Compusi ai carbonului

in atmosfera
Monoxidul de carbon
Dioxid de carbon
Metan
Compusi organici volatili
Hidrocarburi
Poluanti organici persistenti
CO
Gaz
- Incolor
- Inodor
- Insipid
- neiritant

• Surse:
In interior:
– Transport – 68,4% - arderea incompleta a
– Procese industriale – 11,3% combustibililor fosili
– Combustie surse stationare – 2% - fumul de tigara
– Depozitare deseuri solide – 8,2%
– Diverse – 10,2%
• Arderea incompleta a combustibililor fosili
• In motoarele cu ardere interna:
2C8H18 + 17O2 = 18H2O + 16CO

! Introducerea convertoarelor catalitice a redus emisiile de CO.

• Emisiile naturale de CO (~10 x emisiile antropogene!)
• Emisiile naturale dispersate pe glob!
• Oxidarea metanului emis in urma descompunerilor anaerobe (plante sau in
stomacul unor animale)

2CH4 + 3O2 = 2CO + 4H2O

• Nivelul CO aproximativ constant la nivel global
(~0,1ppmv), mecanisme naturale, posibile:
• Conversia CO la CO2 prin reactii implicand HO.
• Retinerea CO din atmosfera de catre unele microorganisme
din sol (in orase nu este posibil acest proces  cantitati
mari de CO in atmosfera)
Sursa de CO in troposfera

CH  HO  H C   H O
4 3 2

CO  HO  CO  H  2

Timp mediu de viata: 6 luni

Reactii
fotochimice, CO
dependente de +OH
raportul -CO2
concentratiilor NO
si O3 H
+O2, M
HO2
NO2
O2
O

O3
C(NO)/C(O3) >1/5000
CO  OH  CO  H 2

H  O  M  HO  M
2 2

HO  NO  NO  OH
2 2

NO 
2
 NO  O   420 nm

OO O 2 3

CO  2O 
 CO  O
2
  420 nm

2 3
C(NO)/C(O3) >1/5000
CO  OH  CO  H 2

H  O  M  HO  M
2 2

HO  O  OH  2O
2 3 2

CO  O  CO  O
3 2 2
Indepartarea CO din atmosfera

CO  HO  CO  H 2 2

O  H   M  HOO   M
2

HOO   NO  HO   NO 2

HOO   HOO  H  O  O  H  O 2

H O  2 HO 
2 2
Efecte asupra sanatatii
• CO intervine in capacitatea de transport a oxigenului in sange
• Pericol: gaz toxic, incolor, inodor, insipid

• In orase aglomerate: 50 ppmv creste in garaje sau in blocaje de trafic.

Dioxidul de carbon CO2
• Continut atmosferic:
• Epoca pre-industriala: 280 ppm
• 2012: 391 ppm
• (crestere 2 ppm/an in perioada 2000 – 2009)
• Surse:
• Naturale
• Antropice
• Consum:
• Fotosinteza
CO2; H2O; CH4 – gaze cu efect de
sera (GES…GHG)
• Absorb energia din domeniul IR
• Energia este “re-radiata” (efect de sera)

Efect de sera FENOMEN NATURAL

Datorita cresterii cantitatii de GHG – incalzire globala
 Efect de sera
schimbare climatica
schimbare climatică
• schimbarea care este atribuită în mod direct sau indirect activităţilor
umane şi care alterează compoziţia atmosferei globale şi care este
răspunzătoare de variabilitatea climatică observată în perioade
comparabile ca timp
• schimbarea climatică se referă la fluctuaţiile pe termen lung ale
temperaturii, precipitaţiilor, vântului şi altor elemente din sistemul
climatic al Pământului
Gaz cu efect de sera
• Gaz care absoarbe radiatia electromagnetica din
domeniul infrarosu, emisa de suprafata Pamantului si de
nori.
• Gazul emite radiatie in domeniul infrarosu la nivelul la
care temepratura este mai scazuta decat la suprafata
pamantului.
Efectul net este de “absorbtie” a caldurii si tendinta de a
incalzi suprafata terestra.
Gaze cu efect de seră
(protocolul de la Kyoto)
• (vaporii de apă, H2O);
• dioxidul de carbon, CO2;
• metanul, CH4;
• protoxidul de azot, N2O;
• ozonul troposferic, O3.

• precursori ai ozonului (efect indirect)

– compuşi organici volatili (VOC);
– oxizi de azot (NOx).
• clorofluorcarboni (CFC);
• hidroclorfluorcarboni (HCFC);
• haloni;
• perfluorocarboni (PFC);
• hexafluorura de sulf (SF6).

• HFC hidrofluoro-carboni
– Agenti refrigerenti, aer conditionat -
automobile
• cei cu abundenta cea mai mare:
– HFC-23 (CHF3),
– HFC-134a (CF3CH2F),
– HFC-152a (CH3CHF2).
 Potential de incalzire
globala
Global warming potential
(GWP)
• Gazele absorb in mod diferit caldura din atmosfera
• Emisiile de gaze cu efect de sera
• sunt estimate prin unitati de milioane de tone de carbon echivalent (milion metric tons
of carbon equivalent MMTCE),
• care exprima fiecare gaz prin potentialul de incalzire globala (Global Warming Potential -
GWP)
• GWP se intentioneaza a fi o masura cantitativa a
impactului radiativ relativ mediu al unui gaz cu efect de
sera.
• Este definit ca efect radiativ cumulativ (atat direct cat si
indirect), integrat pe o perioada de timp de la emisia unei
unitati de masa a unor gaze de referinta. (IPCC)
• CO2 – referinta
• Efect direct: gazul prezinta efect de sera
• Efect indirect – gazul nu prezinta efect de sera, dar participa la
transformari care genereaza gaze cu efect de sera.
  Tg 
TgCO 2 Eq   Gg _ gaz    GWP   
 1000Gg 
TgCO 2 Eq  teragrame _ de _ CO 2 _ echivalent
Tg  teragrame  1012 grame
Gg  gigagrame  109 grame
GWP  potential _ de _ incalzire _ globala
• http://environment.nationalgeographic.com/environment/
global-warming/gw-overview-interactive.html
• http://environment.nationalgeographic.com/environment/
global-warming/gw-impacts-interactive.html
The Nobel Prize for Peace 2007
Compusi organici in
mediu
 COMPUSI
ORGANICI
VOLATILI
COV
VOC
POLUANTI
ORGANICI
ALTI COMPUSI PERSISTENTI
POP

POLUANTI
ORGANICI
POLUANTI
PERICULOSI AI
AERULUI DIFENILI
HAZARDOUS POLICLORURATI
AIR PCB
POLLUTANTS
HAP HIDROCARBURI
AROMATICE
POLICICLICE
PAH
• Compusi organici biogeni (generati de surse naturale)
• CH4 (bacterii),
• Hidrocarburi (vegetatie): terpene (VOC)
• Pinen, limonen,, izopren, linalool
• Proveniti din surse antropice:
• Hidrocarburi alifatice (VOC)
• Smog: 2-metil butan, n-pentan, 2-metilpentan,
1-butena, 2-metil-1 butena, 2-metil-2-butena, etena, propena
Alcani
• Exemple: CH4; izoalcani (C7H14; C8H16)
• oxidare in atmosfera
CnH2n+2 + HO. .CnH2n+1 + HOH
CnH2n+1 +O2  R-OO.  CnH2n+1O.
.

• depunere pe sol / biodegradare

alchene
• Emisii antropogene:
• Etena, propena, butadiena, stirenul
• Reactive in prezenta NOx si HO. / lumina
 Hidrocarburi aromatice
• Monociclice: benzen, toluen, etilbenzen, stiren, xileni,
cumen (VOC)
• Componenti ai benzinelor
• Solventi
• Monomeri pt plastifianti/cauciuc

• Policiclice: PAH (poliaromatic hydrocarbons) derivati ai

naftalinei; difenil; 4-7 nuclee benzenice
• Fum: motoare diesel, tigara
• Benzo[a]piren: BaP
Compusi halogenati
Surse antropogene (10-100 ppm)
• Clorura de metil • Clorofluor-carboni (VOC)
• Diclor metan • Haloni (VOC)
• Diclorofluor metan (freon 12)
• 1,1,1- tricloretan (metil cloroform)
• Perfluorcarboni (VOC)
• Tetraclorura de carbon
• Clorura de vinil
• Clorura de alil
• Clor-benzen
• Dioxine (PCB)
• Hexaclorbenzen • Dibenzofurani (PCB)
• 1-clor-2-metil benzen
• Bifenili policlorurati
Compusi organici cu azot
Amine (solventi, Nitroderivati (produsi
secundari finali ai oxidarilor
reactivi)/amide fotochimice ale hidroc. In
• Benzidina atmosfera urbana); smog
fotochimic
• 3,3-diclorbenzidina
• Peroxiacetil nitrat
• 1-naftilamina (PAN)
• Dimetilformamida • Peroxipropion nitrat
(solvent pt (PPN)
poliacrilonitril)
Compusi carbonilici
• Formati prin reactii intre produsi instabili rezultati ca
intermediari din oxidari fotochimice ale
hidrocarburilor din atmosfera:
• Formaldehida, acetaldehida, acroleina, acetona,
metiletilcetona
• Formaldehida, acetaldehida, acroleina: mutageni, potential
cancerigeni
Compusi organici volatili, COV
Volatile organic compounds,
VOC
• Orice compus organic care are un punct de fierbere
mai mic sau egal cu 250oC, (p=1atm)
• aproximativ 150 compusi cu aceasta proprietate,
predomina hidrocarburile cu 4-12 atomi de carbon
(alcani, alchene, HC aromatice).
• In prezenta luminii reactioneaza cu alti poluanti (NOx),
formand ozon troposferic si particule in suspensie,
principalii componenti ai smogului fotochimic.
• Sunt:
• poluanti secundari,
• precursori ai ozonului troposferic
• Gama larga de compusi organici
• Aldehide, cetone, hidrocarburi usoare
• Metan si NMVOC (non-methane VOC)
• Compusi organici naturali (pin, eucalipt) – terpene, izopren
surse
•Transport – 60%
• Procese industriale – 12%
• Depozitare deseuri solide – 5,1%
• Combustia surse stationare – 2,4%
• Diverse – 20,5%
• Surse naturale – 85% din totalul emisiilor

Responsabili de poluarea de interior!!!!!

• Solventi: curatarea diverselor suprafete, tiparire,
industria pielariei / incaltamintei, laminarea
lemnului / materialului plastic, conversia cauciucului
• industria petroliera si manipularea produselor
petroliere
• industria chimica: fabricarea vopselelor, lacurilor,
cernelurilor si adezivilor;
• surse de ardere la scara mica (ex. incalzirea
locuintelor si boilere industriale mici);
• industria alimentara;
• industria metalurgica;
• industria farmaceutica;
• gestionarea si tratarea deseurilor;
• agricultura, etc.
• Sursele naturale
• vegetatia (arborii sunt importante surse biologice de izopren si terpen),
• termitele, rumegãtoarele si culturile
• emisii estimate sunt de 15, 75, 100 milioane de tone pe an).
COV in interior
Poluanţii Organici Persistenţi
• sunt substanţe chimice care persistă perioade lungi în
mediul înconjurător,
• se bioacumulează în organismele vii
• sunt toxice pentru om şi viaţa sălbatică.
• circulă la nivel global prin atmosferă fiind descoperite
şi în Arctica.
• http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs225/en/
• http://chm.pops.int/Convention/ThePOPs/ListingofPOPs/tabid/2509/
Default.aspx
 POP – persistent organic pollutants
(poluanti organici persistenti)

• Pesticidele: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin,

heptaclor, mirex si toxafen

• Substantele chimice industriale:

• hexaclorbenzen (fungicide, artificii, cauciuc sintetic)
• difenilipoliclorurati (PCB) procese industriale – transformatiare
electrice, fluid de racire, aditiv in vopsele, materiale plastice)

• Produsele secundare: dioxinele si furanii

• Produsi neintentionati, formati in procese de combustie – deseuri
municipale si spitalicesti, deseuri menajere, procese industriale)
aldrin
endrin

DDT
clordan dieldrin

hexaclorbenzen
DIOXINE si FURANI
• Dioxinele
• dibenzo p-dioxine policlorurate – PCDD
• Furanii
• dibenzofurani policlorurati – PCDF
• “produse secundare obţinute neintenţionat” în urma reacţiilor chimice şi a
proceselor de combustie.
• Dioxinele au 75 de izomeri dintre care 7 sunt cei mai importanţi
(toxicitate)
• Furanii 135 de izomeri cu toxicitate variabilă.
2,3,7,8,- tetracloro- 2,3,7,8, tetracloro-dibenzo-
dibenzo-p-dioxina TCDD furan TCDF
• Persistenţa: rezistenţa la degradare prin reacţii chimice, fotochimice şi
biochimice în fază apoasă, în atmosferă şi în sol determină durata
lungă de viaţă a acestor substanţe şi stabilitatea lor pe distanţe lungi
• datorită acestei proprietăţi POP-urile pot exista în regiuni unde nu au
fost folosiţi niciodată.
Criteriul EPA – persistenta
Factor de nepersistent persistent Foarte
mediu persistent
apa < 2 luni >2 luni > 6 luni

sol < 2 luni > 2 luni > 6 luni

aer < 2 zile > 2 zile

sedimente < 2 luni > 2 luni > 6 luni

• Bioacumularea:
• nu sunt solubile în apă, ci în ţesuturile organismelor (în majoritatea
cazurilor), ceea ce determină concentrarea lor în grăsimi.
• POP cu MM > 700 nu se bioacumuleza
• Toxicitatea: proprietatea substanţei chimice de a cauza prejudicii
omului şi mediului;
• toxicitatea acută se constituie mai mult ca reper (datorită lipsei de
cunoştinţe exacte!!!).
 • Limita EU pentru dioxine
in grasimea si carnea de
porc 200 ppt (0.2pg/g
TEQ)
• 1 parte per trillion (ppt)
• 1 ppt echivalentul a 10
picaturi de susbstanta in
piscina cu lungime de
50m

http://en.wikipedia.org/wiki/2008_Irish_pork_crisis#cite_note-5
Transportul particulelor de praf peste Oceanul Pacific/Atlantic
Surse: furtuna in Asia, aprilie 2001; Africa de Nord
Nota: pe particule se adsorb compusi organici stabili practic inerti dpdv
chimic
Surse de poluare cu POP
• Procese de fabricare:
• producerea de chimicale clorurate;
• obţinerea de Cl2 cu folosind electrozi de grafit;
• fabricarea de hârtie etc.
• Procese industriale sau folosirea produselor:
• aplicarea de pesticide / herbicide;
• folosirea echipamentelor electrice şi a transformatorilor;
• folosirea şi aplicarea solvenţilor, precum şi a vopselelor cu conţinut de PCB
etc.
• Procese termice:
• cuptoare de ciment;
• incinerarea deşeurilor municipale, industriale;
• procese carbo-chimice;
• combustia deşeurilor din lemn;
• incinerarea tehnologică a deşeurilor periculoase şi a
nămolului;
• incinerarea deşeurilor spitaliceşti;
• combustia gazelor / biogazului rezultate de la rampele de
gunoi
• !!!! Pentru distrugerea dioxinelor si furanilor
temperaturi foarte inalte (min 850oC-----1000oC)
• Procese de reciclare:
• reciclarea metalelor;
• reciclarea hârtiei;
• solvenţilor, a uleiurilor uzate;
• reciclarea plasticului etc.
• Eliminarea şi stocarea:
• rampe de gunoi şi levigat;
• descărcare în mări şi oceane;
• transformatori uzaţi;
• tratarea lemnului etc
Dioxine si furani
• Produsi secundari in procese de combustie (incinerare);
procese chimice: productie de subst. chimice (ex:
pesticide), otel, vopsele, celuloza si hartie (etapa de
inalbire cu clor)
• Sursa pentru ingestie – contaminarea alimentelor: hrana
contaminata a animalelor
• Se absorb in tesuturile grase (carne, lapte, oua)
• Creaza probleme la om daca se ingereaza in cantitati
mari
Efecte asupra sănătăţii omului
• Expunerea oamenilor la dioxine este asociată cu riscurile apariţiei leziunilor
dermice, alterarea funcţiilor ficatului, stări de oboseală datorate pierderilor
în greutate, scăderea imunităţii.
• Expunerea omului la aceşti compuşi poate interveni şi prin consumul
alimentar (mai mult de 90%). Odată cu fructele şi legumele nespălate poate
fi ingerarat solul contaminat; inhalarea aerului şi absorbţia la nivelul dermei
sunt surse minore.
• Existenţa acestor compuşi în laptele matern continuă să fie o problemă.
• Expunerea la dioxine şi furani poate surveni în cazul anumitor ocupaţii:
producerea de ierbicide, accidentele industriale sau arderea substanţelor
chimice, precum şi prin arderea necontrolată a deşeurilor.
• Dioxinle şi furanii au fost clasificaţi ca posibili cancerigeni pentru om.
Efecte asupra mediului înconjurător
• Dioxinle pătrund în mediu ca rezultat al producţiei pesticidelor şi altor
substanţe clorurate. Furanii sunt de asemenea contaminanţi importanţi.

• Dioxinle şi furanii sunt puţini solubili în apă, lipofili, fiind foarte stabili şi
persistenţi în mediul înconjurător. Perioada de injumătăţire a fost detectată
în sol după 10 -12 ani de la prima expunere.

• Proprietăţile chimice ale dioxinelor şi furanilor (solubilitate slabă în apă,

stabilitate ridicată şi semivolatilitate) favorizează transportul acestora pe
distanţe lungi, aceşti compuşi fiind detectaţi în organismele din Arctica.

• Dioxinele şi furanii se găsesc în mod particular în sol şi sedimente.

• Efecte similare ale dioxinelor şi furanilor au fost observate şi asupra vieţii

sălbatice, astfel expunerea animalelor la dioxine a vizat: reducerea
fertilităţii, defecte genetice şi mortalitatea embrionilor
 Exemple
de incidente de contaminare cu
dioxine
• Scandalul contaminarii cu dioxina din Germania:
Ministerul Agriculturii evoca o origine criminala,
4.700 ferme sunt inchise provizoriu
• HotNews.ro; Vineri, 7 ianuarie 2011
• "Indiciile din prezent pledeaza mai degraba, pana in
prezent, pentru un mod de actiune criminal", a spus
purtatorul de cuvant al ministerului, intr-o conferinta
de presa.
• 31 dec 2010 – autoritatile alertate au anuntat ca testele
efectuate pe uleiurile vegetale utilizate in prepararea hranei au
fost amestecate cu uleiuri industriale 1000 de ferme au
incetat sa vanda produsele
• Grasimile de uz industrial sunt mai ieftine decat cele alimentare. "In
asemenea cantitati, nu poate fi vorba de o eroare", a apreciat un oficial
al autoritatilor din Saxonia de Jos, Konrad Scholz.
• 4 ianuarie – autoritatile spun ca peste 100000 oua pot fi
contaminate
• 5 ianuarie - autoritatile anunta ca peste 3000 tone de hrana
pentru animale a fost infestata (de peste 6 ori mai mare decat
a fost estimat initiale si distribuita la 25 de producatori)
• 6 ianuarie – 4700 de fereme germane au fost inchise; UE
avertizeaza ca ouale contaminate au fost vandute in UK si
Olanda
Românii au mâncat cârnaţi cu
dioxină

11 dec. 2008
Evenimentul Zilei
• Peste 130 de tone de carne de porc infectată cu această substanţă deosebit
de toxică au ajuns în „galantarele“ din Capitală şi din 24 de judeţe.

Peste 130 de tone de carne de porc infectată cu dioxină au ajuns, deja, nu

doar în depozite sau în magazine, ci şi pe mesele românilor, sub formă de
mici, chifteluţe, cârnaţi ori sarmale.
• Aşa au anunţat, aseară, reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitar-
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), potrivit cărora
importurile de carne infectată au intrat în România încă din septembrie, iar
produsele obţinute după procesare (în special carne tocată) au fost
distribuite în mai mult de jumătate din teritoriul ţării.
• Oficialii autorităţii au refuzat să nominalizeze firmele şi
magazinele unde au fost comercializate produsele, dar au ţinut
să precizeze că dioxina devine periculoasă doar dacă este
consumată în cantităţi considerabile, timp de 90 de zile, şi
dacă produsele sunt 100% infectate.

Specialiştii de la Institutul de Cercetări Alimentare avertizează

însă că dioxina este periculoasă chiar şi atunci când este
ingurgitată în cantităţi mici, iar efectele acesteia - concretizate
în boli ale creierului sau cancer - se pot observa în 15-20 de
ani.
• Dioxina poate cauza cancer şi boli ale creierului

Specialiştii de la Institutul de Cercetă ri Alimentare avertizează că dioxina este o

substanţă deosebit de toxică - mai periculoasă decât nitriţii - care se dizolvă în
grăsimi.

• „Creierul este unul dintre cele mai grase organe, motiv pentru care este extrem de
afectat de această substanţă care poate provoca tulburări de comportament şi boli
neurologice. Dioxina distruge însă şi ficatul sau rinichii. În plus, poate cauza tulburări
hormonale care pot duce la infertilitate ori la cancer“, explică Gheorghe
Mencinicopschi, directorul institutului. Potrivit acestuia, dioxina trece prin placentă,
afectând fătul, dar şi prin laptele matern, punând în pericol sănătatea bebeluşilor. În
opinia specialistului, efectele consumului de carne cu dioxină pot apărea imediat
sau în 15-20 de ani.
• „În 1999, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a revizuit doza tolerabilă de dioxină, de la
zece picograme pe kilogram/ corp pe zi, la unul până la patru picograme“, mai spune
Mencinicopschi.
El a precizat că în România nu se pot face analize pentru depistarea nivelului de
dioxină din organism, motiv pentru care nici medicii nu vor putea identifica bolnavii
intoxicaţi cu această substanţă.
• Sursa de poluare
• Millstream Power Recycling Limited (Irlanda)
• Productia oprita in saptamana dinaintea anuntului (primele
conexiuni)
• Negatii: Urme de uleiului industrial utilizat in masinariile
pentru procesarea hranei porcilor. Uleiul provenit din surse
acceptate de legislatia irlandeza.
Agent Orange
(defoliant)

Razboiul din Vietnam, 1961

Seveso
• 10 iulie 1976, 12:37
• Fabrica fabrica de pesticide
ICMESA 15 km N de Milano,
Italia (Lombardia)
• Expunere la TCDD ca rezultat
al unui accident la fabrica de
produse chimice (pesticide)
• Rezultat: reglementari
intrenationale privind riscul
(directiva de la Seveso, II)
 Directiva de la SEVESO
• Măsuri şi tehnologii recomandate pentru managementul deşeurilor conţinând POP
• Colectarea şi manipularea
• - identificarea deşeurilor;
• - organizarea sistemelor de colectare;
• - autorizarea persoanelor juridice care manipulează deşeurile.
• Depozitarea
• - instalaţii perfect etanşeizate (ex. bazine de stocare);
• - suprafeţele pentru depozitare (echipamente in spatii acoperite, etc.).
• Eliminarea şi depozitarea finală
• - incineratoare cu cuptoare rotative
• - incineratoare cu injectoare de combustibil lichid;
• - camere de combustie cu pat circulant;
• - camere de combustie cu pat fluidizat;
• - sisteme cu radiaţii infraroşii;
• - tehnologii cu topirea metalelor;
• - cuptoare cu plasmă;
• - cuptoare cu ciment;
• - cuptoare cu var;
• - cuptoare uşoare.
• Inventarierea deşeurilor
• - conform legislaţiei în vigoare
 - aproximativ 37.000 persoane
expuse;
- 736 persoane relocate dintr-o zonă
de 110 ha (astăzi pădurea de stejari
Seveso);

- aproximativ 4% dintre animalele de la fermele

din vecinătate au murit, iar celelalte, în jur de
80.000, au fost sacrificate pentru a preveni
contaminarea prin lanţul trofic;
- instalaţiile şi solul din jurul fabricii au fost
îndepărtate şi depozitate într-o zonă de
depozitare special amenajată şi asigurată
• 2004, caz de otravire cu
dioxina (TCDD)
• Viktor Yushchenko,
Ucarina