Măduva spinării

Straturi neuroepitelial, manta, marginal

• Peretele TN e format din
celule neuroepiteliale.
• Aceste celule formează un
epiteliu gros
pseudostratificat.
• Aceste celule se divid rapid
dând naștere la din ce în ce
mai multe celule
neuroepiteliale.
Sectiune prin TN recent închis - celule
neuroepiteliale care formează un epiteliu
pseudostratificat ce se intinde pe toată
circumferința TN.
De notat celule în curs de diviziune spre
lumenul TN.
Sectiune prin TN (ulterior stadiului
precedent)
 Marea parte a TN e fomata de celule
neuroepiteliale.
La periferie, imediat sub membrana
limitantă externă se formează neuroblasti.
Aceste celule, produse de celulele
neuroepiteliale în număr din ce în ce mai
mare, vor forma mantaua.
 Măduva spinării
Straturi neuroepitelial, manta, marginal
• Celulele neuroepiteliale dau
naștere unui alt tip de celule,
celulele nervoase primitive sau
neuroblaștii.
• Acestea formează mantaua, strat
ce înconjoară pe cel
neuroepitelial.
 Mantaua va da naștere mai târziu
substanței cenușii a MS. A and B. Two successive stages in the
 Stratul extern – stratul marginal, development of the spinal cord.
contine fibre nervoase ce Note formation of ventral motor and dorsal
sensory horns and the intermediate column.
pornesc din neuroblaștii din
manta.
 Ca urmare a unui proces de
mielinizare a fibrelor nervoase
acest strat capătă aspect albicios
– substanța albă a MS.
 PLĂCI BAZALE, ALARE
• Ca rezultat al multiplelor diviziuni și creșterii
nr. de neuroblaști în manta, fiecare parte a
TN va prezenta o îngroșare ventrală și una
dorsală.
• Îngroșarea ventrală, placa bazală, care
conține celulele motorii ale coarnelor
anterioare, formând ariile motorii ale MS;
• Îngroșarea dorsală, placa alară, formează
ariile senzitive.
• La limita dintre cele două zone apare un
șanț longitudinal, sulcus limitans.
• Portiunile mediodorsale respectiv
medioventrale – planșeul și podeaua TN –
nu conțin neuroblaști;
• Aceste zone vor fi zone de decusație a
fibrelor nervoase.
• În plus față de cornul ventral motor și cel
dorsal senzitiv, între ele apare o aglomerare
de neuroni ce va forma cornul intermediar.
• Acest corn, conținând neuroni simpatici, se
dezvoltă doar la nivelul segmentelor
toracice (T1–T12) și lombare superioare (L2
or L3) ale MS.
 DIFERENȚIEREA HISTOLOGICĂ
Celula nervoasă

• Neuroblaștii, celulele nervoase primitive,

iau naștere exclusiv prin diviziunea celulelor
neuroepiteliale. Initial acestea au o
prelungire unică spre lumen – dendrita
transitorie - dar odată cu migrarea spre
manta, această prelungire dispare, iar
neuroblaștii devin, temporar, rotunzi și
apolari.
• Intr-un stadiu imediat următor, neuroblastul
bipolar dezvoltă, la poli opuși două
prelungiri.
• Prelungirea de la unul din poli creste mult și
rapid în lungime și va forma axonul primitiv,
iar prelungirea de la polul opus dezvoltă
numeroase arborizații citoplasmatice,
dendritele primitive.
• Acest stadiu – neuroblast multipolar, care se
transformă imediat în celula nervoasă
adultă - Neuronul.
• Odată formați, neuroblaștii își pierd
capacitatea de a se divide.
 DIFERENȚIEREA
HISTOLOGICĂ
Celula nervoasă

• Axonii neuronilor din plăcile

bazale trec prin stratul marginal și
devin vizibili pe fața ventrală a
MS - rădăcina ventrală motorie a
nervului spinal, prin care sunt
conduse impulsuri motorii de la
MS la mușchi.
• Axonii neuronilor din coarnele
dorsale senzitive (plăcile alare) se
comportă diferit față de cei din A. Motor axons growing out from
coarnele anterioare. Aceștia intră neurons in the basal plate and
centrally and peripherally growing
în stratul marginal unde au fibers of nerve cells in the dorsal root
traiect fie ascendent fie ganglion.
descendent și vor da naștere B. Nerve fibers
of the ventral motor and dorsal sensory
neuronilor de asociație. roots join to form the trunk of the
spinal nerve.
 Celulele gliale
• Majoritatea celulelor primitive de susținere,
glioblaștii, se formează din celulele
neuroepiteliale după ce se termină
formarea neuroblastilor. Glioblaștii
migrează din stratul neuroepitelial în manta
și stratul marginal
• In manta, acestia se diferentiaza spre
astrocite protoplasmatice și fibrilare.
• Un alt tip de celule de sustinere, posibil
diferențiate din glioblaști este celula Origin of the nerve cell and the various types of
oligodendroglială. glial cells. Neuroblasts, fibrillar and
protoplasmic astrocytes, and ependymal cells
• Această celulă, care inițial se găsește în originate from neuroepithelial
stratul marginal, formează teaca de mielină cells. Microglia develop from mesenchyme cells.
în jurul axonilor ascendenți și descendenți The origin of the oligodendroglia is not
din stratul marginal. clear.
• In a doua parte a dezvoltării, un al treilea tip
de celulă de susținere, microglia, apare în
SNC. Această celulă de tip fagocitar derivă
din mesenchim.
• Când celulele neuroepiteliale nu mai produc
neuroblaști și glioblaști, se vor diferenția
spre celule ependimare ce vor tapeta canalul
central al MS.
 Celulele crestelor
neurale
• In timpul elevarii placii neurale apare un
grup de celule dealungul marginilor
platoului.
• Celulele crestelor neurale migreaza lateral
si dau naster ganglionului senzitiv
(ganglionul radacinii posterioare).
• Ulterior neuroblastii din acest ganglion
prezinta 2 prelungiri .
• O prelungira centrala care penetreaza
partea posterioara a TN.
• La nivelul MS acestea se termina in
coarnele posterioare sau au un traiect
ascendent prin stratul marginal, spre
centri superiori ai SNC.
 Celulele crestelor
neurale
Din celulele crestelor neurale se
diferentiaza si neuroblastii simpatici,
celulele Schwann, odontoblastii,
meningele etc.
 Nervii spinali
• Fibrele motorii incep sa apara in sapt. 4, din
celulele placilor bazale (coarnele anterioare)
ale MS.
• Aceste fibre, grupate in manunchiuri, vor
forma radacina anterioara a nervului spinal.
• Radacina dorsala se formeaza ca o grupare a
fibrelor ce pleaca din celulele ganglionul
spinal.
• Prelungirea centrala din ganglioni creste
spre MS.
• Prelungirea distala se alatura radacinii
ventrale pentru a forma nervul spinal.
• Aproape imediat nervul spinal se divide
intr-un ram dorsal si unul ventral
• Ramul dorsal va inerva musculatura axiala
dorsala, articulatiile vertebrale si pielea
spatelui.
• ramul ventral va inerva membrele si partea
anterioara a corpului si va forma principalele
plexuri (brahial si lombosacrat).
 Mielinizarea
• Celulele Schwann vor mieliniza nervii periferici.
• Aceste celule, cu originea in crestele neurale, migreaza periferic si invelesc
axonii formand neurilema.
• Incepand cu luna IV a vietii i.u. fibrele nervoase capata o culoare albicioasa
datorita depunerii de mielina care e formata prin suprapuneri repetate de
celule Schwann in jurul axonilor.
• In MS teaca de mielina se formeaza din oligodendroglie
• Unele fibre motorii descendente spre MS nu se mielinizeaza decat in primul an de
viata.

A. Motor horn cell with naked rootlet.

B. In the spinal cord oligodendroglia
cells surround the ventral rootlet; outside the spinal
cord, Schwann cells begin
to surround the rootlet.
C. In the spinal cord the myelin sheath is formed by
oligodendroglia cells; outside the spinal cord the
sheath is formed by Schwann cells.
 MODIFICARI DE
POZITIE A MS
• In luna 3 a vietii i.u. MS are aceeasi lungime cu canalul
vertebral iar nervii spinali trec prin gaurile intervertebrale
la nivelul originii lor.
• C u inaintarea in varsta CV si dura mater cresc mult
mai repede in lungime decat TN astfel ca capatul
inferior al MS “ascensioneaza”.
• La nastere aceasta limita se afla la nivelul L3 .
• Ca rezultat al acestei cresteri disproportionate nervii
spinali au un traiect oblic, descendent, de la segmentul lor
de origine in MS la nivelul corespunzator al CV.
• La adult MS se termina inferior la L2,
• Sacul dural si spatiul subarahnoidian se intind pana la S2.
• O extensie a pia mater formeaza filum terminale, care se
insera pe periostul Cc1-Cc2.
• Fibrele nervoase sub nivelul L2 - cauda equina.

Terminal end of the spinal cord in relation

to that of the vertebral column
at various stages of development.
A. Approximately the third month. B. End
of the fifth month. C. Newborn.
 Creierul
 Placile basale si alare,
reprezentand arii
motorii si respectiv
senzitive, se gasesc de o
parte si alta a liniei
mediane atat in
rombencefal cat si in
mesencefal.
 In prosencefal placile
alare apar mai
accentuate fata de
placile bazale.
 ROMBENCEFALUL

• Rombencefalul
consta in
myelencefal,
partea cea mai
caudala, si din
metencefal, care
se intinde intre
flexura pontina si
istmul
rombencefalic.
Lateral view of the brain vesicles in an 8-week embryo
(crown-rump length approximately 27 mm). The roof plate
of the rhombencephalon has been removed to show the
intraventricular portion of the rhombic lip.
Note the origin of the cranial nerves.
 Myelencefalul
• Myelencefalul este vezicula cerebrala ce va da
nastere bulbului( medulla oblongata).
• Difera de Ms prin faptul ca peretii sai laterali se
departeaza usor.
• Placile alare si bazale sunt si aici separate de
sulcus limitans.
• Placa bazala, similar cu cea a MS, contine nuclei
motori.
• Acesti nuclei se divid in 3 grupe:
1. Grup medial somatic eferent ,
2. Grup intermediar special visceral eferent,
3. Grup lateral general visceral eferent .
 Grupul somatic eferent se continua in
metencefal – coloana motorie somatica
eferenta. In myelencefal include neuroni ai
n.hipoglos (mm.limbii). In metencefal si
mesencefal, aceasta coloana contine neuroni ai
nn. abducens , trochlear, oculomotor (mm.
globului ocular).
A. Dorsal view of the floor of
the fourth ventricle in a 6- B and C. Position
week embryo after removal and differentiation

of the roof plate. Note the

alar and basal plates in the
myelencephalon.
 Myelencefalul
 Grupul special visceral eferent se intinde si el
pana in metencefal, formand coloana speciala
viscerala eferenta motorie.
 Neuronii sai motori inerveaza mm. striati ai
arcurilor faringiene.
 In myelencefal aceasta coloana e reprezentata
de neuroni ai nn. accesor, vag si
glosofaringian.
 Grupul general visceral eferent contine
neuroni motori ce inerveaza mm. tractului
respirator, intestinal, si inima.
 Placile alare contin 3 grupe de nuclei senzitivi.
1. Cel mai lateral, grupul somatic aferent, primeste
impulsuri de la ureche si suprafata capului pe
calea nn. vestibulocochlear si trigemen.
2. Grupul intermediar, special visceral aferent,
primeste impulsuri de la mugurii gustativi ai
limbii si palatului, orofaringe, epiglota.
3. Grupul medial, general visceral aferent,
primeste interoimpulsuri de la tractul
gastrointestinal si inima.
 telencephalon (T ),
diencephalon (D),

Myelencefalul mesencephalon (M),

 Acoperisul myelencefalului
consta dintr-un singur strat de
celule ependimare acoperite de
metencephalon(Mt),
myelencephalon (My).
Asterisk, outpocketing of
the telencephalon;
arrow, rhombencephalic
isthmus;
arrowheads, roof of the
fourth ventricle;
o, optic stalk.

mesenchim vascular, pia mater.

 Cele 2 componente - tela
choroidea.
 Datorita unei proliferari active
a mesenchimului vascular, apar
numeroase invaginatii saculare
care patrund spre cavitatea
ventriculara . Aceste invaginatii
vor forma plexurile coroide ce
vor produce LCR.
 Metencefalul
• Metencefalul, similar cu
myelencefalul, se caracterizeaza
prin prezenta placilor bazale si
alare.
• Metencefalul se diferentiaza in 2
structuri:
1. Cerebelul,
2. Puntea,
 Fiecare placa bazala a
metencefalului contine 3 grupuri
de motoneuroni:
1) Grupul medial somatic eferent,
care da nastere nucleului
n.abducens;
2) Grupul special visceral eferent,
contine nuclei ai nn.trigemen si
facial, care inerveaza muschii
arcurilor faringiene 1 si 2;
3) Grupul general visceral eferent, ai Figure 19.20 A. Dorsal view of the mesencephalon and rhombencephalon in an 8-
carui axoni inerveaza glandele week embryo. The roof of the fourth ventricle has been removed, allowing a view of
its floor. B. Similar view in a 4-month embryo. Note the choroidal fissure and the
submandibulara si sublinguala. lateral and medial apertures in the roof of the fourth ventricle.
 Metencefalul
• Stratul marginal al placii bazale a metencefalului se
intinde ca o punte ce realizeaza conexiunea dintre
cortexul cerebral, cortexul cerebelos si MS - PUNTEA.
• IN PLUS fata de fibrele nervoase ce realizeaza aceste
conexiuni puntea contine si nuclei pontini, cu
originea in placile alare ale metencefalului si
myelencefalului .

 Placile alare ale metencefalului contin 3 grupe

de nuclei senzitivi:
I. Grupul lateral somatic aferent, contine neuroni
ai n. trigemen si o mica parte a complexului
vestibulocochlear,
II. Grupul special visceral aferent ,
III. Grupul general visceral aferent.
•
Cerebelul
Partile dorsolaterale ale placilor alare
razbuzeaza spre medial - marginile rombice
(buzele).
• In portiunea caudala a metencefalului, acestea
sunt larg separate, dar imediat sub mesencefal
se apropie una de alta pe linia mediana.
• Ca urmare a adancirii progresive a flexurii
pontine aceste margini se comprima in directie
cefalocaudala si formeaza platoul cerebelos.
• In sapt.a 12-a, acest platou prezinta o mica
portiune centrala, vermis, si 2 parti laterale,
emisferele cerebeloase.
 O fisura transversa va separa nodulul de vermis
si flocculus de emisfere.
 Acest lobul flocculonodular e considerat
portiunea cea mai veche filogenetic a
cerebelului.
 Initial, platoul cerebelos prezinta strat
neuroepitelial, manta, si marginal.
 Pe masura diferentierii, numeroase celule
formate de neuroepiteliu migreaza spre
suprafata cerebelului si formeaza stratul
granular extern.
Sagittal sections through the roof of the metencephalon showing development of the cerebellum. A. 8
weeks (approximately 30 mm). B. 12 weeks (70 mm). C. 13 weeks. D. 15 weeks. Note formation of the
external granular layer on the surface of the cerebellar plate (B and C).
During later stages, cells of the external granular layer migrate inward to mingle with
Purkinje cells and form the definitive cortex of the cerebellum. The dentate nucleus is one
of the deep cerebellar nuclei. Note the anterior and posterior velum.
 Cerebelul
• In luna 6 de dezvoltare stratul
granular da nastere unor
numeroase tipuri de celule .
 celule Purkinje.
 celule “in cosulet” sau stelate.
 Cortexul cerebelos prezinta celule
Purkinje, Golgi II.
 Nucleii cerebelosi (D, E, G, F) ating
pozitia finala inainte de nastere.
22 Stages in development of the cerebellar
cortex.
A. The external granular layer on the surface of
the cerebellum forms a proliferative layer from
which granule
cells arise. They migrate inward from the surface
(arrows).
Basket and stellate cells derive from
proliferating cells in the cerebellar white matter.
B. Postnatal cerebellar cortex showing
differentiated Purkinje cells, the molecular layer
on the surface, and the internal granular layer
beneath the Purkinje cells.
Dezvoltarea cerebelului
 MESENCEFALUL
• In mesencefal, placa bazala contine 2 grupe de nuclei
motori:

1. Grupul medial somatic eferent group, reprezentat de

oculomotor si trochlear ,
2. Un grup mic general visceral eferent group, reprezentat
23 A and B.
de nucleul Edinger- Westphal, care inerveaza m. sfincter Position and differentiation of the
pupilar.
• Stratul marginal al fiecarei placi bazale creste in
basal and alar plates in the
dimensiune si da nastere pedunculilor cerebrali -crus mesencephalon at various stages of
cerebri. development.
• Aceste structuri servesc ca tracturi de conducere pt.
fibrele descendente de la cortexul cerebral la punte si Arrows in A indicate the path
MS. followed by cells of the alar plate to
• Initial placile alare ale mesencefalului apar ca 2 form the nucleus ruber and
proeminente longitudinale separate de o depresiune
mediana ingusta. substantia nigra. Note the various
• Pe masura diferentierii un sant transvers imparte fiecare motor nuclei in the basal plate.
proeminenta intr-un colicul anterior (superior) si unul
posterior (inferior).
• Coliculul posterior – releu pt. reflexe auditive;
• Coliculul anterior – releu reflexe vizuale.
• Coliculii sunt formati din celule diferentiate din
neuroblastii migrati spre stratul marginal.
 MESENCEFALUL
• In mesencefal, placa bazala contine 2 grupe de nuclei
motori:

1. Grupul medial somatic eferent group, reprezentat de

oculomotor si trochlear ,
2. Un grup mic general visceral eferent group, reprezentat
23 A and B.
de nucleul Edinger- Westphal, care inerveaza m. sfincter Position and differentiation of the
pupilar.
• Stratul marginal al fiecarei placi bazale creste in
basal and alar plates in the
dimensiune si da nastere pedunculilor cerebrali -crus mesencephalon at various stages of
cerebri. development.
• Aceste structuri servesc ca tracturi de conducere pt.
fibrele descendente de la cortexul cerebral la punte si Arrows in A indicate the path
MS. followed by cells of the alar plate to
• Initial placile alare ale mesencefalului apar ca 2 form the nucleus ruber and
proeminente longitudinale separate de o depresiune
mediana ingusta. substantia nigra. Note the various
• Pe masura diferentierii un sant transvers imparte fiecare motor nuclei in the basal plate.
proeminenta intr-un colicul anterior (superior) si unul
posterior (inferior).
• Coliculul posterior – releu pt. reflexe auditive;
• Coliculul anterior – releu reflexe vizuale.
• Coliculii sunt formati din celule diferentiate din
neuroblastii migrati spre stratul marginal.
 Nervii cranieni
• In sapt. 4 de dezvoltare, nuclei pentru cele 12 perechi de nervi cranieni
sunt prezenti.
• Toti NC cu exceptia n.olfactiv (I) si optic (II) iau nastere in TC, iar dintre
acestia doar oculomotorul (III) nu apartine rombencefalului.
• In rombencefal, proliferarea celulelor neuroepiteliale dezvolta 8 segmente
distincte, rombomere.
• Aceste rombomere dau nastere nucleilor motori ai NC IV, V, VI, VII, IX, X,
XI, si XII. (aspect corelat, se pare, cu segmentarea mesodermului in
somite).
 Nervii cranieni
• Ganglionii senzitivi ai NC iau nastere din
placodele ectodermice (nazale, otice
epibranhiale) si din celulele crestelor neurale
• Placodele ectodermice sunt reprezentate de
ingrosari ectodermice dorsal de arcurile
branhiale(faringiene).
• Placodele epibranhiale – NC V, VII, IX si X.
• Ganglionii parasimpatici (grupul visceral eferent)
deriva din celulele crestelor neurale – NC III, VII,
IX si X.
 PROSENCEFALUL
• Prosencefalul constă în
1. Telencefal, care va forma emisferele cerebrale,
2. Diencefal, care va forma veziculele optice,
glanda pituitară, talamus, hipotalamus, epifiza.
 Diencefalul
• Diencefalul, se dezvoltă din porțiunea
mediană a prosencfalului și constă din
acoperiș și două plăci alare, cu lipsa aproape
totală a planșeului și a plăcii bazale.
• Acoperișul diencefalului constă dintr-un singur
strat de celule ependimare acoperite de
mezenchim vascular – împreună - plexul
choroid al V III..
• Din porțiunea cea mai caudală a acoperișului se
va dezvolta corpul pineal, sau epifiza.
• Corpul pineal apare ca o îngroșare epitelială pe
linia mediană, care în săptămâna 7 începe să
evagineze.
• La adult este zona in care frecvent se depune
calciul – reper Rx.
 A. Medial surface of the
right half of the
prosencephalon in a 7-
week embryo.
B. Transverse section
through the
prosencephalon at the
level of the broken
line in A.
The corpus striatum
bulges out in the floor of
the lateral ventricle and
the foramen of Monro.

B and C. Transverse sections through the right half

of the telencephalon and diencephalon at the level
of the broken lines in A.
A. Medial surface of the right half of the telencephalon and
diencephalon in an 8-week embryo.
 Diencefalul
• Plăci alare, Talamus, Hipotalamus.
• Plăcile alare formeează pereții laterali ai
diencefalului.
• Șanțul hipotalamic, divide placa alară intr-o regiune
dorsală și una ventrală, talamus și hipotalamus.
• Datorită unei activități proliferative intense,
talamusul penetrează în lumenul diencefalic.
• Frecvent, această creștere este atât de intensă încât
cele 2 regiuni talamice vor fuziona pe linia mediană -
massa intermedia, sau adhesio intethalamica.
• Hipotalamusul, format din porțiunea inferioară a
plăcii alare se diferentiază în mai mulți nuclei.
• Un astfel de grup nuclear – corpii mamilari,
formează câte o protuberanță distinctă pe fața
ventrală a hipotalamusului .
 Diencefalul
• Hipofiza sau glanda pituitară.
Hipofiza are dublă origine:
1. O dilatație ectodermică a stomodeumului
immediat anterior de membrana bucofaringiană -
punga lui Rathke,
2. O prelungire inferioară a diencefalului -
infundibulum .
• La embrionul de cca 3 săpt., punga lui Rathke Sagittal section through the cephalic part of a 6-week
apare ca o dilatație a cavității orale ce începe să embryo showing
crească în direcția infundibulului. La sfârșitul lunii Rathke’s pouch as a dorsal outpocketing of the oral cavity
a 2 a punga lui Rathke pierde legătura cu cavitatea and the infundibulum
orală intrând în contact cu infundibulul. as a thickening in the floor of the diencephalon. B and C.
• În continuare celule din peretele anterior al pungii Sagittal sections through the developing hypophysis in the
lui Rathke cresc foarte mult în număr și dau 11th and 16th weeks of development, respectively.
naștere lobului anterior al hipofizei, sau Note formation of the pars tuberalis encircling the stalk of
adenohipofiza. the pars nervosa
• O mică prelungire a acestui lob, pars tuberalis,
crește dealungul tijei infundibulare
• Peretele posterior al pungii lui Rathke – se
diferențiază în pars intermedia (la om
semnificație mică).
• Infundibulumul dă naștere tijei și părții nervoase, sau lobul
posterior al hipofizei (neurohipofiza).

• Defecte hipofizare
• Ocazional, o mică parte din punga Rathke persistă în plafonul faringelui ca o hipofiză
faringiană. Craniofaringioamele apar din resturi embrionare de pungă Rathke. Ele se pot
forma la nivel de sella turcica sau pe tija pituitara. Ele pot provoca hidrocefalie si disfuncții
pituitare (de exemplu, diabet insipid, insuficienta de crestere).
 Telencefalul
• Telencefalul, segmentul cel mai rostral al
veziculelor cerebrale, este format din
două dilatații laterale, emisfere
cerebrale,și o porțiune mediană, lamina
terminalis.
• Cavitățile din emisfere, ventriculii
laterali, comunică cu lumenul
diencefalului prin orificiile
interventriculare Monro.
• Emisferele cerebrale apar la începutul
celei de a cincea săptămâni de dezvoltare
ca dilatări bilaterale ale peretelui lateral al
prosencefalului.
• Până la mijlocul lunii a doua din partea
bazală a emisferelor începe să crească și
să se dilate în lumenul ventriculului
lateral.
• În secțiuni transversale, regiunea suferă o
creștere rapidă și capătă un aspect striat
și este, prin urmare, cunoscută sub numele
de corpus striatum.
 Telencefalul
Emisferele cerebrale
• În regiunea în care peretele emisferei este
atașat la acoperișul diencefalului, dezvoltarea
este mai redusă și acest perete rămâne foarte
subțire. Aici peretele emisferei constă dintr-un
singur strat de celule ependimale acoperite de
mesenchim vascular, iar împreună formează
plexul coroid.
• Plexul choroid pătrunde in V laterali dealungul
fisurii coroide.
• Imediat deasupra fisurii coroidală, peretele
emisferei se îngroașă , formând hipocampusul.
Această structură, se dilată în ventricul lateral.
• Corpus striatum, se extinde posterior și este
împărțit în două părți: (a) o porțiune
dorsomedială, nucleul caudat, și (b) o porțiune
ventrolaterală, nucleul lentiform.
• Această divizare este realizată de axonii care
trec la și de la cortexul cerebral. Aceste tracturi
de fibre vor forma capsula internă.

Medial surface of the right half of the telencephalon and

diencephalon in a 10-week embryo. B. Transverse section through
the hemisphere and diencephalon at the level of the broken line in A.
 Telencefalul
Emisferele cerebrale

• Creșterea continuă a emisferelor

cerebrale în direcție anterioară, dorsală și
inferioară duce la formarea lobilor
frontali, parietali, temporali și occipitali.
• Deoarece creșterea în regiunea de deasupra
corpului striat încetinește, zona dintre lobii
frontali și temporali devine deprimată și este
cunoscută ca lobul insula.

• Această regiune va fi ulterior acoperită de

lobiiadiacenți. În ultima parte a vietii
fetale, suprafata emisferelor cerebrale
crește atât de rapid, dând naștere unui
mare număr de circumvoluțiuni
( girusuri ), separate prin șanțuri.
Development of gyri and sulci on the
lateral surface of the cerebral
hemisphere. A. 7 months. B. 9 months.