Cuprins

1. Termenul de junk food

2. Ce este junk food?
3. Care sunt tipurile de mâncare ce intră în categoria junk food?
4. Efectele consumului de junk food
5. Măsuri anti junk-food
6. Alternative la junk food
7. Bibliografie
JUNK FOOD
 1.Termenul de junk food

• Junk=Deșeuri
• Food=Mâncare
• Mâncarea de la fast-food-uri este denumită ‘’junk food’’ datorită bolilor pe
care le poate determina, pe termen lung, la nivelul sistemului digestiv.
 2.Ce este junk food?

o Termenul junk food (care se traduce mot-à-mot prin “mâncare de aruncat

la gunoi”) este definit ca reprezentând acele mâncăruri cu conținut
ridicat de calorii dar cu valori nutriționale reduse, așa numitele “calorii
goale”. În esență, se referă la produsele care nu conțin suficienți nutrienți
valoroși pentru sănătate – vitamine, minerale, proteine și fibre, dar conțin
multe grăsimi, sare și/sau zaharuri.
o Originea termenului este atribuită americanului Michael Jacobson,
director al organizației non-guvernamentale CPSI (
Center for Science in the Public Interest), organizație ce are ca obiectiv
informarea marelui public despre nutriție și alimentație.
3.Care sunt tipurile de mâncare ce intră în categoria junk food?

Alimentele cel mai des asociate cu categoria junk food sunt sucurile carbogazoase,

deserturile industriale, gustările sărate ambalate, prăjelile de la restaurantele de tip  fast
food.
Este important de subliniat că nu toate meniurile restaurantelor fast food intră în
categoria junk food, dar şi că multe din alimentele comercializate în supermarketuri sunt
încadrate ca fiind junk food.
• Criteriile prin care stabilim că un aliment aparține categoriei junk food sunt:
• conținutul de sare și de monoglutamat de sodiu;
• conținutul de grăsimi saturate;
• conținutul de zaharuri (sirop de glucoză, dextroză, maltroză etc);
• numărul de calorii.
Pe lângă citirea cu atenție a etichetelor în magazin și verificarea celor de
mai sus în raport cu Doza Zilnică Recomandată, trebuie avută în vedere
alegerea cu atenție a restaurantelor și a felurilor de mâncare ce se consumă.
De exemplu, într-un restaurant de tip fast food se pot alege preparate
la grătar, salată fără sos (sosurile industriale conțin de obicei multă sare,
grăsimi și zaharuri), pâine integrală și fructe la desert în locul înghețatei sau
a prăjiturilor.
Există și dezbateri pe tema încadrării anumitor alimente în această categorie
unde specialiștii din domeniul nutriției și sănătății nu se pun întotdeauna de
acord. Aceste divergențe apar mai ales atunci când se discută măsuri
anti junk food și unde apar și presiunile exercitate de producătorii și
comercianții de astfel de produse.
 4.Efectele consumului de junk food

Efectele nocive ale consumului exagerat de junk food, pe lângă

obezitate cu toate co-morbiditățile ce derivă din ea, au fost
demostrate de studii ca cel din 2008 efectuat de 
The Scripps Research Institute (TSRI). Conform acestui studiu,
consumul zilnic de junk food crează dependență și afectează
activitatea cerebrală în același fel ca în cazul consumului de droguri
(cocaină sau heroină). O altă concluzie a studiului arată că bebelușii
sunt afectați în timpul sarcinii dacă mama consumă cu precădere junk
food – aceștia moștenesc practic obiceiul alimentației nesănătoase și
vor prefera alimente de tip junk food.
Dacă în țările ce aparțin OECD (Organizației pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică) s-a observat o stagnare a ratei obezității, nu
același lucru este valabil pentru restul țărilor dezvoltate și în curs de
dezvoltare, unde rata obezității, în special în rândul copiilor, crește an
de an. Un studiu al Asociației de Petriatrie din S.U.A. a arătat că există și
o legătură între timpul petrecut în fața televizorului și expunerea la
reclamele la alimente de tip junk food și obezitatea în rândul copiilor și
adolescenților.
 5.Măsuri anti junk-food

În 2003, Organizația Mondială a Sănătății a recomandat introducerea unei taxe pe junk

food pentru a determina consumatorii să facă alegeri mai sănătoase și, implicit, să ducă la
reducerea ratei obezității. Unele state au implementat deja un asemenea tip de taxă fie
în funcție de cantitatea de grăsimi conținută per porție, fie în funcție de tipul
restaurantului.
Alte măsuri implementate deja în unele țări sau doar în faza de propunere:
• campanii de informare și alertare a marelui public cu privire la pericolele asociate cu
consumul mare de junk food; există voci care susțin o abordare similară celei din
campaniile anti-tutun și anti-alcool care au dat rezultate în timp;
• introducerea avertismentelor pe ambalaje (asemănătoare cu cele de pe pachetele de
țigarete);
• reducerea sau eliminarea reclamelor la junk food în timpul emisiunilor dedicate copiilor.
 6.Alternative la junk food

Principala alternativă a alimentației de tip junk food este cea susținută de

mișcarea slow food. Pe lângă încurajarea păstrării tradițiilor culinare locale și a
cultivării de ingrediente de calitate, nemodificate genetic, ca efecte ale acestei
mișcări au apărut multe restaurante ce servesc mâncare gătită cu ingrediente
de calitate sau târguri de desfacere a produselor tradiționale, deși uneori
prețurile pot fi prohibitive.
Mâncarea gătită în casă cu ingrediente proaspete și de bună calitate este,
evident, una din variantele cele mai recomandate cu toate că presupune  timp
și resurse financiare. Obiectivul realist este reducerea pe cât posibil a
ingredientelor cu un conținut prea mare de sare, monoglutamat de sodiu,
zaharuri și grăsimi și înlocuirea lor cu alternative mai sănătoase.
• Iată câteva recomandări pentru evitarea alimentelor de tip junk food:
• preparați dulciurile în casă; în acest fel puteți controla cantitatea de zahăr și grăsimi, veți avea dulciuri
proaspete și puteți porționa și mai atent caloriile. De asemenea, în anumite rețete, puteți înlocui zahărul
cu mierea sau cu alte produse dulci dar cu indice glicemic mai mic (sirop de agave, de exemplu);
• alegeți carne mai slabă și tocați-o în casă pentru a controla cantitatea de grăsime din preparatele cu
carne toccata;
• preparați sosurile în casă (ketchup, dressing-uri pentru salate, marinate pentru fripturi, etc); în cazul în
care le cumpărați din comerț, verificați cu atenție eticheta și evitați sosurile cu conținut caloric mare
(grăsimi, zaharuri, sare);
• reduceți cantitatea de grăsimi la gătit – alegeți varianta la cuptor ori de câte ori este posibil și nu
adăugați multe grăsimi (ex. chifteluțe la cuptor pe hârtie de pergament, în loc de chifteluțe prăjite în
baie de ulei);
• alegeți mezelurile cu grijă pentru că unele conțin multă sare, monoglutamat de sodiu, maltroză și
dextroză;
• înlocuiți pâinea și chiflele cu pâine integrală sau produse cu un conținut mai mare de fibre.
Un hamburger preparat în casă poate fi o masă delicioasă și plină de
nutrienți – carne slabă de vită la grătar cu o chiflă din făină integrală și
servit cu salată proaspătă și un ketchup preparat în casă. La fel poate fi
înghețata, pizza sau prăjiturile, toate preparate acasă din ingrediente
proaspete. Poate nu vor avea același gust ca cele din comerț, dar cu
siguranță vor fi mai sănătoase. Iar gusturile se educă, nu-i așa?
 7.Bibliografie

• http://www.cevabun.ro/ce-este-junk-food/
• https://en.wikipedia.org/wiki/Junk_foodâ
• https://www.medlife.ro/articole-medicale/ce-inseamna-junk-foo
d-si-care-sunt-alimentele-care-intra-in-aceasta-categorie.html
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!