ATEROSCLEROZA

Obiective
 Factorii de risc
 Simptome
 Patogenie
 Tratament
 Prevenire
 Ateroscleroza - principala cauza de
mortalitate si morbiditate din tarile
dezvoltate, consta, in esenta, in reducerea
lumenului vascular prin depuneri de lipide
in peretii vaselor formand placile de
aterom, care micsoreaza aportul de sange
la tesuturi, generand suferinte de tip
ischemic.
 Factori de risc
1. Nemodificabili
 Varsta inaintata

 Sexul masculin

 Anamneza familiala
2. Modificabili
 Dislipidemia Col; LDL; HDL .

*genetic
*fumat
*obezitate
*sedentarism
*b blocante
*hipertrigliceridemie
- Hipertensiunea arteriala
- Fumatul
 Ateroscleroza apare ca rezultat al disfuncţiei endoteliale.

 Prin disfuncţie endotelială se înţelege scăderea sintezei de NO

de către celula endotelială.

 În condiţii normale, NO este sintetizat de către celula

endotelială ca urmare a acţiunii enzimei NO-sintetaza
constitutivă şi are următoarele roluri:
- vasodilataţie;
- antiinflamator;
- antitrombotic;
- inhibarea proliferării celulelor endoteliale.
 Disfuncţia endotelială apare ca urmare a hiperglicemiei sau a
creşterii nivelului plasmatic al AGL.

 Hiperglicemia şi dislipidemia favorizează la nivel endotelial

instalarea stresului oxidativ.

 În cursul proceselor metabolice normale apar compuşi oxidanţi

foarte reactivi numiţi radicali oxizi (oxigen atomic, apă
oxigenată, radical hidroxid).

 În condiţii de hiperglicemie şi dislipidemie radicalii oxizi se

generează în exces, iar mecanismele de îndepărtare a acestora
sunt disfuncţionale ceea ce generează stres oxidativ.
 Simptome
 Ateroscleroza nu prezinta simptome, in general, pana la varste
mature sau inaintate. Odata ce ingustarea uneia sau mai multor
artere avanseaza in mod periculos, blocarea sangelui la nivelul
vaselor poate sa cauzeze dureri. Placile de aterom se pot rupe,
determinand astfel formarea de cheaguri de sange.
 - ateroscleroza aortei poate sa produca aparitia de dilatatii
anevrismale, ce predispun la disectia sau ruptura de aorta.
- ateroscleroza arterelor mezenterice poate conduce la infarctul
intestinal sau la ischemie mezenterica.
- ateroscleroza arterelor coronare se manifesta prin infarct
miocardic sau angina pectorala.
- ateroscleroza arterelor care iriga creierul poate conduce la atacuri
ischemice sau la atac vascular cerebral.
- ateroscleroza stabilita la nivelul membrelor inferioare cauzeaza
circulatie sanguina deficitara, urmata de dureri in timpul mersului,
vindecare ingreunata a ranilor etc.
 Patogenie
 Initial, exista un influx de lipoproteine cu densitate joasa (LDL) si
monocite sangvine in portiunea subintimala a peretelui vascular,
probabil intr-o zona de leziune aendoteliului vascular. O parte din
LDL sunt fagocitate de catre macrofage, contribuind la formarea
celulelor spumoase. In consecinta, apare un nucleu central necrotic
de lipide extracelulare, acoperit de un strat fibros. Procesul implica
migrarea tesutului muscular neted, proliferarea si sinteza de colagen
cu constituirea placii de aterom ce ingusteaza lumenul arterial. In
general, o reducere a diametrului luminal cu peste 70 % este
necesara pentru a limita semnificativ fluxul sanguin, generand
simptomele specifice ischemiei cronice.
 Stratul fibros ce acopera placa aterosclerotica se poate rupe sau
fisura, permitand contactul sangelui circulant cu lipidele
trombogenice din placa; in interiorul placilor si/sau in peretele
vascular pot apare hemoragii cu activare plachetara, aparitia fibrinei
si formarea consecutiva a trombului (chiagului de sange) care
limiteaza suplimentar fluxul de sange pana la ocluzie completa a
vasului, generand accidentele vasculare - sindroamele coronariene
acute (infarctul miocardic), accidentele vasculare cerebrale,
sindroame de ischemie acuta a membrelor.
 Tratament
 Odata ce ateroscleroza s-a format la nivelul vasului de sange, ea nu mai
poate fi indepartata definitiv prin tratament. In schimb, administrarea
medicamentatiei specifice si schimbarile sanatoase in regimul de viata pot
opri evolutia cresterii placilor de aterom, ba chiar si micsorarea lor pana la
un anumit nivel.
 Schimbarile stilului de viata se refera la reducerea factorilor de risc care
conduc in general la declansarea aterosclerozei, precum alimentatia bogata
in grasimi saturate, fumatul si sedentarismul. Aceste masuri nu vindeca
ateroscleroza, insa ii obstructioneaza evolutia si previn atacurile cardiace si
atacurile cerebrale.
 Administrarea de medicamente pentru reducerea nivelului de colesterol si
micsorarea hipertensiunii arteriale (mentinerea tensiunii arteriale sub 13590
mm Hg) pot opri si ele expansiunea aterosclerozei. Se impune, de
asemenea, reducerea aportului alimentar de sare.
 De ajutor poate fi si depistarea intolerantei la glucoza sau a diabetului
zaharat, care accelereaza de regula aterosclerozei, precum si adoptarea
tratamentelor corespunzatoare acestor conditii medicale.
 Prevenire
 Ateroscleroza este o boala progesiva, insa poate fi si prevenita. Exista 9
factori de risc responsabili cu aproximativ 90% din cazurile de infarct
 - fumatul
- nivelul ridicat de colesterol
- hipertensiunea arteriala
- diabetul
- obezitatea
- stresul
- lipsa consumului de fructe si legume
- abuzul de bauturi alcoolice
- lipsa exercitiului fizic regulat
 Toti acesti factori au ceva in comun pot fi eliminati din viata fiecaruia dintre
noi, aceasta fiind si cea mai eficienta strategie de prevenire a
aterosclerozei. Medicii recomanda persoanelor care prezinta un risc moderat
sau ridicat de a dezvolta afectiunea, administrarea unei aspirine in fiecare
zi, care nu permite coagularea sangelui in artere sau vene.
 Buna gestionare a stresului, o alimentatie saraca in grasimi saturate,
evitarea sedentarismului si mentinerea circumferintei abdomenului in limite
normale sunt masuri importante pentru prevenirea aterosclerozei, implicit a
complicatiilor sale cu potential letal.
 Bibliografie

 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ateroscleroză
 http://www.sfatulmedicului.ro
 http://www.cdt-babes.ro
 http://www.news-medical.net