FEBRA TIFOIDĂ

(TIFOSUL ABDOMINAL)

Livia RUSU,
profesor la disciplina Boli infecţioase
cu nursing specific, grad didactic întîi
COMENTAŢI MAXIMA
Modul de a vă păstra sănătatea
este de a mînca ceea ce nu doriţi,
băutura ce nu vă place şi să faceţi
ceea ce mai degrabă nu vă doriţi.
(Mark Twain)
 AMINTIŢI-VĂ ŞI RĂSPUNDEŢI
 Numiţi organele ce se referă la sistemul
digestiv şi funcţiile intestinului subţire.
 Cum se clasifică bolile infecţioase după
mecanismul de transmitere?
 Caracterizaţi mecanismul fecal-oral de
transmitere.
 Caracterizaţi sindromul gastrointestinal.

 Ce tipuri de erupţii cutanate cunoaşteţi şi prin

ce se manifestă erupţia rozeolică?
 Ce metode specifice de diagnostic cunoaşteţi?

 Numiţi măsurile antiepidemice în focarul de

infecţie.
 ACTUALITATEA TEMEI
 În ultimii 20-25 ani morbiditatea prin
febră tifoidă În Republica Moldova s-a
micşorat evident, însă maladia nu a
dispărut definitiv, deoarece continue să
existe portajul cronic de infecţie.
 Focarele de infecţie înregistrate mai
frecvent sunt legate de diferite
celebrităţi (nunţi, sărbători familiare,
etc.) avînd ca factor alimentele, dar pot
fi înregistrate şi epidemii hidrice.
 Sunt posibile cazuri de febră tifoidă de
import din alte ţări.
STABILIŢI OBIECTIVELE PROPRII DE ÎNVĂŢARE
DEFINIŢIE
Febra tifoidă (Tifosul abdominal) – cunoscută în popor
sub denumirea de Lingoare este o boală infecţioasă
intestinală acută, determinată de Salmonela typhi,
antroponoză, cu mecanism fecal-oral de transmitere,
care se caracterizează prin bacteriemie şi leziuni
specifice ale sistemului limfatic al intestinului subţire,
manifestată clinic prin semne toxice generale
pronunţate, hepato-splenomegalie şi erupţie rozeolică
la nivel cutanat cu complicaţii severe ce pot produce
sfîrşit letal.
ETIOLOGIE
Agentul patogen al infecţiei - Salmonella typhi,
familia Enterobacteriacee, Genul Salmonella, grupul
serologic D.
 dimensiuni mari,
 bastonaș cu capetele rotunjite
 acoperită cu 25-30 flageli
 mobilă
 gram negativ
 produce endotoxina
cu acţiune vasodilatatoare.
ETIOLOGIE

Salmonella typhi contine 3 antigene

 O-somatic;
 Vi-termolabil;

 H-flagelar;

Bacteria se multiplică
în condiţii de laborator
pe bulion seric şi biliar.
VIABILITATE
Rezistență
 Supravieţuieşte în apă şi
sol luni de zile;
 Suportă bine t0 joase,
congelarea;
 În apă curgătoare se
păstrează 5-10 zile;
 În apă de lac, iaz în jur de
cîteva luni;
 Medii favorabile de
creştere şi multiplicare:
laptele, brînză, smîntînă,
răcitură, tocătură din carne,
salată din legume, etc.
! Bacteria în mediu posedă o rezistenţă remarcabilă
Sensibilitate
 La uscăciune, sub
acţiunea luminii solare
directe, agenţii patogeni
pier repede;
 + t 60 0 C îi distruge în
20 min.;
 + t 100 0 C se distruge
momentan;
 În sol. Cloramină 5%,
Fenol, pier în 2-3 min.
 Sensibilă la preparate
antibacteriene.
FORMAREA ECHIPELOR
 EXPUNEŢI

3 proprietăți morfologice ale agentului patogen

2 particularități de viabilitate a agentului patogen

1 proprietate culturală a agentului patogen

EPIDEMIOLOGIE

SURSA DE
INFECŢIE
OMUL PURTĂTORUL
BOLNAV DE GERMENI

FORMA FORMA
TIPICĂ ATIPICĂ ACUŢI CRONICI

NOTĂ: Sursa de infecţie elimină germenii

cu materiile fecale (75%), urină (15%),
mai rar prin vomă, lapte matern şi alte
lichide.
MECANISMUL DE TRANSMITERE

Contact Contact
direct indirect

Fecal-oral

Aliment Hidric
ar
NOTĂ: Boala are caracter sezonier: vară-
toamnă.
EPIDEMIOLOGIE
RĂSPÎNDIREA FEBREI TIFOIDE

♦ regiuni endemice
♦ regiuni epidemice
♦ regiuni cu cazuri sporadice
COMPLETAŢI
Sursa de infecţie
11_____________________
_____________________
2_____________________
2_____________________

Agentul patogen
Gazda receptivă
1_______________________ Lanțul
2_______________________ 1.__________________
epidemiologic
în febra tifoidă

Factorii de transmitere Căile de transmitere

1_______________________ 1_______________________
2_______________________ 2_______________________
3_______________________ 3_______________________
4_______________________ 4_______________________
TABLOUL CLINIC
FEBRA
FEBRA TIFOIDĂ
TIFOIDĂ EVOLUIAZĂ
EVOLUIAZĂ CICLIC:
CICLIC:

PERIOADA DE INCUBAŢIE
7-25 ZILE

PERIOADA PRODROMALĂ (DEBUTUL)

1-7 ZILE

PERIOADA DE STARE
2-3 SĂPTĂMÎNI

PERIOADA DE CONVALESCENŢĂ
1-2 SĂPTĂMÎNI
 PERIOADA DE DEBUT
 slăbiciuni generale, oboseală
progresivă
 temperatură subfebrilă cu creştere
treptată
 cefalee şi curbătură
 dereglarea somnului, inapetenţă
 paloarea tegumentelor
 tusă uscată, rară
 ficat şi splină mărită
 meteorism
 scaun semilichid între 2-5/zi, aspect-
piure de mazăre
PERIOADA DE STARE
 FEBRA – 39-400C, caracter
continuu;
 Semne toxice pronunţate;
 Somnolent, indispus, stare de
stupor;
 Tegumente palide;
 Hipotonie, bradicardie relativă;
 ERUPŢII ROZEOLICE pe piept,
abdomen la a 8-9a zi de boală;
 Limba saburală, cu amprente
dentare;
 HEPATO-SPLENOMEGALIE;
 METEORISM, CONSTIPAŢII
FEBRA
 1 săpt.- t0 370-
390C, în creştere;
 2-3 săpt.- t0 390-
400C, platou;
 3-4 săpt.- t0 390-
36,90C, în
descreştere;
 Caracter continuu;
 În lipsa
tratamentului
durează pînă la 3-
4 săptămîni.
SEMNE TOXICE GENERALE

 Cefalee intensivă;
 Somnul ireversibil;
 Pofta de mîncare lipseşte;

 Apatie, adinamie, inhibare;

 La întrebări răspunde cu
întîrziere, prin fraze scurte.
ERUPŢIA ROZEOLICĂ
 Erupţia apare la a 8-9a zi
treptat, este puţină la număr,
se localizează în regiunea
abdomenului, părţile laterale
inferioare a toracelui
 Rozeola se menţine timp de 4-
5 zile, apoi dispare, lăsînd o
pigmentaţie slab vizibilă. Pe
fondul dispariţiei elementelor
vechi pot apărea altele noi
(fenomenul presusării).
CARACTERUL LIMBII

Mucoasa cavităţii bucale este

palidă, uscată.
Limba este tumefiată, uscată,
cu depuneri abundente de
culoare surie sau cafenie la
rădăcină.
Marginile şi vârful limbii
au o culoare roşie-aprinsă şi
sînt libere de depuneri, cu
amprente dentare.
SEMNE DIGESTIVE

 Hepato-splenomegalie
 Abdomen balonat
(meteorism)
 Constipaţii

 Periodic scaun lichid

(aspect-pireu de
mazăre)
 Ulcere intestinale la a
2-3a săptămînă.
PERIOADA DE CONVALESCENŢĂ
 scăderea treptată a febrei
 normalizarea tuturor funcţiilor organismului

 revine pofta de mîncare

 se normalizează scaunul

 Unii bolnavi pot resimţi încă mult timp

 astenie

 excitabilitate

 fatigabilitate sporită

NOTĂ: În cazurile tratate se instalează o

imunitate durabilă pînă la 20 de ani.
COMPLICAŢII
SPECIFIC
SPECIFIC
E
E

Pneumonii
Şocul toxico-
infecţios
Colicistite
Hemoragiile
intestinale
Perforaţia Meningoencefalită
ulcerului intestinal

NESPECIFIC
NESPECIFIC
E
E
 COMPLICAŢII SPECIFICE

Hemoragia intestinală se Perforaţia ulcerului

datorează ulcerilor intestinal survine la a 3-4a
intestinale şi survine la a 2- săpt. de boală
3a săpt. de boală.
IDENTIFICAŢI 6 SEMNE CLINICE SPECIFICE ÎN
DIAGNOSTICUL CLINIC AL FEBREI TIFOIDE

SEMNE
CLINICE
DIAGNOSTICUL POZITIV

Date clinice

Date epidemiologice

Date paraclinice
DIAGNOSTICUL POZITIV
Date
Date paraclinice
epidemiologi
Contactul cu
pacienţii Hemograma;
ce Urograma;
cu febră tifoidă sau
Date persoane cu febră Metoda
clinice de bacterioscopică;
Debut lent; durată; Metoda
Sindrom toxic Utilizarea în bacteriologică;
pronunţat; alimentaţie a Metoda serologică;
Febra continuă de produselor din Metoda de
durată; carne, imunoflorescenţă;
Sindrom eruptiv; lapte neprelucrate Tehnica PCR.
Schimbări termic şi păstrate
circulatorii; timp
Sindromul îndelungat.
gastrointestinal; Prezenţa persoanei
Hepato- într-o regiune
splenomegalie. endemică sau unde
s-
au înregistrat cazuri
 METODE SPECIFICE

HEMOCULTURA MEDULOCULTURA
Metoda
bacteriologic
ă

COPROCULTURA
LCR-CULTURA

UROCULTURA ROZEOLOCULTURA
BILICULTURA
METODA BACTERIOLOGICĂ

Hemocultura Coprocultura se
efctuiază din a 2-
Urocultura se
a săpt. de boală. efectuiază din
se efectuiază
a 2-3-a săpt.
în perioada
febrilă (1-4 de boală.
METODA BACTERIOSCOPICĂ

Se utilizează rar ca diagnostic preventiv,

deoarece nu identifică varianta serologică
a salmonelei.
METODA SEROLOGICĂ

Testele serologice
se practică din a 6-7a
zi de boală, se face
apel la următoarele
reacţii:
 Reacţia de
aglutinare (RA) cu
O, H şi Vi
diagnostic;
 Reacţia de
hemoaglutinare
pasivă (RHAP) cu O
şi Vi
DIAGNOSTIC DIFERENCIAT
Mononucleo
Tifos za
exantemat infecţioasă
ic
Septicemi
a
Malaria

Tuberculoz
Bruceloza a
 FORMULAŢI ŞI RĂSPUNDEŢI LA 5 ÎNTREBĂRI CONSECUTIVE

HEMOCULTURA ESTE METODA CEA MAI

FRECVENT UTILIZATĂ ÎN DIAGNOSTICUL
FEBREI TIFOIDE
DE
DE CE?
CE?
DE
DE CE?
CE?

DE
DE CE?
CE?

DE
DE CE?
CE?

DE
DE CE?
CE?
 PRINCIPII DE TRATAMENT
 Internarea obligatorie;
 Repaos strict la pat pe perioada
febrilă şi 6 zile de apirexie;
 Regim ditetic (dieta nr.4,2 sau
1 în dependenţă de severitatea
bolii);
 Antibioticoterapia (Ampicilină,
Ofloxacină, Cloramfenicol,
Ceftriaxon, Triamfenicol);
 Terapia de detoxifiere
(per os şi paranteral);
 Terapia imunostimulatoare;

 Terapia cu cardiotonice.
PRINCIPII DE ÎNGRIJIRE
Respectarea regimului de activitate

Igiena pielii şi a mucoasei cavităţii bucale

Monitorizarea scaunelor, meteorismului, diurezei

Monitorizarea pulsului, TA, temperaturii corpului

Îngrijirile necesare în febră

Prevenirea complicaţiilor

Prevenirea escarelor şi a pneumoniei

PRINCIPII DE EXTERNARE

Dispariţia semnelor
clinice
Se externează la
2 coproculturi negative a 21-a zi de
apirexie
2 uroculturi negative (temperatură
normală)
1 bilicultură negativă

NOTĂ: Examenul bacteriologic se efectuiază

după
3 zile de la finisarea tratamentului cu
antibiotice la
PROFILAXIA
Controlul sanitar a localităţilor, stării
canalizaţiilor şi dezinfectării dejecţiilor
Măsuri de dezinsecţie
Supravegherea sanitară a
aprovizionării cu apă, a modului de
Măsuri instalare şi lucru a apeductelor
de Supravegherea interprinderilor
preveni alimentare şi de vînzare a produselor
re alimentare
Păstrarea corectă şi prelucrarea
termică înainte de consum a
produselor alimentare
Educaţia pentru sănătate cu informarea
populaţiei referitor la maladiile infecţioase

Vaccinarea persoanelor cu risc major de

infectare
PROFILAXIA
Depistarea precoce a bolnavilor
şi purtătorilor de germeni
Izolarea în secţia de boli
infecţioase
Măsurile
Măsurile
Declararea urgentă a cazului
la CSP
antiepidemic
antiepidemic
Supravegherea conctataţilor
în
în focarul
focarul
25 zile de
de infecţie
infecţie
Măsuri de dezinsecţie, dezinfec-
ţie curentă şi terminală
Supravegherea postexternare a recon-
valescenţilor şi purtătorilor la CMF
REZOLVAŢI SITUAŢIA PROPUSĂ
Cea mai cunoscută purtătoare de
salmonelă din America a fost Mary
Mallon, o imigrantă irlandeză,
rămasă celebră ca Mary Tifoida.
Mary era o femeie educată, însă
nu a putut să renunţe la profesia
sa, activînd în continuare sub
diverse nume false, motivînd că
nu a fost niciodată bolnavă. I s-a
propus o colecistectomie, dar nu a
acceptat. În cele din urmă a fost
izolată forţat, timp de 23 de ani,
decedînd în urma unui accident
cerebral.
SARCINI

ECHIPA 1: Care a fost profesia acestei

purtătoare de salmonelă?
ECHIPA 2: Din ce cauză i s-a propus
colecistectomia?
ECHIPA 3: De ce activa în profesie sub nume
false?
ECHIPA 4: Din ce cauză a fost izolată?
ECHIPA 5: De ce a rămas purtătoare de
germeni după suportarea bolii?
APRECIAŢI REALIZAREA OBIECTIVELOR PROPUSE
 SURSE BIBLIOGRAFICE
De specialitate:
 Cobîleanschi S., Botnarciuc L., Cucieru E., Boli infecţioase curs
theoretic pentru colegiile de medicină,Chişinău, 2010
 Zanc V., Ciutică I., Slavcovici A., Boli infecţioase, Cluj Napoca, Editura
Medicală Universitară ”Iulie Haţieganu”, 2011
 Cupşa A., Boli infecţioase transmisibile, 2007
 Е. Шувалова, Инфекционные болезни, Москва, Медицина, 2005
 Иванова В, Инфекционные болезни, Санкт Петербург, Фолиант,
2002
 Obreja G., Boliinfecţioase, Profilaxie şi combatere, Ghidpractic,
Chişinău, 2004
 Rusu G., Galeţchi A., Popovici P., Boli infecţioase la copii, Chişinău,
2004
 Chiotan M., Boli infecţioase, Editura Medicală Naţională, Bucureşti,
2002
 Rebedea I., Boli infecţioase, Bucureşti, Editura Medicală, 2000
MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!

"Toamna este o a
doua primăvară ,
în care fiecare
frunză este o
floare."

Albert Camus
Romancier, dramaturg
și filozof francez,
reprezentant al
existențialismului.
Sec. XX.