Sunteți pe pagina 1din 17

Dezvoltarea socio-

emotionala
la copiilor prescolari

GRADINITA
PRIKINDEL

04/27/20 1
“In primii sapte ani de viata,
copilul experimenteaza emotii si
sentimente precum: teama si
recompensa, durere si
placere, iubire si lipsa
iubirii, vina, dojana si
rusine, lauda si descurajare,
curiozitate si lipsa de
interes, perseverenta si
superficialitate, respect si
dispret, bune maniere si
grosaolanie, amabilitate si
asprime, precum si alte
emotii si sentimente
pozitive si negative.”
Ce este varsta prescolara?

Vârsta preşcolară se caracterizează


prin dezvoltare accelerată în toate
planurile: fizic, cognitiv şi
socio-emoţional.
Aceste planuri se află în strânsă
interacţiune şi pot fi separate doar
artificial, pentru a fi investigate sau
înţelese mai uşor.
În perioada preşcolară, copilul
denumeşte şi recunoaşte emoţiile
proprii şi pe cele ale persoanelor din
jurul lui.
La vârsta de 3 ani, copilul denumește
și recunoaște emoţii precum:
bucuria, furia, frica şi tristeţea.

La varsta de 5-6 ani această paletă


de etichete verbale să fie mult mai
amplă, fiind incluse de exemplu și
ruşinea, vinovăţia sau jena.
 În eforturile lor de a înțelege cauzele
emoțiilor, preșcolarii încep să asocieze
diferite sentimente cu situații tipice cum
ar fi, de exemplu, recunoașterea faptului că
ceva care te împiedică să-ți îndeplinești
scopurile sau pierderea a ceva drag te va
face trist (Harris, 1989; Stein, & Levine,
1989).

 Ei realizează așadar asocierea între emoții,


pe de o parte, și gânduri și așteptări cu
privire la evenimente, pe de altă parte.
 De exemplu, până la vârsta de cinci ani
copiii înțeleg faptul că cineva poate să fie
trist când vede o pisică ce îi aminteşte de
pisica pe care ea/el tocmai a pierdut-o
(Lagattuta, Wellman, & Flavell, 1997;
Lagattuta & Wellman, 2001).

O tendință interesantă care se observă la


preșcolari este faptul că ei înțeleg mult mai
bine cauzele emoțiilor negative decât a
celor pozitive (Dunn, & Hughes, 1998;
Fabes et al., 1991).
De unde începem atunci când
dorim să îmbunătăţim abilităţile
emoţionale
ale copiilor
 Dacă dorim să îmbunătăţim abilităţile
Dacă dorim să îmbunătăţim abilităţile
emoţionale ale copiilor este important ca mai
întâi să vedem care sunt punctele lor tari şi ce
comportamente pot fi dezvoltate. În acest
sens, putem căuta răspunsuri pentru
următoarele întrebări:
 Cum se comporta copilul?
 Se separă de părinţi fără
dificultate?
 Se agaţă în mod excesiv de adulţi?
 Îşi apară drepturile?
 Manifestă entuziasm atunci când
face lucruri plăcute pentru el?
Dezvoltarea socio-emoţională a copilului

Interactiuni sociale reuşite

Încredere în
sine Autocontrol
Comportamentul social al
copilului
contactul capacitatea copilului
adaptarea la
social cu de a avea încredere
diversitate
ceilalţi copii
discută cu alţi copii, colaborează cu ceilalţi copii
pune întrebări şi pentru rezolvarea unor sarcini
răspunde la întrebări
îi plac jocurile colective şi se ţine cont de dorinţele
bucură de reuşitele proprii; şi nevoile copiilor

capacitatea de a interacţiona
observă diferenţele şi cu uşurinţă
asemănările dintre
oameni
respectă drepturile celorlalţi
copii
RELAȚII SOCIALE POZITIVE
se formează când:

• Copiii sunt capabili


să se adapteze
diferitelor contexte
sociale

• Copiii înţeleg
semnificaţia diferitelor
comportamente.

• Copiii sunt implicaţi în


activităţi de grup.
Dezvoltarea emoţională a copilului
vizează:
• capacitatea
• de a înţelege şi
copiilor de
de a răspunde
a percepe şi
emoţiilor
exprima
celorlalţi;
emoţiile;

• dezvoltarea conceptului de
sine, a percepţiei şi
imaginii de sine: trăsături,
capacităţi, motivaţii,
dorinţe, nevoi, preferinţe,
roluri sociale.
DE CE DEZVOLTĂM COMPETENŢA EMOŢIONALĂ?

 Competenţele emoţionale se dezvoltă, în mare


măsură, prin practicile de socializare utilizate de
către părinţi şi educatoare (discuţii despre
emoţii, atitudinea faţă de conflicte, exprimarea /
inhibarea manifestărilor emoţionale etc.)

 Mai mult, competenţele emoţionale influenţează


dezvoltarea competenţelor sociale, deoarece în
lipsa acestora nu s-ar putea vorbi de iniţierea şi
menţinerea relaţiilor cu ceilalţi.

 De exemplu, EMPATIA reprezintă substratul


dezvoltării abilităţilor de cooperare, de oferire de
ajutor sau de împărţire a jucăriilor, comportamente
necesare pentru integrarea în grup.
DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR SOCIALE

 Abilităţile sociale sunt cele care ne permit


să ne integrăm în grupul de la grădiniţă,
şcoală, serviciu sau grupul de prieteni.
Dezvoltarea socială presupune
achiziţionarea comportamentelor care ne
fac să fim eficienţi în interacţiunile cu
ceilalţi, astfel încât să atingem scopul
personal stabilit.
 Orice comportament social este
rezultatul unui proces de învăţare a
ceea ce este valorizat de către
societate.
Exemple de jocuri prin intermediul carora

copiii isi pot exprima emotiile:

 Jocul 1- Fericirea inseamna...

 Jocul 2- Imagineaza-ti cum


arata frica ta...

 Jocul 3- Scantei de furie...


Exemple de povesti care au rolul de a-i ajuta pe copii
sa inteleaga emotiile, si anume:

 Povestea 1- Printesa Sobolan


(dezvoltarea increderii in ei insisi)

 Povestea 2- Campurile de orez in flacari


(gasirea echilibrului emotional)

 Povestea 3- Liliacul se joaca cu minge


(dezvoltarea increderii in sine)
Bibliografie
 Adina Botis, Loredana Mihalca „Ghid
pentru cadrele didactice din invatamantul
prescolar 2007”  
 Ştefan A. Catrinel & Kallay Eva -
“Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi
sociale la preşcolari”, editura ASCR, Cluj
Napoca, 2007
 Vernon, A. - “Dezvoltarea inteligenţei
emoţionale prin educaţie raţional - emotivă
şi comportamentală”, editura ASCR, Cluj
Napoca, 2006
 Waters, V. - ” Poveşti raţionale pentru
copii”, Editura ASCR, Cluj Napoca, 2003