoolică dobândită de maximum
86 % vol., la un vin care nu conţine zahăr rezidual;
(c) are o aciditate volatilă maximă de 1,5 grame pe litru, exprimată în
acid acetic.
12. "Producţie de vin" înseamnă:
(a) mustul de struguri;
(b) vinul;
(c) amestecul de musturi de struguri şi/sau de vinuri cu diferite
caracteristici,
destinate obţinerii unui anumit tip de vin spumant.
13. "Tărie alcoolică dobândită în volume" înseamnă numărul de
volume de alcool pur la o temperatură de 20 oC cuprinse în 100 de
volume din produsul respectiv la această temperatură.
14. "Tărie alcoolică potenţială în volume" înseamnă numărul de
volume de alcool pur la o temperatură de 20 oC ce pot fi produse prin
fermentarea totală a zaharurilor cuprinse în 100 de volume din
produsul respectiv la această temperatură.
15. "Tărie alcoolică totală în volume" înseamnă suma tăriilor
alcoolice potenţiale şi dobândite.
16. "Tărie alcoolică naturală în volume" înseamnă tăria alcoolică
totală în volume a unui produs înainte de orice îmbogăţire.
17. "Tărie alcoolică dobândită în masă" înseamnă numărul de
kilograme de alcool pur conţinute în 100 kilograme de produs.
18. "Tărie alcoolică potenţială în masă" înseamnă numărul de
kilograme de alcool pur care pot fi produse prin fermentarea totală a
zaharurilor cuprinse în 100 kilograme de produs.
19. "Tărie alcoolică totală în masă" înseamnă suma tăriilor alcoolice
dobândite şi potenţiale în masă.
B. Produse vinicole:

1. Vinul este produsul obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică,

totală sau parţială, a strugurilor proaspeţi, presaţi sau nu, sau a
mustului de struguri.
Vinul:
(a) are, dupa procedeele de imbogatire admise, o tărie alcoolică
dobândită de minim 8,5 % vol., cu condiţia ca vinul să provină
exclusiv din struguri recoltaţi în zona viticola B, şi de minim 9 % vol.
în zonele CI si CII;
(c) are o tărie alcoolică totală de maxim 15 % vol.
(d) are aciditatea totala, exprimata în acid tartric, de cel puţin 3,5
grame pe litru sau 46,6 miliechivalenţi pe litru.
2. Vin nou aflat încă în fermentaţie este produsul a cărui fermentaţie
alcoolică nu s-a încheiat şi care nu este încă separat de drojdie.
3. Vinul spumant este un produs:
(a) obţinut prin fermentaţie alcoolică primară sau secundară:
- din struguri proaspeţi;
- din must de struguri;
- din vin;
(b) care, la deschiderea recipientului, degajă dioxid de carbon provenit
exclusiv din fermentaţie;
(c) care, conservat la o temperatură de 20°C în recipiente închise,
prezintă o suprapresiune de minim 3 bari, datorită dioxidului de carbon
în soluţie;
(d) pentru care tăria alcoolică totală a producţiei de vin (“cuvee”)
destinate elaborării acestora nu trebuie să fie mai mică de 8,5 % vol.
4. Vinul spumant de calitate este un produs:
(a) obţinut prin fermentaţie alcoolică primară sau secundară:
- din struguri proaspeţi;
- din must de struguri;
- din vin;
(b) care, la deschiderea recipientului, degajă dioxid de carbon provenit
exclusiv din fermentaţie;
(c) care, conservat la o temperatură de 20°C în recipiente închise,
prezintă o suprapresiune de minim 3,5 bari, datorită dioxidului de
carbon în soluţie.
(d) pentru care tăria alcoolică totală a producţiei de vin (“cuvee”)
destinate elaborării acestora trebuie să fie de minim 9 % vol.
5. Vinurile spumante de calitate de tip aromat sunt vinurile
spumante de calitate:
(a) care sunt obţinute numai prin utilizarea exclusivă, la alcătuirea
producţiei de vin (“cuvee”), a mustului de struguri sau a mustului de
struguri parţial fermentat, care provin din soiuri aromate
(b) care, conservat la o temperatură de 20 °C în recipiente închise,
prezintă o suprapresiune de minim 3 bari, datorită dioxidului de carbon
în soluţie;
(c) a cărui tărie alcoolică dobândită este de minim 6 % vol.;
(d) a cărui tărie alcoolică totală de minim 10 % vol.
6. Vinul spumos este un produs care:
(a) se obţine din vin fără denumire de origine sau indicaţie geografică
protejate;
(b) degajă, la deschiderea recipientului, dioxid de carbon provenind
total sau parţial dintr-un adaos al acestui gaz;
(c) prezintă, atunci când este conservat la 20°C în recipiente închise, o
suprapresiune de minimum 3 bari datorată dioxidului de carbon în
soluţie.
7. Vinul petiant este un produs care:
(a) se obţine din vin, cu condiţia ca acesta să aibă o tărie alcoolică
totală de minim 9 % vol.;
(b) are o tărie alcoolică dobândită de minim 7 % vol.;
(c) prezintă, dacă este conservat la 20°C în recipiente închise, o
suprapresiune datorată dioxidului de carbon endogen în soluţie de
minim 1 bar şi maxim 2,5 bari;
(d) este prezentat în recipiente de 60 de litri sau mai mici.
8. Vinul perlant este un produs care:
(a) se obţine din vin;
(b) are o tărie alcoolică dobândită de minim 7 % vol. şi o tărie alcoolică
totală de minim 9 % vol.;
(c) prezintă, dacă este conservat la 20°C în recipiente închise, o
suprapresiune, datorată dioxidului de carbon în soluţie total sau parţial
adăugat, de minim 1 bar şi maxim 2,5 bari;
(d) este prezentat în recipiente de 60 litri sau mai mici.
9. Mustul de struguri este produsul lichid obţinut în mod natural sau
prin procedee fizice din struguri proaspeţi. Este permisă o tărie
alcoolică dobândită a mustului de struguri de maxim 1 % vol.
10. Must de struguri parţial fermentat este produsul obţinut din
fermentarea unui must de struguri cu o tărie alcoolică dobândită de
minim1 % vol. şi mai mică decât trei cincimi din tăria sa alcoolică totală
în volume.
11. Mustul de struguri parţial fermentat extras din struguri
deshidrataţi este produsul obţinut prin fermentarea parţială a mustului
de struguri obţinut din struguri deshidrataţi, al cărui conţinut total de
zahăr înainte de fermentare este de cel puţin 272 grame la litru şi a
cărui tărie alcoolică naturală şi dobândită este de mimin 8 % vol.

12. Mustul de struguri concentrat este must de struguri

necaramelizat care se obţine prin deshidratarea parţială a mustului de
struguri efectuată prin orice altă metodă autorizată în afară de încălzire
pe foc direct, astfel încât valoarea indicată la temperatura de 20°C de
refractometrul utilizat în concordanţă cu metoda aplicată să nu fie mai
mică de 50,9 %.
Este permisă o tărie alcoolică dobândită a mustului de struguri
concentrat de maxim 1 % vol.
13. Vinul din struguri deshidrataţi este un produs care:
(a) este obţinut fără îmbogăţire din strugurii lăsaţi la soare sau la
umbră în vederea unei deshidratări parţiale;
(b) are o tărie alcoolică totală de minim 16 % vol. şi o tărie alcoolică
dobândită de minim 9 % vol.;
(c) are o tărie alcoolică totală de minim 16 % vol. (sau 272 grame
zahăr/litru).
 
14. Vinul de struguri supramaturati
Vinul din struguri copţi în exces este produsul care:
(a) este obţinut fără îmbogăţire;
(b) are o tărie alcoolică naturală în volume de minim 15 % vol.;
(c) are o tărie alcoolică totală de minim 15 % vol. şi o tărie alcoolică
dobândită de minim 12 % vol.
15. Oţetul de vin este oţetul care:
(a) se obţine exclusiv prin fermentarea acetică a vinului;
(b) are o aciditate totală de minim 60 grame pe litru, exprimată în acid
acetic.
 
 15.1. Reglementări cu privire la DOC

15.1.1. Lista denumirilor de origine controlată (DOC) pentru

vinurile liniştite
15.1.2. Lista denumirilor de origine controlată (DOC) pentru
vinurile spumante

15.2. Reglementări privind IG

15.2.1. Lista indicaţiilor geografice pentru vinurile liniştite
15.2.2. Lista indicaţiilor geografice pentru vinurile aromatizate

15.3. Lista menţiunilor tradiţionale ale vinurilor

15.1.1. Lista denumirilor de origine controlată (DOC) pentru
vinurile liniştite admise pentru utilizare în România

- Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Podişului

Transilvaniei:
1. Târnave , însoţită sau neînsoţită de una din următoarel subdenumiri:
-Blaj
-Jidvei
-Mediaş
2. Alba Iulia
3. Sebeş – Apold
4. Aiud
5. Lechinţa
15.1.1. Lista denumirilor de origine controlată (DOC) pentru
vinurile liniştite admise pentru utilizare în România
- Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Dealurilor
Moldovei
6. Cotnari
7. Iaşi , însoţită sau neînsoţită de una dintre următoarele subdenumiri:
-Copou
-Bucium
-Uricani
-Bohotin
8. Huşi , însoţită sau neînsoţită de subdenumirea Vutcani
9. Iana
10. Dealu Bujorului
11. Nicoreşti
12. Panciu
13. Odobeşti
14. Coteşti
15.1.1. Lista denumirilor de origine controlată (DOC) pentru
vinurile liniştite admise pentru utilizare în România

- Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei:

16. Cernăteşti
17. Dealu Mare , însoţită sau neînsoţită de una dintre următoarele
subdenumiri:

-Boldeşti
-Valea Călugărească
-Urlaţi
-Ceptura
-Tohani
-Breaza
-Merei
-Zoreşti
15.1.1. Lista denumirilor de origine controlată (DOC) pentru
vinurile liniştite admise pentru utilizare în România
- Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei şi
Olteniei:

18. Pietroasa
19. Ştefăneşti, însoţită sau neînsoţită de subdenumirea Costeşti
20. Sâmbureşti
21. Drăgăşani
22. Banu Mărăcine
23. Segarcea
24. Mehedinţi, însoţită sau neînsoţită de una dintre următoarele
subdenumiri:
- Severin
- Corcova
- Golul Drâncei
- Vânju Mare
- Oreviţa
15.1.1. Lista denumirilor de origine controlată (DOC) pentru
vinurile liniştite admise pentru utilizare în România

- Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Banatului:

25. Recaş

26. Banat , însoţită sau neînsoţită de una dintre următoarele subdenumiri:

- Moldova Nouă
- Dealurile Tirolului
- Silagiu
15.1.1. Lista denumirilor de origine controlată (DOC) pentru
vinurile liniştite admise pentru utilizare în România

- Pentru Vinurile originare din Regiunea Vticolă a Crişanei şi Maramureşului

27. Miniş

28. Crişana , însoţită sau neînsoţită de una dintre următoarele subdenumiri:

- Diosig
- Biharia
- Şimleu Silvaniei
15.1.1. Lista denumirilor de origine controlată (DOC) pentru
vinurile liniştite admise pentru utilizare în România

- Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei:

29. Murfatlar , însoţită sau neînsoţită de una dintre următoarele subdenumiri:

- Medgidia
- Cernavodă

30. Babadag

30. Sarica Niculiţel , însoţită sau neînsoţită de subdenumirea Tulcea

15.1.1. Lista denumirilor de origine controlată (DOC) pentru
vinurile liniştite admise pentru utilizare în România
- Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Teraselor
Dunării:

32. Oltina
15.1.2. Lista denumirilor de origine controlată (DOC) pentru
vinurile spumante, admise pentru utilizare în România

- Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Podişului

Transilvaniei:
1. Târnave
2. Alba Iulia
3. Sebeş – Apold

- Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei:

4. Iaşi
5. Bucium
6. Huşi
7. Panciu
 15.1.2. Lista denumirilor de origine controlată (DOC) pentru
vinurile spumante, admise pentru utilizare în România
- Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei şi
Olteniei:
8. Dealu Mare

- Pentru Vinurile originare din Regiunea Vticolă a Crişanei şi

Maramureşului:
9. Şimleu Silvaniei

- Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei:

10. Murfatlar
 15.2.1. Lista indicaţiilor geografice pentru vinurile liniştite, admise
pentru utilizare în România

- Pentru vinurile din Regiunea Viticolă a Podişului Transilvaniei:

1. Dealurile Transilvaniei

- Pentru vinurile din Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei:

2. Dealurile Moldovei sau, după caz:
- Dealurile Hârlăului
- Dealurile Iaşilor
- Dealurile Huşilor
- Dealurile Tutovei
- Dealurile Covurluiului
- Dealurile Siretului
3. Dealurile Vrancei
15.2.1. Lista indicaţiilor geografice pentru vinurile liniştite, admise
pentru utilizare în România

- Pentru vinurile din Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei:

4. Dealurile Munteniei
5. Dealurile Olteniei

- Pentru vinurile din Regiunea Viticolă a Banatului:

6.Viile Crişului
7. Viile Timişului
15.2.1. Lista indicaţiilor geografice pentru vinurile liniştite, admise
pentru utilizare în România

-Pentru Vinurile din Regiunea Vticolă a Crişanei şi Maramureşului:

8. Dealurile Zarandului
9. Dealurile Crişanei
10. Dealurile Sămarului

- Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei:

11. Colinele Dobrogei

- Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării:

12. Terasele Dunării
15.2.2. Lista indicaţiilor geografice pentru vinurile
aromatizate

- Bitter Murfatlar

- Vermut Murfatlar
15.3. Lista menţiunilor tradiţionale ale vinurilor
1. Vin de regiune*)
2. Vin de calitate cu denumire de origine controlată (DOC), cu
următoarele categorii de calitate:
- Cules la maturitate deplină (DOC-CMD)
- Cules târziu (DOC-CT)
- Cules la înnobilarea boabelor (DOC-CIB)
3. Rezervă**)
4. Vin de vinotecă***)
*) Vinul de regiune este un vin de masă cu indicaţie geografică, livrat în export
**) Rezerva este un vin DOC maturat în baricuri minimum 6 luni şi învechit în sticla minimum
6 luni
***) Vinul de vinotecă este un vin DOC învechit în sticlă minimum 4 ani, cu buchet format în
sticlă în timpul învechirii, şi care se comercializează atât timp cât îşi păstrează calităţile
conferite de această menţiune