POPULAŢIA ŞI RESURSELE

DE MUNCĂ
 POPULAŢIA ŞI RESURSELE DE
MUNCĂ
• Metodologia de calcul a resurselor de muncă 
• Indicatorii numărului şi structurii forţei de muncă
• Măsurarea gradului de neocupare a forţei de
muncă (şomajul şi rata şomajului) 
• Indicatorii eficienţei utilizării forţei de muncă
• Indicatori statistici ai migraţiei. Metode şi tehnici
de estimare a migraţiei
• Modelarea fenomenelor demo-economice. 
 Indicatori statistici ai potenţialului
economic
• Potenţial tehnico-material:
• Avuţia naţională,
– Indicatorii statistici ai bunurilor de capital fix

• Potenţialul uman
• Indicatorii statistici ai resurselor de muncă
– Indicatorii eficienţei folosirii potenţialului uman (indicatorii
productivităţii)
 Potenţialul uman
• Analiza resurselor de muncă
• Analiza forţei de muncă
• Analiza timpului de muncă
• Analiza eficienţei folosirii potenţialului
uman (productivitatea muncii)
 Concepte
• Populatia activa= toate persoanele de 14
ani si peste, care in perioada de referinta
au constituit forta de munca disponibila
(utilizata sau neutilizata)pentru producerea
de bunuri si servicii in economia nationala.
Populatia activa cuprinde populatia
ocupata si somerii.
 Concepte
• Populatia ocupata =toate persoanele de
14 ani si peste, care au desfasurat in
perioada saptamanii de referinta o
activitate economica sau sociala
producatoare de bunuri sau servicii de cel
putin o ora, in scopul obtinerii unor venituri
sub forma de salarii, plata in natura sau
alte beneficii.
 “de cel putin o ora”-de ce?
• -pentru a putea cuprinde si activitatile cu
timp redus, ocazionale sau sezoniere
• -pentru a asigura corelatia dintre timpul de
lucru si volumul productiei
• -pentru a defini somajul ca o lipsa totala a
muncii
• -pentru a masura dimensiunile reale ale
subfolosirii fortei de munca
 concepte
• Populatia neocupata cuprinde toate
persoanele care au depasit o anumita
varsta si care in timpul perioadei de
referinta sunt:
• -fara loc de munca
• -disponibil pentru munca
• -si in cautarea unui loc de munca
 Resursele de muncă (Rm)
• Populaţia în limitele vârstei de muncă:
15 - 65 ani (Pvm)
• Populaţia în limitele de vârstă aptă de
muncă, dar incapabilă de muncă (Pvmi)
• Populaţia aflată în afara limitelor de vârstă
aptă de muncă, dar care lucrează (Pavml)

• Rm = Pvm - Pvmi + Pavml

Estimarea resurselor de muncă (1)
• Limitele vârstei apte de muncă (v.m.) - specifică
fiecărei ţări, stabilită prin legislaţie
• Se actualizează anual categoriile de populaţie care
se incadreaza in aceste limite v.m.
– se porneşte de la ultimul recensământ, privind populaţia
pe grupe de vârstă; se includ vârstele de populaţie care
au atins limita inferioară a v.m. şi se exclud cele care au
depăşit limita superioară a v.m.
– Datele se corectează cu mortalitatea probabilă pentru
fiecare grupă de vârstă, calculată ca o rată specifică de
mortalitate pe vârste, mi : Mi
mi  1000
Pi
Mi = numărul absolut al deceselor persoanelor de vârstă i (intr-un an)
Pi = numărul populaţiei de vârstă i
Estimarea resurselor de muncă (2)
• Numărul populaţiei pe vârste se actualizează
prin aplicarea succesivă a ratelor probabile
(specifice) de supravieţuire: si  1  mi
Pi t  si 1  Pi t 11
Pi t - populaţia de vârstă i la anul t este Pvm.

Pvmi şi Pavml se determină din informaţiile

provenite de la Ministerul Sănătăţii şi de la unităţile
economice şi social-culturale.
Alţi indicatori ai resurselor de muncă
• Populaţia activă (Pa) – persoanele peste 14 ani
care au constituit forţă de muncă disponibilă utilizată sau
neutilizată în perioada de referinţă; Pa
= Poc + S
• Populaţia ocupată în mod curent
• Populaţia ocupată (Poc) – pe baza unui contract
de muncă, convenţie, inclusiv cei temporar absenţi
• Şomerii (S) – nu au avut loc de muncă, au căutat în
ultimele 4 săptămâni şi sunt disponibile să înceapă în
următoarele 15 zile
• Populaţia inactivă (Pinac) – elevi, studenţi,
pensionarii ţi beneficiarii de ajutoare sociale, casnicele,
copii in vârstă mai mică de 14 ani.
 Rate specifice de utilizare a
resurselor de muncă
• Rata de ocupare a resurselor de muncă:
• rata oc. RM = PO / RM * 100
• Unde:PO-numarul populatiei ocupate
RM-volumul resurselor de munca

• Cu cat valoarea acestui raport creste, cu

atat o parte mai mare din populatie este
capabila sa-si asigure un venit
independent
 Rate specifice de utilizare a
resurselor de muncă
• Ponderea rezervelor de muncă în totalul
resurselor de muncă
G(rez)=(RezM/RM)*100
Dezav: include global ctg. de res de fm
(de ex, nr elevi, studenti si militari trebuie
luati in evidenta atat pentru dezvoltarea
invatamantului cat si pentru asigurarea
locurilor de munca)
 Rate specifice de utilizare a
resurselor de muncă
• Rata generală de activitate
• Rga = PA / Pop. Totală * 100
• Unde:PA-populatia activa

• Rata de activitate a populatiei in varsta de

munca (Pvm)
• Rapvm = PA / Pvm * 100
 Rate specifice de utilizare a
resurselor de muncă
• Rate specifice de activitate, pe grupe de
vârstă sau pe sexe
• Rai = PAi / Pop. totală din grupa i *100
• Unde:PAi –populatia activa pe grupe de varsta sau
pe sexe
• Comparand aceste rate cu cele din
perioada anterioara se obtin indicatori de
dinamica si se pot face prognoze
 Indicatori pe baza populaţiei
active şi inactive
• Rata de dependenţă economică
• R.d.e = Pavm / Pvm * 100
• Unde Pavm-populatia in afara varstei de munca
Pvm-populatia in varsta de munca

• Rata de întreţinere
• R.i = Pinac / PA *100
• Unde:Pinac-populatia inactiva
– PA-populatia activa
 Indicatori pe baza populaţiei
active şi inactive
• Rata de ocupare a forţei de muncă
• R.oc.fm = Pop care lucrează / P apta de munca *
100
• Rata brută de ocupare
• R.b.oc = PO / Pop. Totală * 100
• Rata şomaului
• R.s = S / PA * 100
• Somerii=pers care in per de referinta
indeplineau simultan trei conditii:
• -nu lucrau, neavand loc de munca
• -erau in cautarea unui loc de munca
• -erau disponibile sa inceapa lucrul in
urmatoarele 15 zile daca se gaseste un
loc de munca
 Indicatori ai forţei de muncă
• Efectivul forţei de muncă (FM) = Numărul salariaţilor la un
moment dat sau număr mediu - pe baza informaţiilor de la unităţile
economice şi social-culturale
• Timpul efectiv lucrat

• Numărul salariaţilor – volumul FM (nu ţine seama de timpul

neutilizat)
• Timpul de muncă (ore-om, zile-om) - se calculează
la nivel macro prin agregarea informaţiilor cuprinse în balanţa
utilizării timpului de lucru, elaborată de unit. ec.
Balanţa utilizării timpului de lucru
• Fondul de timp calendaristic (Fc)
• Fondul de timp corespunzător sărbătorilor
legale, zilelor de repaus şi concediilor de
odihnă (Fsc)
• Fondul de timp maxim disponibil (Ftmd)
Ftmd = Fc – Fsc
• Utilizarea Ftmd
• Timpul efectiv lucrat
• Timp nelucrat
Indicatori ai utilizării timpului de
lucru (1)
• Durata medie a zilei de lucru Th
Dz 
– Th - numărul de ore-om lucrate Tz
– Tz - numărul de zile-om lucrate
• Durata medie a lunii de lucru Tz
Dl 
– T – numărul mediu de muncitori T
Tin  Tsf
T
2 Dz
• Coeficientul de utilizare a zilei de lucru K z  D
lz
Dlz- durata legală a zilei de lucru
D
• Coeficientul de utilizare a lunii de lucru K l  l
Dll - durata legală a lunii de lucru Dll
• Cu cat cei doi coeficienti sunt mai apropiati
de valoarea 1 cu atat timpul de lucru este
mai bine utilizat
Indicatori ai utilizării timpului de
lucru (2)
• Rezerva de timp pe seama utilizării incomplete a
zilei de lucru (ore-om):
DTh ( Dz )  ( Dlz  Dz )Tz
• Rezerva de timp pe seama utilizării incomplete a
linii de lucru (zile-om şi în ore-om):
DTz ( Dl )  ( Dll  Dl )T
DTh ( Dl )  ( Dll  Dl )T  8
• Rezerva totală de timp de lucru:
DTh ( Dz , Dl )  ( Dlz  Dz )Tz  ( Dll  Dl )T  8
 Indicatori ai utilizării timpului de
lucru (3)

• Rezerva de producţie:

DQ( Dl )  ( Dll  Dl )  T  Wz

DQ( Dz , Dl )  [( Dlz  Dz )  Tz  ( Dll  Dl )T  8] Wh

Dacă se utilizează ( Dz  Dlz ) şi ( Dl  Dll ) , rezultatele

se interpretează ca pierderi.
 Indicatorii eficienţei utilizării
potenţialului uman - W
• Metoda directă:
Q
– W orară Wh 
Th
– W zilnică Q Q Th
Wz     Wh  Dz
Tz Th Tz
– W lunară Q Q Th Tz
Wl      Wh  Dz  Dl
T Th Tz T

Unităţi de măsură: naturale, natural-convenţionale şi valorice.

• Metoda indirectă w=1/t unde t-consumul individual (timpul

pe unitatea de produs)
 Productivitatea muncii
• la nivel microeconomic (de ramură)
Qi
Wi 
Ti

• la nivel macroeconomic (economie naţională)

n n

Q  Q W Ti i i
W   i 1
n
 i 1
n
T
T
i 1
i T
i 1
i
 Indicele productivităţii medii a
muncii
• Indicele de dinamică a W medii I1W/ 0  I1W/ 0(W )  I1W/ 0(T )

W1 I 1/Q0 Wi1Ti1 Wi 0Ti 0  i1 i1

W T *

I1W/ 0   T  i
: i
 i

W0 I 1/ 0  Ti1
i
 Ti 0
i
 i 0 i1
W
i
T *

Wi1Ti1 Wi 0Ti1  i1 i1

W T *

I1W/ 0(W )  i
: i
 i

 Ti1
i
 Ti1
i
 i 0 i1
W
i
T *

Wi 0Ti1 Wi 0Ti 0  i 0 i1

W T *
 i 0 i1
W g T

I1W/ 0(T )  i
: i
 i
 i

 Ti1
i
 Ti 0
i
 i0 i0
W T
i
*
 i0 i0
i
W g T

• giT greutatea specifică a numărului de muncitori din ramura i

 Eficienţa utilizării forţei de
muncă
• La nivel macro
n

PIB W PO i i n
g PO

POi
W   i 1
  Wi g PO i n
PO n

 PO i
i 1
i
 PO
i 1
i
i 1

PIB
W1 PIB1 PIB0 PIB1 PO1 I
I W
1/ 0   :  :  1/ 0
PO
W0 PO1 PO0 PIB0 PO0 I 1/ 0

• Pentru creşterea W trebuie ca IPIB > IPO.

 Mobilitatea internationala a
populatiei
• Migratia = miscarea teritoriala a oamenilor, atat
in limitele frontierei unei tari cat si in afara ei
• -externa-totalitatea deplasarilor insotita de
schimbarea definitiva a domiciliului intre doua
tari
• -interna-totalitatea deplasarilor insotita de
schimbarea definitiva a domiciliului obisnuit in
cadrul unei tari, intre unitati administrativ
teritoriale
Indicatori statistici ai migraţiei (1)

• Migraţie netă M  I  E
• I – număr persoane sosite (imigrante)
• E – număr persoane plecate (emigrante)
• Imigraţia netă - migraţia în care I > E
• Emigraţia netă - migraţia în care E > I
• Migraţia brută – suma sosirilor şi plecărilor MB = I + E
Indicatori statistici ai migraţiei (2)
M
• Rata de migrare m 1000
• M = populaţia migratoare P
• P= numărul mediu al populaţiei ţării

I
• Rata de imigrare mi  1000
P
E
• Rate de emigrare me  1000
P
I E
• Rate migraţiei nete mn  1000
P
• Unde I-E reprezinta migratia neta;
soldul sau excedentul sau sporul migratiei

• Trecerea de la acesti indicatori la indici cu

caracter de probabilitati presupune
rezolvarea a doua probleme:
• -alegerea unei populatii care sa reprezinte
populatia expusa riscului de migrare

• -numarul imigrantilor sa fie clasificat dupa

numarul de migratii, ceea ce presupune
notiunea de primele migratii (aceasta presupune
ca s-ar putea calcula probabilitatea ca o
persoana sa efectueze o migratie, probabilitatea
de a migra de doua ori, de mai multe ori)
• In analiza comparativa internationala
deosebit de important este studiul
fluxurilor migratorii

• Fluxul migrator= migratia care cuprinde

un grup de persoane migrante avand o
tara de origine comuna si o tara de
destinatie comuna, intr-o perioada de
timp data
Indicatori statistici ai migraţiei (3)

• Evident populatia expusa riscului de emigrare

este cea din tara de origine (plecare)
• Grad de atracţie al ţării j(tara de sosire) asupra
ţării i (tara de plecare) sau
M ij
mij  1000
Pi
• Rata are caracter de probabilitate si masoara
riscul de migraţie (deplasare) de la ţara i la ţara j,
fiind si o masura a gradului de atractie exercitat
de tara j asupra tarii i
• Analiza statistica a migratiei poate fi
dezvoltata avand la baza urmatoarele
caracteristici:
• 1.Sexul: In migratia internationala
predomina barbatii, in timp ce femeile
cunosc migratii pe distante scurte
• 2.Varsta: Aceasta caracteristica este
foarte importanta in analiza migratiei. In
migratia internationala predomina
persoanele tinere. Constatarea are
caracterul unei legitati sociologice, ceea
ce impune calculul varstei medii si, mai
ales, al varstei mediane a populatiei
migrante
• 3.Starea civila: In ceea ce priveste
aceasta caracteristica se poate spune ca
intr-o perioada mai indepartata
predominau persoanele necasatorite; in
ultimele decenii au inceput sa predomine
persoanele casatorite
• 4.Nivelul de instruire: In momentul actual,
cea mai mare pondere o are motivatia
economica in migratia internationala.
• Un studiu al SUA arata ca distanta medie
de migratie a unei persoane cu studii
superioare este de aproape 400 mile, in
timp ce a unui muncitor este de 80 mile.
 Estimarea migraţiei
• Metoda regresiei-sub forma unor serii
dinamice, pe baza datelor existente in fiecare
tara
• Aceasta metoda se foloseste in toate cazurile in
care migratia se poate exprima ca o functie de
mai multi facori interni ai zonei (tarii) respective
• De cele mai multe ori in analiza sunt mai multi
factori, ceea ce ne determina sa utilizam metoda
regresiei multiple
• Exemplu:
• Statisticianul A. Ghosh a realizat in anul
1956 un studiu al migratiei in zona
metropolitana Calcuta
• Imigratia a fost considerata o variabila
dependenta de:
• -numarul locurilor de munca posibile in
viitor in zona metropolitana
• -gradul de ocupare a populatiei in
agricultura zonelor vecine
 Estimarea migraţiei
• Modele gravitaţionale-masoara dependenta
dintre marimea populatiei a doua zone si
distanta dintre ele. Intensitatea contactelor sau a
relatiilor dintre ele Iij, variaza direct proportional
cu nr populatiei zonelor respective si invers
proportional cu distanta dintre ele

Pi  Pj
I ij 
Dij

• Dij = distanţa in km,

• Pi,Pj-nr pop din cele doua zone
• Cerceteaza dependenta dintre marimea
populatiei a doua zone si distanta dintre
ele
• Intensitatea contactelor sau a relatiilor
dintre ele variaza direct proportional cu nr
populatiei zonelor respective si invers
proportional cu distanta dintre ele.
 Caracteristici actuale ale migratiei
• Migratiile internationale actuale au la baza
trei cauze:
• - politice
• - economice
• - religioase
• Migratiile actuale se deosebesc de cele
anterioare atat prin caracterul, volumul cat
si orientarea lor geografica.

• In esenta, trasaturile migratiilor actuale

sunt:
• 1. in ultimii ani este foarte evidenta
migratia in interiorul continentului, in timp
ce migratia intercontinentala scade. Din ce
in ce mai evidente sunt migratiile
internationale temporare si sezoniere

• 2. in cadrul emigrarilor domina forta de

munca ieftina
• 3. dezvoltarea fenomenului exodului
creierelor (brain drain, fuite des cerveaux)
• Este vorba de exodul de competenta sau
emigrarea elitei stiintifice
• Se apreciaza ca aproximativ 37% din
savantii omenirii laureati ai Premiului
Nobel sunt importati
• 4. modificarea pozitiei unor tari si
continente in balanta miscarilor migratorii
de ansamblu

• Pe zone ale globului situatia in momentul

actual in ceea ce priveste migratia este
urmatoarea:
• Europa
• -este evidenta amplificarea miscarilor intre
state, aceasta ca urmare a reducerii cererii
de mana de lucru necalificata sau putin
calificata intr-o serie de regiuni ale
Americii
• -Mare parte a celor ce mergeau peste
ocean pentru a-si cauta de lucru isi cauta
acum in tarile din vestul Europei
• In cadrul emigrarilor din Europa, ponderea
cea mai mare revine muncitorilor calificati
si persoanelor cu pregatire superioara
care pleaca de regula impreuna cu familia
• America de Nord

• Caracteristic pentru SUA este faptul ca in

ultima perioada se remarca o slabire a
emigratiei din tarile Europei
• America Latina
• -Este cunoscuta drept una din principalele
zone ale imigratiei de pe glob, migratia
durand ani de zile si producand schimbari
radicale de natura economica, sociale si
demografica
• Africa

• In ceea ce priveste tarile Africii, se

constata intensificarea migratiei
internationale si intercontinentale, fluxul
migratiei fiind indreptat indeosebi spre
Europa
• Asia

• In tarile Asiei, intensitatea migratiilor

externe, atat intracontinentale cat si
intercontinentale, este, in ansamblu, mai
scazuta decat in alte continente
• In Vest

• Se continua migratia spre Australia si

Noua Zeelanda
• Deplasarile de populatii in interiorul tarilor,
dar mai ales cele intercontinentale sau
intre tari au urmari atat pentru tarile cu
emigratie cat si pentru cele cu imigratie
(consecintele sunt de natura economica,
sociala si demografica)
• In tarile cu emigratie, aceste miscari
provoaca o scadere considerabila a
ponderii populatiei adulte, deci a populatiei
active
• In tarile cu imigratie, miscarile de
deplasare pot crea perturbari in legatura
cu forta de munca, mai precis cresterea
ratei somajului
• Pe plan social trebuie avuta in vedere
despartirea temporara a familiei, in cele mai
multe cazuri, ceea ce creeaza probleme cu
urmari asupra educatiei copiilor, relatiilor dintre
soti, etc
• Pe plan demografic se creeaza mutatii in
structura populatiei, avand in vedere ca
ponderea cea mai mare in emigrare o are
segmentul de populatie tanara, aceasta perturba
alte fenomene si procese demografice:
natalitatea, fertilitatea, nuptialitatea, mortalitatea
• In general, cauzele miscarii migratiilor
internationale pot fi solutionate de catre
fiecare tara in parte, mai ales in domeniul
economic si social