Sunteți pe pagina 1din 6

PREZENTARE DE CAZ CLINIC

Pacientul X, în vârstă de 60 ani, s-a adresat la medicul stomatolog cu următoarele acuze:


edem în regiunea submandibulară pe dreapta, dureri în regiunea respectivă în timpul alimenta ției, mobilitatea a din ților restan ți și lucrării
protetice la mandubulă, edem mucoasei pe partea stânga a maxlei.
Din anamneză: a fost stabilit că pacientul anterior a avut tratament ortopedic la medicul stomatolog aproximativ 7-8 ani în urmă, a
fost confecționată lucrare fixă metalo-acrilică la arcada dentară inferioară pe din ții restan ți, la maxilă fiin realizată o lucrare fixă matalo-
acrilică pe dinții restanți și o lucrare de tip PPMA. Peste o perioadă de timp au aparut dureri în regiunea maxilară stânga care se
intensificau în timpul alimentației și contactelor cu dinții inferiori. Durerile au dispărut peste o perioadă de timp indelungată și mai mult
nu s-au manifestat. Mobilitatea dentară o apărut aproximativ un an în urmă, când și a căzut puntea dentară superioră, ulterior adresări la
medic stomatolog nu au fost. Periodic pacientul observa prezența durerilor în regiunea submandibulară dreapta în timpul alimenta ției care
au dispărut peste un timp. Careva timp în urmă apare o ușoară tumefacție a regiunii submandibulare pe dreapta.
La examenul exobucal, pielea fără schimbari, edemul și ușoară asimetrie facială pe partea dreaptă submandibulară. Plica nazo-
labială ștearsă pe partea stângă. Palparea în regiunea respectivă pu țin durerosă, se determină schimbarea relieful osos.
Endobucal: mucoasa în șanțul vestibular la nivelul dintelui 2.3 și spre distal în zona edentată în regiunea din ților 2.4, 2.5 și 2.6 este
ușor bombată, puțin dureroasă la palpare, dinții 1.1 și 2.1 prezintă mobilitate de gr.3, dintele 2.3 nu prezintă mobilitate. Lucrarea protetică
inferioară prezintă mobilitate, hipertrofia marcată gingiei marginale la nivelul din ților stâlpi(3.2, 3.3, 4.4, 4.5), la sondare din ții 3.4, 4.4
prezintă distrucții subgingivale. La palparea glandei submandibulare pe partea dreapta se determină eliminarea diminuată a salivei cu
vâscozitate schimbată.
Diagnosticul prezumtiv:
Sialolitiază submandibulară pe dreapta.

Argumentarea diagnosticului prezumtiv: diagnosticul a fost pus în baza acuzelor


pacientului, examenului clinic obiectiv.

Descrierea imaginei radiologice: în regiunea angulară a mandibulei pe partea


dreaptă este determinată o radioopacitate ovală în sens mezio-distal bine structurată
cu contururi clare delimitate localizată în regiunea gl.submandibulare.
Diagnosticul final: sialolitiaza cronică submanibulară.
Diagnosticul a fost pus in baza acuzelor pacientului, examenului clinic obiectiv și
Examene paraclinice: paraclinic.
1) Rx simplă – se v-a determina prezența calculului.
2) Sialografia – în caz ca calculul nu a fost determinat pe Rx din cauza componen ței chimice a lui. Traseul substan ței
de contrast o sa fie întrerupt în zona calculului transparent.
3) USG – permite evidențierea calculului.
4) CT/CBCT – permite vizualizarea 3D a poziției și formei calculului.
Diagnosticul diferențial:
1) Limfadenită cronică – la investigații Rx și USG nu se determină prezen ța calculului.
2) Tumori benigne a gl.submandibulare – dezvoltarea lentă, fără durere, pe USG, RMN și Rx nu se determină
prezența calculului.
3) Tumori maligne a gl.submandibulare – dezvoltarea rapidă, prezența durerii, prezen ța eliminărilor sangvinolonte
din duct, prezența metastazelor locale și la depărtare, în analiza citologică sunt prezente celulele atipice.
Planul de tratament:
A) Tratament nechirurgical:
fragmentarea calculului prin litotriție externă.
B) Tratament chirurgical:
submaxilectomie

Medicația :
a) antibiotic(amoxicilină 0,875mg/acid clavulanic 0,125mg) câte o pastilă(1gr) de 2
ori pe zi, 5 zile;
b) antiinflamator(ibuprofen 400mg) o pastilă la fiecare 5-6 ore;
c) antifungic(fluconazol 150mg) o capsulă la a 3-a zi;
d) antiseptic bucal(clorhexidin gluconat 1,2mg/benzidamin 1,5mg) – baițe bucale la
fiecare 3-4 ore;
e) pansamente cutanate cu ung.levomecol
Diagnosticul prezumtiv:
Periodontită cronică granulomatoasă.

Argumentarea diagnosticului prezumtiv: diagnosticul a fost pus in baza acuzelor


pacientului, examenului clinic obiectiv.

Descrierea imaginei radiologice: în regiunea d.2.3 periradicular se determină o


formațiune chistică cu contur circular sclerozat bine determinat perichistic, cu
erodarea corticalei alveolare în reg d.2.4 – 2.5 și conținut radiootransparent, conturul
laminei dure a regiunea periapicală este șters.
Diagnosticul final: Chist periapical odontogen de la d.2.3.
Diagnosticul a fost pus in examenului clinic obiectiv și paraclinic.
Examene paraclinice:
1) Rx simplă – se v-a determina prezența conturului chistului și radiotransparența.
2) CT/CBCT – permite vizualizarea 3D a poziției, formei chistului și peretele posteroir care este în vecinatate cu
SM.
Diagnosticul diferențial:
1) granulom periapical – dimensiuni mai mici.
2) chist radicular lateral – chistul are creștere laterală fața de rădăcina dentară.
3) chist rezidual – apare după extracția dentară.
Planul de tratament:
A) Conservativ + Chirurgical
Taramentul endodontic a d.2.3 și chistectomie cu rezec ție apicală

B) Chirurgical radical
Odontectomia d.2.3 și chistectomie

Medicația :
a) antibiotic(amoxicilină 0,875mg/acid clavulanic 0,125mg) câte o pastilă(1gr) de 2
ori pe zi, 5 zile;
b) antiinflamator(ibuprofen 400mg) o pastilă la fiecare 5-6 ore;
c) antifungic(fluconazol 150mg) o capsulă la a 3-a zi;
d) antiseptic bucal(clorhexidin gluconat 1,2mg/benzidamin 1,5mg) – bai țe bucale la
fiecare 3-4 ore;
Diagnosticul prezumtiv:
Periodontită cronică generalizată.

Argumentarea diagnosticului prezumtiv: diagnosticul a fost pus


in baza acuzelor pacientului, examenului clinic obiectiv.
Descrierea imaginei radiologice: se determină dilatarea fantelor
periodontale la dinții restanți cu atrofia osoasă generalizată,
inserția dinților restanți în os fiind 1/3 și mai puțin de 1/3 la d.2.1
și 3.2
Diagnosticul final: periodontită cronică fibroasă generalizată ca urmare a suprasolicitării func ționale prin
construcții protetice.
Diagnosticul a fost pus in baza examenului clinic obiectiv și paraclinic.

Examene paraclinice:
1) Rx simplă – se v-a determina starea generală a dinților si țesuturilor periapicale.
2) Rx retroalveloră – se v-a aprecia starea țesuturilor la nivel de grup de dinți.
3) CT/CBCT – permite vizualizarea 3D a situației clinice.

Diagnosticul diferențial:
1) periodintită cronica granulantă/granulomatoasă – alt tablou radiologic.
2) paradontoză – lipsa proceselor inflamatorii.
Planul de tratament:
Chirurgical – odontectomia dinților restanți

S-ar putea să vă placă și