STRUCTURA CURSURILOR:

 EXAMENUL NEUROLOGIC (pe scurt)

 SEMIOLOGIA NEUROLOGICA: sindroame
neurologice elementare (ex: piramidal,
cerebelos, senzitive, ..)
 SEMIOLOGIA TOPOGRAFICA: (ex: sdr
medulare, de trunchi cerebral,
corticale…)
 PATOLOGIA NEUROLOGICA
BIBLIOGRAFIE
 Geraint Fuller – Examinarea clinica
neurologica, Editia a 3-a
 Netter’s concise Neuroanatomy
 Bogdan Popescu, Ovidiu Bajenaru –
Elemente esentiale de neurologie
clinica –Editura Amaltea 2009
 Book des ECN – Editura Medicala
Universitara ”Iuliu Hatieganu” 2012
 Adams and Victor – Principles of
Neurology
 EXAMENUL NEUROLOGIC
A. ANAMNEZA
B. EXAMEN OBIECTIV NEUROLOGIC

A. DIAGNOSTIC DE SINDROM
B. DIAGNOSTIC TOPOGRAFIC
C. DIAGNOSTIC ETIOLOGIC
A. Scaderea fortei musculare pe partea
dreapta brusc instalata
B. Hemipareza dreapta, semn Babinski
prezent in dreapta, ROT vii pe drt

A. Sindrom piramidal drept

B. Leziune subcorticala in emisferul stang

C. AVC ?
 A. ANAMNEZA
 Cheia diagnosticului neurologic in 80% din
cazuri  din analiza simptomelor descrise de
pacient
 inregistrarea precisa a simptomelor
neurologice f importanta
 Calitatea datelor depinde in mare parte de
gradul de cooperare al pacientului
* demente, tulburari ale starii de constienta,
tulburari de limbaj
* heteroanamneza +++
Scop

 Identificarea
simptomului /
problemei principale a
pacientului
 ex. “cefalee”, “durere in membrul
inferior”
 primul indiciu al localizarii si cauzei
bolii neurologice
 restul anamnezei tintite in jurul
acestui simptom
 Principii:
 Relatie de incredere medic / pacient
 Lasati pacientul sa-si descrie liber
simptomele
 Interveniti pt a obtine o descriere mai
precisa a acuzelor spontane (ex: vertij)
 Intrebati despre simptome care nu sunt
descrise uneori (tulb sfincteriene….)
 Fiti atenti la comportamentul spontan
(economie de gesturi in Parkinson, atitudini
antalgice, etc.)
 B. EXAMENUL OBIECTIV
 Are drept scop verificarea ipotezei
formulate in cursul anamnezei (gasirea de
semne clinice care confirma simptomele)
 examinarea se face tintit (se
incepe cu partile din sistemul nervos
presupus afectate); ulterior se
completeaza cu restul ex neurologic (se
verifica daca restul sist nervos functioneaza
normal)
C. DIAGNOSTICUL DE SINDROM
 Simptomele si semnele evidentiate
in etapele anterioare se vor incadra
in sindroame neurologice cunoscute
(ex sindromul piramidal,
parkinsonian, cerebelos, radicular,
…)
D. DIAGNOSTICUL TOPOGRAFIC
 Consta in corelarea simptomelor si
semnelor / a sindroamelor in termenii
de localizare anatomica (gasirea
sediului presupus al leziunii)
 esential pt alegerea ex
complementare !!
 Ex: durere pe traiect sciatic + semne
de elongatie radiculara pozitive =
leziune a radacinilor lombare L5 / S1
E. DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC
 Precizeaza cauza afectiunii
neurologice:
* vasculara: AVC
* inflamatorie: scleroza multipla
* tumorala
* degenerativa: Parkinson,
dementa
* traumatica
EXAMENUL OBIECTIV
NEUROLOGIC
 ETAPELE EXAMENULUI NEURO
 Examinarea mersului
 Examinarea ortostatiunii / echilibrului
 Testarea fortei musculare
 Testarea tonusului muscular
 Examenul reflexelor
 Testarea coordonarii miscarilor
 Testarea sensibilitatii
 Examenul nervilor cranieni
 Testarea functiilor sfincteriene
 Examenul functiilor cognitive
 1. EXAMINAREA MERSULUI
- Activitate motorie complexa ce necesita
participarea mai multor structuri:
- sistemul piramidal
- sist extrapiramidal
- sist cerebelos
- sist vestibular
- sensibilitatea profunda
- sist muscular
- ap vizual
 Se examineaza:

- amplitudinea, viteza, simetria pasilor

- directia (dreapta sau nu)

- oprirea si intoarcerea pe loc
- balansul automat al bratelor (absent in
fazele precoce ale bolii Parkinson)
 - mersul pe o linie dreapta trasata
pe sol, cu un picior in fata celuilalt

- saltul uniped
- mersul pe varfuri / pe calcaie
- mersul pe scari
 2. ORTOSTATIUNEA
 proces activ care limiteaza oscilatiile
corpului la baza de sustinere (perimetrul
picioarelor)
 Implicate mai multe sisteme:
- piramidal
- cerebelos
- vestibular
- sensibilitatea profunda
 Se examineaza prin:
 Pacientul sta in ortostatism, cu picioarele
alaturate (varfurile si calcaiele lipite) si
bratele pe langa corp: initial tine ochii
deschisi, dupa cateva sec ii inchide =
proba Romberg
 Se urmareste axa corpului: oscilatii,
devieri in lateral, in sens A-P
Proba e + daca pacientul se
dezechilibreaza inainte sau dupa
inchiderea ochilor
 Se poate examina si echilibrul intr-
un picior (monopodal): testarea
riscului de caderi la varstnici
 Se examineaza mentinerea
echilibrului in cazul dezechilibrarilor
efectuate de examinator (“pull-
test”): pacientul in picioare,
examinatorul sta in spatele sau cu
mainile pe umeri, face o miscare
brusca de retropulsie ; (testul se
explica inainte)
3. TESTAREA FORTEI MUSCULARE
 Efectuati comparativ dreapta / stanga
 Evaluare globala: probele de pareza
- Membrele superioare: proba bratelor
intinse
- Membrele inferioare: proba Grassé
(decubit dorsal, mentine MI intinse), proba
Mingazzini (dec dorsal, mb inferioare flectate la
90 grd), proba Barré (decubit ventral, gambele
flectate din genunchi la 50 grd)
Proba Mingazzini
 Evaluare segmentara: se
examineaza forta musculara a fiecarui
muschi, la membrele superioare si
inferioare (comparativ si simetric)
- examinatorul opune rezistenta
miscarilor efectuate de pacient
 La mb superioare:
- deltoid: abductia bratului
- biceps: flexia antebratului
- triceps: extensia antebratului
- extensia degetelor
- flexia degetelor in palma
- abductia si opozitia policelui
SCALA DE COTARE A FORTEI
MUSCULARE (“BMC”)

 0 – absenta contractiei
 1 - contractie perceptibila, fara
deplasarea segmentului de membru
 2 – contractie cu deplasarea membrului
(care nu invinge gravitatia – in plan
orizontal)
 3 – contractie contra gravitatiei (ridica
membrul)
 4 – contractie contra rezistenta
 5 - forta normala.
4. TESTAREA TONUSULUI MUSCULAR

 Tonusul = stare permanenta de

tensiune / contractie involuntara a
muschiului striat
 prezent in repaus
 asigura mentinerea posturii (membrelor
si corpului)
 suport pentru contractiile musculare
voluntare
 Se examineaza prin:

 mobilizare pasiva a segmentelor de

membre: se apreciaza rezistenta
musculara la mobilizarea pasiva a
articulatiilor
 miscari de balans din articulatiile distale
 palpare
 HIPOTONIA
 mobilitate exagerata a articulatiilor cu
rezistenta scazuta la mobilizarea pasiva
 muschiul e flasc la palpare
 Apare in:
- leziunile sistemului nervos periferic
- leziunile brusc instalate din sistemul
nervos central
- sindromul cerebelos
 HIPERTONIA
 SPASTICA: vezi sindromul piramidal
- selectiva pe anumite grupe
musculare (flexorii M.S. si extensorii
M.I.), caracter elastic (“in lama de
briceag”)
 RIGIDA: vezi sindromul parkinsonian
- globala, caracter plastic (“in teava
de plumb”)
5. EXAMENUL REFLEXELOR
 activitate involuntara a unui efector
(muschi) aparuta ca raspuns la
stimularea unui receptor (tendon, piele,
mucoasa).
 Reflexe osteo-tendinoase (ROT)
- normale / patologice
 Reflexe cutaneo-mucoase (RC)
- normale / patologice
 Reflexe osteo-  Reflexe cutaneo-
tendinoase mucoase
 IMPORTANTA PRACTICA A REFLEXELOR

 semne neurologice pur obiective, nu pot

fi influentate voluntar
 se pot utiliza si la pacientii necooperanti
/ comatosi
 ofera informatii despre localizarea
leziunilor in sistemul nervos (indica
daca leziunea este centrala sau
periferica)
 PRINCIPII DE EXAMINARE A
REFLEXELOR
 Se aplica un stimul adecvat (ciocanelul de
reflexe; uneori prin intermediul degetului
examinatorului)
 Reflexul este facilitat prin relaxarea
muschiului explorat (pe care o obtinem
asezand membrul in semiflexie sau prin
tehnici de facilitare)
 Technicile de facilitare: o contractie
musculara intr-un teritoriu la distanta
5.1.Reflexele osteo-tendinoase
ROT
 5.1.1REFLEXUL MASETERIN
(n trigemen, centru pontin)

- gura intredeschisa
- percutia policelui
examinatorului asezat pe
menton
 inchidera gurii /
contractia ms. maseter
 5.1.2.REFLEXUL BICIPITAL
(centru C5-C6, n. musculocutanat):

-antebratul in semi-
flexie
- se percuta policele
asezat pe tendonul ms
biceps brachial
 raspuns: flexia
antebratului prin
contractia bicepsului
 5.1.3. REFLEXUL TRICIPITAL
(C7; n. radial)

- antebratul in semi-
flexie sustinut de
examinator
- se percuta tendonul
ms triceps deaupra
olecraniului 
extensia cotului prin
contractia ms.
triceps
 5.1.4. REFLEXUL STILO-RADIAL
(C5-C6, n. radial):

- antebratul in semiflexie
- se percuta epifiza
distala a radiusului
 flexia antebratului si
supinatia mainii prin
contractia ms brahio-
radial
5.1.5. REFLEXUL CUBITO-PRONATOR
(C8; n. ulnar)

- antebratul in semiflexie si
usoara supinatie
- percutia apofizei stiloide
ulnare
 pronatia mainii
 5.1.6. REFLEXUL ROTULIAN
(centru L2-L4; n. femural):

- pacient asezat / decubit

dorsal, gambele in
semiflexie sustinute de
catre examinator
- percutia tendonului
rotulian
 extensia gambei prin
contractia ms cvadriceps
 5.1.7. REFLEXUL ACHILIAN
( centru S1; n. tibial)

- Pacient decubit
dorsal, piciorul in
abductie, planta in
semiflexie, sustinuta de
examinator
- Se percuta tendonul
Achille
  flexia plantara a
piciorului prin contractia
ms. triceps sural
 ROT PATOLOGICE
 ROT vii global, intalnite izolat (fara
alte semne neuro): subiecti anxiosi
 ROT vii (amplitudine excesiva a
raspunsului, difuziunea zonei
reflexogene,mai mult muschi
implicati …) in asociere cu alte
semne patologice = sindrom
piramidal
 ROT PATOLOGICE
 ROT diminuate sau abolite global,
fara alte semne: varstnici
 ROT abolite:
- intreruperea arcului reflex
(leziune spinala, radiculara, trunchi
nervos)
- cauza centrala: leziune acuta a
sistemului piramidal
5.2. Reflexele cutaneo-mucoase
5.2.1.REFLEXUL CUTANAT PLANTAR
 Stimularea marginii externe a plantei
dinspre calcai spre degete
 Raspuns normal  flexia halucelui si a
celorlalte degete cu adancirea boltei
plantare.
 Raspuns patologic = semnul
Babinski  extensia lenta a
halucelui cu rasfirarea “in evantai”
a celorlalte degete (vezi sdr
piramidal)
 5.2.2. REFLEXUL CORNEAN
(n. V; n. VII; punte)
 Stimularea corneei cu un tampon de
vata efilata
 raspuns: reactie de clipit bilateral
 5.2.3.REFLEXUL VELO-PALATIN
SI FARINGIAN POSTERIOR
(n. IX; n. X; bulb)
 stimularea valului palatin / a peretelui
posterior al faringelui cand bolnavul
spune “aaaaa” cu o spatula
 Raspuns: contractia si ridicarea hemi-
valului / peretelui post al faringelui de
partea stimulata, asociata cu tuse,
extensia capului
 5.2.4. REFLEXELE CUTANATE
ABDOMINALE

 stimularea transversala a
peretelui abdominal (cu
un varf bont) dinafara
inauntru
 Raspuns: contractia
scurta a peretelui
abdominal cu devierea
ombilicului spre partea
stimulata
 5.2.5.REFLEXUL CREMASTERIAN
(L1-L2)

 Stimularea tegumentului fetei

interne a coapsei
 raspuns: ascensiunea testiculului
 5.2.6. REFLEXUL ANAL
(S4-S5)

 Stimularea marginii externe a

anusului cu un tampon de vata
 Raspuns: contractia sfincterului anal
extern
6. TESTAREA COORDONARII
MISCARILOR
 Coordonarea inseamna armonia
gesturilor prin care se realizeaza un
act motor precis si adecvat unui
scop
 Structura responsabila: cerebelul si
conexiunile sale
Coordonarea la membrele superioare:

 Proba indice-nas
 Proba indice-nas-indice
 Proba indice-indice
 Proba liniilor ll
 Coordonarea la membrele inferioare:
 Proba calcai-genunchi
 7. TESTAREA SENSIBILITATII
 Sensibilitatea are rol de protectie sau
alarma si intervine in cunoasterea
mediului exterior si interior
 Testarea sensibilitatii este minutioasa,
necesita timp si rabdare +++; uneori
trebuie repetata
 Pacientul sa fie fara tulburari cognitive
 Testarea sensibilitatii include:
- anamneza pentru simptomele
specifice:
* parestezii (perceperea unor
senzatii anormale: intepaturi,
furnicaturi, amorteli, arsuri, etc …)
* durere
- examenul obiectiv
 Examinarea sensibiltatii se face
comparativ intre:
- partea dreapta si partea stanga
- segmentele proximale si distale ale
membrelor
O rezultatele se traseaza pe o harta a
schemei corporale
O se examineaza mai multe tipuri de
sensibilitate
 Tipurile de sensibilitate
 1. Superficiala / cutanata :
* tactila
* dureroasa
* termica
 2. Profunda (proprioceptiva):
* pozitia si miscarea unui segment de
membru in spatiu = artro-kinetica
* vibratorie
 3. Elaborata
 7.1.1. Sensibilitatea tactila

● se examineaza cu ajutorul degetului

examinatorului aplicat pe tegumente
7.1.2. Sensibilitatea dureroasa
 Se examineaza prin inteparea
tegumentelor cu un ac
7.1.3. Sensibilitatea termica
 Se examineaza folosind 2 eprubete,
una cu apa calda (40°C) si alta cu
apa rece (4°C), aplicate la
intamplare pe tegumente
 7.2.1. Sensibilitatea profunda
(artro-kinetica)
 Detectarea pozitiei unui segment de
membru in spatiu si a directiei de
miscare a acestuia: (la pacientul cu
ochii inchisi):
- se cere pacientului sa precizeze
care deget este miscat si in ce directie,
la membrele superioare si inferioare
7.2.2. Sensibilitatea profunda
vibratoire
 Se testeaza cu un diapazon in
vibratie asezat pe proeminentele
osoase ale membrelor
 7.3. Sensibilitatea elaborata
 Produsa la nivelul ariilor senzitive
corticale (parietale) prin prelucrarea
formelor elementare de sensibilitate
- 1. extinctia senzitiva:
examinatorul atinge simultan 2 puncte
simetrice de pe tegumentele
pacientului, care are ochii inchisi; daca
fenomenul e prezent, pacientul nu
percepe decat o singura stimulare
- astereognozia (identificarea
obiectelor tinute in mana doar prin
simtul tactil)
 - dermolexia:
recunoasterea cifrelor
desenate de examinator
pe tegumentul
pacientilor
8. EXAMENUL NERVILOR
CRANIENI
 1. NERVUL OPTIC (EXAM. VEDERII)
 2. NERVII OCULOMOTORI (III, IV, VI)
 3. NERVUL TRIGEMEN
 4. NERUL FACIAL
 5. NERVUL VESTIBULO-COHLEAR
 6. NERVII IX, X
 7. NERVUL SPINAL XI
 8. NERVUL XII
8. 1. NERVUL OPTIC
 ACUITATEA VIZUALA
- Se exploreaza separat la ambii
ochi cu scale standardizate
- vederea de aproape (citeste un
ziar de la 30 cm) / de departe (de
la 5 m)
- planse standardizate pt vederea
culorilor
CAMPUL VIZUAL
- Proba
confruntarii (uni
– si bilateral):
 - campimetrie (campimetrul
Goldmann)
 8. 2. EXAMENUL NERVILOR
OCULOMOTORI
 MOTILITATEA OCULARA EXTRINSECA
- voluntaira: pacientul este rugat sa
priveasca la dreapta / stanga / sus / jos
- automata = miscarile de urmarire:
pacientul este rugat sa urmareasca
degetul examinatorului care se
deplaseaza in cele 4 directii
- reflexa: pacientul se uita intr-un punct
fix, examinatorul ii deplaseaza capul
 MOTILITATEA OCULARA INTRINSECA:
-examenul taliei si diametrului pupilar
 - reflexul fotomotor: proiectia unui
fascicul luminos asupra pupilei determina
mioza ei (r. direct) si mioza controlaterala
(r. consensual)
- reflexul de acomodare-convergenta
(mioza la vederea de aproape)
Rx. fotomotor
8.3. EXAMENUL N. TRIGEMEN
 Examenul sensibilitatii tactile / termice/
dureroase la nivelul celor 3 ramuri: V1,
V3, V3
- Testarea reflexului cornean
- Testarea reflexului maseterin
- Testarea fortei musculare a ms
maseter (deschiderea gurii contra
rezistenta)
8.4. EXAMENUL N. FACIAL
 STATIC: inspectia fetei in repaus,
cautand asimetrii stanga / dreapta
 DINAMIC: pacientul e rugat sa faca
anumite mimici faciale: ridica
sprancenele, strangae ochii, arata
dintii
8.5. EXAMENUL N. VESTIBULO-
COHLEAR
 Examenul echilibrului (neuro +
ORL)
 Examenul auzului (ORL)
 8.5.1. Examinarea
echilibrului

 Proba Romberg
 Proba mersului “in
stea”: 3 pasi inainte,
apoi 3 pasi inapoi cu
ochii inchisi
 Proba deviatiei
indicelor
8.6. EXAMENUL N. IX, X – FONATIA
SI DEGLUTITIA
 Din anamneza: tulb de deglutitie
(refluxul lichidelor pe nas in timpul
alimentatiei, tuse in timpul
alimentatiei), voce nazonata
 Examenul motilitatii valului palatin:
pacientul spune “AAAA” cu gura
deschisa, se observa lueta si contractia
valului
 Testarea reflexelor de fund de gat
 Paralizie de X dreapta: semnul
cortinei
 8.7. EXAMENUL N. SPINAL XI
 Pacientul ridica
umerii contra
rezistenta
 Pacientul intoarce
capul intr-o parte,
contra rezistenta,
cu evidentierea
corzii ms sterno-
cleido-mastoidian
8.8. EXAMENUL N. HIPOGLOS XII
 Pacientul face
protruzia limbii
si miscari a
 Fonatia,
masticatia
9. EXAMENUL FUNCTIEI
SFINCTERIENE
 Anamneza: de intrebat despre
mictiuni prea dificile sau incomplete,
incontinenta, poliurie…, controlul
sfincter anal
 Examenul sensibilitatii perineale
 Examenul reflexelor cremasterian si
anal
 Consult urologic ++
10. EXAMENUL FUNCTIILOR
COGNITIVE
 10.1. EXAMENUL STARII DE
CONSTIENTA
* starea de vigilenta (de
activitate corticala) poate fi
apreciata in timpul anamnezei
(somnolent? incoerent?..)
* examinata cu ajutorul scalelor:
Glasgow…(vezi “comele”)
 10.2. EXAMENUL FUNCTIILOR COGNITIVE
PROPRIU-ZISE
 Examenul limbajului
 Examenul gesturilor
 Examenul schemei corporale
 Examenul capacitatilor vizuo-spatiale
 Examenul calculului
 Examenul memoriei
 Examenul functiilor executive
Examenul limbajului
 Exprimarea orala
 Intelegerea limbajului vorbit
 Exprimarea in scris
 Intelegerea limbajului scris
Limbajul: exprimarea orala
 Vorbirea spontana: evaluata in cursul
anamnezei
 Vorbirea automata: lunile anului,
zilele saptamanii
 Repetitia: cuvinte simple, fraze
 Denumirea unor obiecte uzuale (ceas,
pix, ochelari….) sau a unor imagini de
obiecte prezentate
Limbaj: intelegerea vorbirii
 Desemnarea unor obiecte uzuale:
“aratati-mi ceasul, ua, fereastra….”
 Executarea unor ordine: intai simple
(“inchideti ochii”, “deschideti gura”),
apoi complexe (“puneti degetul
aratator de la mana stanga pe
urechea dreapta”) sau foarte
complexe (3 obiecte cu care sa faca
3 actiuni diferite)
Limbajul scris

 Exprimarea in scris: copiat, dupa

dictare, spontan

 Intelegerea scrisului: executarea

unor ordine date in scris
 Examinarea activitatii gestuale
 Gesturi cu semnificatie:
- gesturi simbolice: salut militar, la
revedere…
- mimarea unor gesturi: sa arate cum
bate un cui, cum se piaptana, …
- efectuarea de gesturi cu obiecte: o
coala A4 de pus intr-un plic, de facut un
sandvich
 Gesturi fara semnificatie:
- imitarea gesturilor examinatorului
Examinarea schemei corporale
 Se cere pacientului sa-si arate si sa
denumeasca partile corpului
Examenul capacitatilor vizuo-
spatiale
 Desenul unui obiect: margareta,
cub
 Positionarea oraselor mari pe o
harta
 Testul de baraj al unor litere (toate
literele A de pe o foaie) sau linii
(marcarea mijlocului unei linii
orizontale)
Examenul memoriei

 Discutie cu pacientul si anturajul sau

 Situatii in viata cotidiana in care apar
tulb de memore : uita de intalniri,
uita sa ia tratamentul, probleme la
cheltuieli, pierderi de obiecte…);
afectarea autonomiei?
Teste de memorie
 Memoria imediata: invatarea a 5
cuvinte
 Memoria faptelor recente: “ce ati
mancat la micul dejun, ce ati facut
week-endul trecut?”
 Memoria evenimentelor indepartate:
“ultimele vacante”
 Memoria sociala: fapte de actualitate
 Memoria semantica: capitala tarii….
 Examenul functiilor executive
 Rezolvarea de probleme: 9 carti de
aranjat pe 2 rafturi, pe un raft de 2 x
mai multe carti decat pe celalalt, 300 : la
4
 Fluenta verbala: toate cuvintele care
incep cu litera“p” sau “s” (10 in 2’)
 Comenzi contradictorii: “cand bat cu
degetul in masa o data, dv bateti de 2 x,
cand bat de 2 x, nu bateti deloc”
Teste globale:
 MMSE pentru ansamblul functiilor
cognitive
 “BREF” pentru functiile executive
PARKINSON DISEASE
Pre-diagnostic phase in PD
 patients have classic PD symptoms
and clinical features but do not fulfill
PD diagnostic criteria
 Have mild parkinsonian signs
 As tests such as dopamine transporter (DAT) imaging become
more widely used, patients with mild parkinsonian signs and
biomarker evidence of dopamine deficiency may come to be
diagnosed with PD, and this category would be reclassified as

early, minimally symptomatic disease .

Pre-motor phase in PD
 non-motor symptoms such as decreased sense of smell,
depression, and various gastrointestinal and other
systemic features which have been shown to predate the
classical motor features of Parkinson’s disease
 Recognizable clinical features, including neuro-psychiatric
and sleep symptoms, autonomic dysfunction, and
olfactory loss often precede motor symptoms of PD
 Pre-motor features that have been strongly linked to PD
include olfactory disturbance,6–8,9 excessive daytime
sleepiness,10 RBD, 11,12,13 constipation,14,15 and
depression.16–18 The pre-motor phase may also have other
features that have been linked less strongly to PD
including subtle changes in cognition and personality or
increases in fatigue or anxiety
Strongest evidence Suggested links
Olfactory deficit Other autonomic dysfct
(cardiac)
constipation Visual disturbancies
Sleep disorders (EDS, RBD) Cognitive dysfunction
Depression and anxiety apathy
fatigue
Personality changes
Pre-clinical phase
 refers to physiological changes that
can be detected using biomarker
techniques in the absence of any
clinical features:
 Changes on neuroimaging test such as DAT SPECT and [18F]-
fluorodopa PET
 Evidence of cardiac sympathetic denervation demonstrated by
metaiodobenzylguanidine (MIBG)SPECT imaging of post-
ganglionic sympathetic neurons
 Transcranial ultrasound of the midbrain
 Biopsy of peripheral tissue such as autonomic plexi in the colon
(Lewy bodies and Lewy neurites occurs in intrinsic, post-
ganglionic neurons in the myenteric and submucosal plexuses
from the esophagus to the colon.)
Pre-physiological phase
 patients have no evidence suggestive of PD
but possess traits, such as a genetic
mutation, which confer high risk of
developing PD in the future
 no signs of disease can be detected either
clinically or by physiological probes such as
dopamine imaging.
 Ex: testing for mutations in the parkin and
LRRK2 genes / pesticide and other
environmental exposures
 RISK FACTORS FOR PD
 The two strongest risk factors for PD are having a family
member that has a known genetic mutation (he risk of
PD in a LRRK2 carrier is still approximately 20 times
higher than in a non-carrier) and having a diagnosis of
idiopathic rapid eye movement behavior disorder (RBD)
 Life-style risk factors for PD including not smoking and
drinking less caffeinated beverages have been
extensively documented
 less mid-life adiposity,65 greater calcium consumption,65
fewer bowel movements in mid-life 66 and environmental
exposure to pesticides
Pre-motor PD
 dopaminergic deficits are present
prior to the onset of clinical motor
features of PD. One simple proof of
this idea is that bilateral striatal
dopaminergic deficits can be
demonstrated in patients with
unilateral clinical signs of PD
 onset of a dopamine deficit in the
striatum is 2-8 y before clinical onset
 Pre-Motor Parkinson’s Disease:
Concepts and Definitions
 Andrew Siderowf, MD, MSCE and
Anthony E. Lang, MD
 Movt dis, 2012