DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA

ALIMENTELOR
Alimentele se găsesc sub forme foarte variate, forme în care ele
nu pot fi trimise la ţesuturi şi folosite de organism. De aceea,
alimentele trebuie să fie transformate:
1- din punct de vedere fizic
2 – din punct de vedere chimic Transformare ce poartă
numele de DIGESTIE

Digestia alimentelor se face aproximativ în 3 ore şi jumătate.

Organul care realizează digestia se numeste aparatul
digestiv (mistuitor).
Aparatul digestiv se compune din gura, esofag, stomac, intestine
si din glande mici in forma de ciorchini de struguri ce se află in
peretii gurii, stomacului şi intestinelor.
La aceste glande mici se mai adauga ficatul care se afla in
abdomen, in partea dreapta a stomacului. Glandele au rolul de a
fabrica sucurile necesare pentru transformarea alimentelor.
In gura, alimentele se maruntesc cu dintii si cu maselele si se
inmoaie cu saliva, fabricata de glandele salivare. Saliva preface
painea si celelalte alimente fainoase, in materii dulci si zaharoase.
Din gura alimentele trec prin inghititura intr-un tub scurt
numit esofag. Esofagul strabate diafragmul si se continuă cu
stomacul. Alimentele trec prin esofag si ajung in stomac fara nici o
schimbare. Aici, alimentele se maruntesc bine de tot si se
amesteca cu sucul gastric (stomacal) fabricat de glandele
stomacale aflate in peretii musculosi ai stomacului. Stomacul
preface alimentele intr-o materie moale si subtire ca smantana.
Din stomac, alimentele trec intr-un tub lung si subtire,
numit intestinul subtire. Aici, ele se amesteca cu sucurile din
intestinul subtire, precum si cu fierea ce vine de la ficat. Sucurile
acestea prefac alimentele intr-o materie subtire de tot, ca apa.
Partea buna si hranitoare a alimentelor trece prin peretii
intestinului subtire, in sange. Partea rea si nefolositoare trece
in intestinul gros, iar de aici e data afara sub numele de
excremente.
 Definirea termenilor
 Digestie – scindarea macromoleculelor din alimente (proteine,
lipide, polizaharide) in molecule mici, care pot fi absorbite de catre
epiteliul intestinal
 Absorbtie – translocarea moleculelor obtinute in urma digestiei
din lumenul intestinal in sange sau limfa
 Secretie – proces prin care o serie de celule specializate asociate
sistemului digestiv elibereaza acid clorhidric, bicarbonat, bila si
enzime in lumenul tractusului digestiv pentru realizarea digestiei
 Motilitate – contractii ale muschiului neted al peretelui tractusului
digestiv, cu rolul de a propulsa continutul lumenului de-a lungul
acestuia si de a amesteca acest continut cu secretiile pentru
facilitarea digestiei
Procesele tractusului digestiv: digestie,
secretie, absorbtie si motilitate
Aparatul digestiv
Miscarile peristaltice
ale esofagului

 -contractia fibrelor circulare –

propulsia bolului
 -contractia fibrelor
longitudinale – scurtarea
tractusului
Secreţia la nivelul tubului digestiv
Rolul secreţiei la nivelul tubului digestiv
Patrunderea bolului alimentar in stomac
 Miscarile peristaltice ale stomacului

-stomac gol – 50 ml; poate creste

pana la 1500 ml (relaxare musculara)
-valuri peristaltice, dinspre corp spre
antrum; amestecul continutului (bol
alimentar, pepsina, HCl)
-contractia sfincterului piloric – o
mica parte din chim este propulsata
spre duoden
- activitate electrica spontana a
fibrelor musculare netede din
peretele stomacului
Secreţia şi absorbtia intestinala
Structura peretelui tractusului digestiv
Absorbtia monozaharidelor
Absorbtia aminoacizilor
Flora intestinală normală