Ministerul Sănătății al Republicii Moldova

Instituție Publică Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae

Testemițanu” 
Facultatea Stomatologie
Catedra de Odontologie, Parodontologie și Patologie Orală

Tema: Chiuretaj pe câmp închis. Indicaţii şi

contraindicaţii. Metode şi tehnici de efectuare. Instrumente
şi remedii medicamentoase utilizate. Chiuretaj pe câmp
deschis. Indicaţii şi contraindicaţii. Tehnici şi remedii de
anestezie a zonei de intervenţie. Metode şi tehnici de
efectuare. Instrumente şi remedii medicamentoase
utilizate.

Nicolau Gheorghe
Academician al Academiei de Ştiinţe Medicale
RM., Dr. Habilitat, Profesor Universitar
Chiuretajul – reprezintă o
procedură parodontală chirurgicală
prin care se îndepărtează cu
chiureta tartrul și placa bacteriană,
precum și țesutul afectat de
acestea - țesut de granulație, cu
scopul de a conditiona
indepartarea focarului de infecție
din pungile parodontale și
reatașarea gingiei de dinte.
 Indicatii, contraindicatii, avantaje si
dezavantaje chiuretajului parodontal :
 Conditii de realizare
 pungi inactive ( dupa tratamentul antimicrobian)
 respectarea atasamentului parodontal in zona apicala a
leziunii
 
 Indicatii
 leziuni localizate la un dinte / grup de dinti
 leziuni mai mult sau mai putin generalizate
 
 Obiective
 Scop curative sau paleativ in raport cu:
 forma de boala parodontala
 stadiul de evolutie
 starea generala a pacientului
 Indicatii in scop curative

 pungi supraosoase < 4-5 mm, gingie inflamata, distructie

osoasa de tip orizontal sau distructie osoasa minima
 pungi parodontale stramte
 preoperator – pungii > 5mm pentru evaluarea raspunsului
tisular
 ca alternative in parodontitele severe

 Indicatii in scop paleativ

- in terapia de mentinere, cand apare recidiva intr-o zona in

care s-a redus chirurgical punga
 - ca metoda de compormis la pacientii la care nu se indica
interventii cu lambou ( afectiuni generale, varsta avansata,
boli psihice)
 Avantaje și Dezavantaje
Chiuretajului Parodontal
 AVANTAJE 
- este o tehica simpla
 - necesita instrumentar minim
 - evolutie postoperatorie fara hipersensibilitate dentinara sau
prejudiciu estetic

 DEZAVANTAJE
- lipsa de vizibilitate a campului operator
 - excizia incomplete a leziunii
 - dificultatea de abordare a furcatiilor

Cercetarile microscopice arata ca prin folosirea chiretelor se

realizeaza cea mai neteda suprafata radiculara
 Chiuretele parodontale
Sunt instrumentele indicate atat pentru
detartrajul supra- si subgingival, netezirea
radacinii si chiuretajul tesutului de granulatie
din pungile parodontale datorita dimensiunilor
reduse in grosime si latime care permite
inserarea chiuretelor in pungile si spatiile
interdentare cu usurinta deaorece se adapteaza
la curbura suprafetelor coronare si radiculare,
obstacolele dure si rugozitatile
 CHIURETELE
 Sunt:
PARODONTALE
 UNIVERSALE
 SPECIALE
Ele se deosebesc prin
angulatia suprafetei active:
cele universale sunt active
pe ambele suprafete; in
cazul celor speciale, o
singura suprafata va
indeparta mai mult, cealalta
fiind practic inactiva.

 -indepart. tartrul subgingival

 -chiuretaj radicular
 -indepart. tesutul de
granulatie (din pungi, sant
gingival)
 Chiurete universale :
 partea activa face cu partea pasiva un unghi de 90˚
 sunt indicate pentru detartrajul supragingival sau a
santului gingival la persoanele sanatoase, fara pungi
parodontale, retractii gingivale sau furcatii descoperite
 pot fi folosite si la pungile adevarate actionand
simultan asupra peretelui dentar / radicular cat si a
celui moale (gingival)
 varful trebuie sa fie plasat interproximal, partea
pasiva este paralela cu suprafata dentara; pentru
indepartarea depozitelor, partea active face un unghi
de 85 ˚ cu suprafata dentara; se aplica presiune atunci
cand se realizeaza miscarea de disclocare a
depozitelor de tartru
 lasegmental anterior, detartrajul se
realizeaza prin plasarea varfului chiuretei
interproximal cu manerul situate parallel cu
suprafata dentara; miscarile de realizeaza
dintre linia centrala a fetei vestibulare spre
spatiile interptoximale; se schimba capatul
chiuretei si se detartreaza cealalta jumatate a
fetei vestibulare; aceleasi manevre se fac si
pentru fata linguala
 cele mai folosite chiurete universale sunt :
 chiuretele Barnhart ½ si 5/6

Columbia McCall 13/14 2R -2L, 4R-4L

Columbia McCall
 Langer si Mini Langer

Sunt seturi de 3 chiurete ,care combina design-ul

colului de la chiuretele Gracey standard cu o lama
universala ascutita la 90 grade. Aceste
instrumente se adapteaza atât pe fetele meziale cat
si pe cele distale, fara a schimba instrumentul
 chiureta 5/6 pentru fetel M si D ale dintilor
frontali
 chiureta ½ pentru suprafetele M si D ale
dintilor laterali mandibulari
 chiureta ¾ pentru fetele M si D ale dintilor
laterali maxilari
Goldman - Fox
 Chiureta cu tija alungita – Hu-Friedy After Five ®
Sunt modificari al design-ului standard Gracey sunt 7 la
numar ( 1 / 2,3 / 4, 5 / 6, 7 / 8, 11 / 12 , 13/14 , 15/16 ) din
care chiuretele 11/12 si 13/14 au partea active fina si lunga
asemanatoare cu cea a chiuretelor 1 / 2 standard; sunt
folosire pentru detartrajul zonelor de incongruenta dento-
alveolara cu inghesuire si la nivelul furcatiilor iar partea
pasiva este mai lunga cu 3 mm pentru a putea fi folosite la
pungi mai mari de 5 mm.
 CHIURETELE SPECIALE
 sunt reprezentate in special de chiuretele Garcey care spre deosebire de chiuretele universale
au urmatoarele caracteristici:
 suprafata faciala face un unghi de 70 ˚ cu axul longitudinal al manerului
 are 2 margini taioase dar numai 1 este active, cea indreptata spre suprafata dentara
 sunt active numai in anumite zone ale radacinii ,din aceasta cauza fiind codificate ;
partea active fiind curbata se adapteaza foarte bine la suprafete curbe ale radacinii
 pentru actiune eficienta prima parte a potiunii pasive trebuie sa fie paralela cu axul
dintelui
 chiuretele Gracey sunt codificate astfel :
 perechea 1 / 2 - pentru dinti frontali, fetele vestibulare si jumatate din fetele aproximale
 perechea 3 / 4 – completeaza actiunea perechei 1 / 2
 perechea 5 / 6 – actioneaza la nivelul premolarilor
 perechea 7 / 8 si 9 / 10 – pentru premolari si fetele vestibulare ale molarilor
 perechea 11 / 12 - pentru fetele meziale ale premolarilor si molarilor si la nivelul
furcatiilor
 perechea 13 / 14 – pentru fetele distale ale molarilor si premolarilor si la nivelul
furcatiilor
pentru a reduce efortul medicului s-a pus in practica o
minitrusa Gracey care are 4 chiurete; aceste chiurete au
partea active mai mica ,manevrele fiind minim invasive,
atraumatice, su lezarea minima a tesuturilor moi; instrumental
se adateaza mai usor la morfologia radiculara, mai ales in
cazul pungilor parodontale adanci; au accesibilitate buna in
zonele de furcatie si acces bun pe toate suprafetele dentare

 chiuretele 5 / 6 – pentru frontalii superiori si inferiori

 chiuretele 7 / 8 – pentru fetele vestibulare si orale ale
molarilor si premolarilor
 chiuretele 11 / 12 - pentru fetele meziale ale dintilor
laterali
 chiuretele 13 / 14 – pentru eftele distale ale dintilor
laterali
 Chiuretele de plastic pentru implante
 Aceste chiurete sunt realizate pentru detartrajul
periimplantar cu scopul de a evita deteriorarea implantelor.
 Din aceasta categorie fac parte:
 Hu-Friedy Implacare ® care au maner de otel
inoxidabil autoclavabil si extremitate active din material
plastic si au 3 design-uri diferite : detartror secera 204 S,
detartror secera H6/7 si chiureta Columbia 4R/4L
 Comparatie intre chiuretele specifice Gracey si chiuretele universale
( dupa Carranza)

Chiuretele Gracey Chiuretele universale

Zona de utilizare Sunt mai multe chiurete pentru O singura chiureta pentru toate
zone si suprafetele specifice zonele si suprafetele

Muchia taietoare O muchie taietoare Ambele muchii sunt taietoare

Curbura Partea active este curbata in Partea active este curbata intr-
2 planuri : in sus si lateral un singur plan : in sus

Unghiul lamei Fata partii active face un unghi Partea active face un unghi de
de 60 de grade fata de tija 90 grade fata de tija
instrumentului instrumentului
 Chiuretajul

Chiuretaj pe Chiuretaj pe Câmp

Câmp Închis Deschis
 Chiuretajul pungilor
parodontale pe câmp
închis.
Procedura se realizează în lipsa
vizibilităţii directe şi se indică
când sunt prezente pungi
parodontale cu o profunzime ce
nu depăşesc 4 mm.
Aceasta se efectuează cu un set
de chiurete (standard sau setul
de chiurete Gracey) sub
anestezie adecvată.
Tehnica de baza a chiuretajului
gingival
 Dupa efectuarea detartrajului, se
anesteziaza zona prin infiltratie locala sau
prin anestezie de contact. Se introduce
chiureta in santul gingival, cu lama spre
peretele tesutului si retrage cu miscari
verticale. Se poate actiona in contraforta cu
degetul pe peretele exterior al gingiei. Totusi
miscarile trebuie sa fie blanzi, pentru a nu
leza si mai mult tesutul gingival inflamat.
Pentru a indeparta tesuturile de granulatie si
epiteliul infectat se fac spalaturi cu solutii de
clorhexidina sau ser fiziologic. 
Chiuretajul parodontal
Chiuretajul parodontal
Chiuretajul parodontal
Chiuretajul parodontal
Chiuretajul parodontal
Chiuretajul parodontal
Chiuretajul parodontal
Chiuretajul parodontal
 Debridarea și decontaminarea pungilor parodontale
cu ajutorul aparatului ”VECTOR”
 reprezintă o tehnologie inovatoare ce
combină în sine, efectele dezvoltate de
dispozitivele ultrasonore ca de exemplu cele
magnetostrictive sau piezoelectrice și a celor
din seria AirFlows ce se bazează pe
principiul sablării suprafețelor dintelui cu jet
de particule de pulbere și apă.
 Micile particole ce intră în componența
sistemului ”VECTOR” ca:
 VECTOR Fluid polish sau VECTOR Fluid
abrasive ce conțin microparticole de
hidroxiapatită, permit lustruirea delicată a
suprafețelor dinților, eliminarea plăcii
bacteriene și a depozitelor de tartru,
evitându-se astfel deteriorarea țesutului dur
și afectarea țesuturilor moi.
 Caracteristicile tehnice ale dispozitivului
sistemului ”VECTOR” sunt următoarele:
 asigură transmiterea vibrațiilor ultrasonore
de până la 25 Ghz;
 oferă posibilitatea schimbării direcției
oscilațiilor sub un unghi de 90o;
 la mișcarea pasivă, liniară a dispozitivului
acesta dezvoltă o amplitudine de 25 -
35µm;
 are loc transmiterea indirectă a energie
(partea activă a dispozitivului este strâns
înconjurată de apă și energia ultrasonică
este transmisă prin intermediul ei);
 lipsește efectul de aerosol (ce facilitează o
vizibilitate redusă în timpul lucrului, ce
influențează negativ asupra sănătății
medicului și asistentului medical);
 lipsește mișcările de vibrație și oscilație și
efectul de încălzire a instrumentelor.
 Chiuretajul gingival cu fibra laser
este de obicei nedureros. Se introduce fibra
paralel cu dintele, pana la capatul santului
gingival. Epiteliul, placa subgingivala, o
parte din tesutul de granulatie si bacteriile
de pe radacina dintelui sunt vaporizate.
Resturile se pot indeparta cu chiureta.
 Debridarea și decontaminarea pungilor
parodontale cu aparatul ”FONA Laser”
 FONA Lazer este un dispozitiv
lazer cu diodă având fibre
optice cu diametrul de 320 µm,
cu o capacitate de până la 7W,
având diverse regimuri de
lucru.
 Aceasta permite îndepărtarea
țesutului de granulație și
necrotic de pe fața internă a
mucoasei gingivale, de la
nivelul osului și regiunii
radiculare.

 Debridarea și decontaminarea pungilor
parodontale cu aparatul ”FONA Laser”
 În urma absorbției luminii laserului, în țesuturi are loc o reacție
termică ce variază în funcție de parametrii instrumentului și de
proprietățile optice ale țesutului, temperatura ajungând la 50 oC are
efect bactericid și totodată dezactivează endotoxinele bacteriene;
la 60 oC provoacă hemostaza prin coagularea indusă de efectul
termic provocând ocluzia arteriolelor, venulelor și capilarelor ceea
ce asigură o clară și deplină vizibilitate a câmpului chirurgical.
 Este capabil să îndepărteze calculii subgingivali de pe suprafețele
radiculare lăsând rădăcinele netede. Stimulează capacitatea de
adeziune și creșterea fibroblaștilor gingivali, grăbește vindecarea,
ameliorează durerea, stimulează producția de colagen și are efect
antiinflamator general.
 Tehnica E.N.A.P.
ASPECTE GENERALE

• tehnică de chiuretaj parodontal

• are ca scop eliminarea peretelui moale al pungii pentru a se
obţine un nou ataşament
• INDICAŢII pentru
 pungi supraosoase
 gingie aderentă
• CONTRAINDICATĂ în cazul pungilor infraosoase şi leziunilor
interradiculare
• AVANTAJE
 acces direct la suprafeţele radiculare
 traumatism minim gingival
 recesiune minimă postoperatorie
• nu favorizează un nou ataşament
 Tehnica E.N.A.P.
TEHNICA E.N.A.P.
(Excisional New Attachment Procedure)

• ENAP
 incizie cu bizou intern până la fundul pungii
• ENAP modificată
 incizie cu bizou intern până la nivelul crestei
• INDICAŢII
 pungi supra–osoase cu gingie aderentă de înălţime
adecvată
• CONTRAINDICAŢII
 pungi infra–osoase
 leziuni inter–radiculare
• AVANTAJE
 acces, traumatism şi recesiune minimă
Tehnica E.N.A.P.

Linie de incizie vestibulară

Tehnica E.N.A.P.

Linie de incizie intrasulculară. Bisturiu no. 11

Tehnica E.N.A.P.

Ţesuturile interproximale sunt parţial secţionate

Tehnica E.N.A.P.

Decolarea lamboului şi expunerea ţesuturilor subiacente

Tehnica E.N.A.P.

Continuarea inciziei intrasulculare

Tehnica E.N.A.P.

Îndepărtarea ţesuturilor interproximale (bisturiu Orban).

Tehnica E.N.A.P.

Procedura se reia pentru faţa palatinală

Tehnica E.N.A.P.
Tehnica E.N.A.P.

Îndepărtarea ţesutului de granulaţie

Tehnica E.N.A.P.

Îndepărtarea depozitelor de tartu restante

Tehnica E.N.A.P.

Aspect după finalizarea detartrajului

Tehnica E.N.A.P.

Sutură întreruptă circumferenţială.

Tehnica E.N.A.P.

Aspect post–operator la o săptămână

Tehnica E.N.A.P.

Aspect post–operator la 3 săptămâni.

 Gingivectomie &
gingivoplastie
INDICAŢII

• excizia pungilor supraosoase în condiţiile în care există

suficientă gingie ataşată
• reducerea hiperplaziei gingivale
• alungirea estetică a coroanei clinice

CONTRAINDICAŢII

• prezenţa pungilor / defectelor infraosoase

• necesitatea chirurgiei osoase
• dimensiuni inadecvate ale gingiei ataşate
• interferenţe ale inserţiilor frenice, musculare
• coroane clinice lungi
04/28/20
 Gingivectomie &
gingivoplastie
PRINCIPII

1
 Gingivectomie &
gingivoplastie
PRINCIPII

2
 Gingivectomie &
gingivoplastie
PRINCIPII

3
 Gingivectomie &
gingivoplastie
PRINCIPII

4
 Gingivectomie &
gingivoplastie
PRINCIPII

5
 Gingivectomie &
gingivoplastie
PRINCIPII

6
 Gingivectomie &
gingivoplastie
PRINCIPII

7
 Gingivectomie &
gingivoplastie
PRINCIPII

8
 Gingivectomie &
gingivoplastie
PRINCIPII

9
 Gingivectomie &
gingivoplastie
PRINCIPII

10
 Gingivectomie &
gingivoplastie
Reducerea hiperplaziei gingivale

CAZ
 Gingivectomie &
gingivoplastie
Reducerea hiperplaziei gingivale
 Gingivectomie &
gingivoplastie
Reducerea hiperplaziei gingivale
 Gingivectomie &
gingivoplastie
Reducerea hiperplaziei gingivale
 Gingivectomie &
gingivoplastie
Reducerea hiperplaziei gingivale
 Gingivectomie &
gingivoplastie
Reducerea hiperplaziei gingivale
 Gingivectomie &
gingivoplastie
Reducerea hiperplaziei gingivale
 Gingivectomie &
gingivoplastie
Reducerea hiperplaziei gingivale
 Gingivectomie &
gingivoplastie
Reducerea hiperplaziei gingivale
 Gingivectomie &
gingivoplastie
Reducerea hiperplaziei gingivale
 Gingivectomie &
gingivoplastie
Reducerea hiperplaziei gingivale
 Gingivectomie &
gingivoplastie
Reducerea hiperplaziei gingivale
Intervenţii cu lambou

Lambou integral.
Intervenţii cu lambou

Decolarea lamboului integral mucoperiostal pentru evidenţierea

defectelor osoase.
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman
modificată
ASPECTE GENERALE – procedură destinată

• îndepărtării peretelui inflamat al pungii

• asigurării accesului necesar debridării complete a suprafeţei
radiculare
• conservării maxime de ţesut parodontal

INDICAŢII – zone cu exigenţe estetice

DEZAVANTAJE

• imposibilitatea eliminării complete a pungii

• cicatrizare cu epiteliu de joncţiune lung
 Intervenţii cu lambou
Indicatii:
- boli parodontale cu pungi parodontale medii si adanci,
ce nu pot fi curatate prin proceduri parodontale
nechirurgicale; 
- resorbtie osoasa verticala; 
- abces parodontal marginal; 
- recidiva dupa chiuretaj subgingival; 
- complementar operatiei de regenerare tisulara ghidata; 
- indepartarea radacinii unui dinte pluriradicular; 
- alungirea coroanei. 
Contraindicatii: 
- resorbtie osoasa si retractie gingivala avansate, precum
si dinti cu mobilitate mare; 
- atrofie osoasa si / sau mucoasa friabila fara inflamatie si
pungi parodontale. 
 Intervenţii cu lambou
Operații cu lambou, ca metodă chirurgicală de
tratament al PMC, a fost propusă (independent unul
de altul) de către A. Cieszyncki (1914), L.Widman
(1918) și R. Neumann (1920).
 Pentru realizarea acestor tehnici operatorii (cu
lambou), se utilizează diverse variante de lambouri,
cum ar fi: integral sau despicat simplu și poziționat.
 Lamboul integral constă din epiteliu, țesut
coonjunctiv și periost, cele despicate – numai din
epiteliu și țesut conjunctiv; ele pot fi aplicate numai
în cazurile în care gingia are o grosime de 2 mm și
mai mult.
 Lamboul simplu se aplică la finele intervenției pe
câmpul operatoriu inițial, iar cel poziționat se
deplasează într-o zonă nouă.
 Intervenţii cu lambou
Tipurile de Lambouri
În literatură de specialitate, au fost
descrise cel puțin șase tipuri de
lambouri și anume:
semilunar,
triunghiular,
dreptunghiular,
trapezoidal și lambouri fără incizii
verticale.
În practica cotidiană se utilizează mai
frecvent lambourile triunghiular,
trapezoidal și fără incizii verticale.
Tipuri de lambouri
1. Lambou sulcular (fara incizii
verticale)
 2 dinți anterior;
 1 dinte posterior.
 Tipuri de lambouri

2. lambou triangular
1 dinte anterior;
1 dinte posterior.

 Oferă cel mai bun acces în direcție

apicală, în special în partea
posterioară a arcadei dento-
alveolare.
 Tipuri de lambouri
3. Lambou trapezoidal
1 dinte anterior;
1 dinte posterior.
 Principiile de realizare a
lamboului

 1. Baza > gingia marginală

 pentru a păstra o adecvată aprovizionare cu sânge;
 2. lățimea bazei > lungimea lamboului*2
 O incizie dreapta se vindeca mai rapid fata de o incizie scurta,
neregulată
 3. o alimentare axiala cu sânge a bazei lamboului
 4. pentru a preveni tensionarea marginilor libere a lamboului acestea
se vor ține cu un retractor sprijinit pe osul alveolar intact.
Principiile de realizare a
lamboului
 Principiile de realizare a
lamboului

Realizarea inciziei verticale (oblice):

Se extinde cu 1 dinte anterior și 1
dinte posterior.
Linia de incizie este orientata oblic
apical
 Operația cu lambou după Cieszyncki – Widman
– Neumann
 După aplicarea anesteziei trunculare și infiltrative a zonei de
intervenție și prelucrarea antiseptică a câmpului operatoriu,
se realizează două incizii verticale prin gingia marginală,
după care se efectuează o gingivectomie parțială pe fețele
vestibulară și orală, cu 2-2,5 mm de la gingia marginală.
Apoi se decolează și se formează lambourile mucoperiostale,
se înlătură minuțios depozitele dentare, țesutul de granulație,
resturile epiteliale (deepitelizarea) de pe lamboul
mucoperiostal mobilizat. Suprafața plăgii se prelucrează cu
soluții antiseptice slab concentrate. Lambourile se suturează
în zona spațiilor interdentare și respectiv inciziilor verticale.
Această intervenție se efectuează în zona a 6-7 dinți sau pe
întraga arcadă. După 2-3 săptămâni se intervine pe celălalt
maxilar. Operația se finalizează cu aplicarea pansamentului
parodontal de protecție, firele de suturare fiind înlăturate la a
6-7-a zi după operație.
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman
modificată
PRINCIPII

Incizie primară în bizou intern extinsă la marginea alveolară şi

la 0.5 – 2 mm de marginea gingivală.
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
PRINCIPII

Decolarea lamboului muco-periostic pentru a permite vizualizarea

directă a suprafeţei radiculare şi a crestei alveolare. Acest lambou
nu depăşeşte linia muco–gingivală.
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
PRINCIPII
3

Incizie secundară intrasulculară dincolo de baza pungii şi extinsă

spre limita apicală a epiteliului de joncţiune.
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
PRINCIPII
4

Incizie terţiară orizontală de-a lungul crestei alveolare care separă

ţesuturile supracrestale de ţesuturile subiacente.
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
PRINCIPII

Îndepărtarea ţesutului de granulaţie remanent sub vizualizare directă.

 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
PRINCIPII

Sutură.
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată

Incizie primară cu bizou intern la 0.5 – 1 mm de marginea

gingivală şi paralelă cu aceasta. Incizie conservatoare la nivel
interdentar (medalion). Incizia se reia la nivelul feţei palatinale.
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată

Cu un decolator de ridică lamboul integral muco–periostal.

 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată

Realizarea inciziei intrasulculare

 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată

Se utilizează bisturiul Orban pentru detaşarea ţesuturilor de

creasta osoasă şi de la nivel interproximal.
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată

Aspectul lamboului de pe faţa palatinală

 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată

Îndepărtarea coleretei gingivale

 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată

Completarea detartrajului în câmp deschis.

 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată

Aspect final.
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată

Sutura.
 Intervenţii cu lambou
Tehnica Widman modificată

Aspect final.