Sistemul

Nervos
Vegetativ
Svetlana Lozovanu,

dr. med., conf. univer.

Catedra Fiziologia omului si

Biofizica

1
Reflex spinal: somatic, vegetativ

Fig. Verigile arcului reflex somatic (A) şi vegetativ (B):

1 - receptor
2 - calea aferentă
3 - centrul nervos
4 – calea eferentă
5 – organul efector
4
 Organizarea generală
Partea sistemului nervos care controlează
funcţiile viscerelor - sistem nervos
autonom sau vegetativ.
SNV include centrii din măduva spinării,
trunchiul cerebral şi hipotalamus.
Impulsurile vegetative eferente ajung la
viscere prin:
• sistem nervos simpatic
• sistem nervos parasimpatic.
 Deosebirile între SNV şi cel somatic

• SNV reprezintă partea sistemului nervos,

care controlează funcţiile viscerelor, nu
se supune controlului cortical, este relativ
autonom, somatic - controlat de cortex.
• SNV inervează musculatura netedă a
organelor interne, somatic – musculatura
scheletică .
• Centrii vegetativi - repartizare strict
determinată în SNC, somatici - plasaţi în
diferite regiuni ale SNC.
• Fibrele somatice inervează segmentar musculatura
corpului (metamer), vegetative inervează organe din
diferite regiuni ale corpului.
• Calea eferentă somatică este formată din fibrele unui
neuron, pe câ nd cea vegetativă este formată din fibrele a
doi neuroni – 1 neuron în SNC, 2 neuron în ganglionul
vegetativ.
• Fibrele eferente somatice fac parte din grupa A
(v = 70-120m/s), cele vegetative
preganglionare sunt din grupul B (v = 3-
18m/s) şi cele postganglionare din grupul C (v
= 0,5-2m/s).
• Durata potenţialului de acţiune în fibrele
vegetative este de 10 ori mai mare ca în cele
somatice, de acea labilitatea fibrelor vegetative
este foarte joasă – 10-15 impulsuri pe sec.
 SNV simpatic

• Neuronii preganglionari
simpatici sunt localizaţi în
coarnele laterale ale MS în
porţiunea toroco - lombară
(Th1- L3 ).
• Ganglionii simpatici se împart
în:
paravertebrali –
localizaţi pe ambele pă rţi ale
MS, formâ nd trunchiul
simpatic;
prevertebrali –
localizaţi la o distanţă mai
mare de la MS (plexul solar,
ganglionii mezenterici)
SNV simpatic

13
• De la neuronii preganglionari pornesc fibrele eferente
preganglionare tip B în componenţa ramurilor
comunicante albe
• Din ganglionii vegetativi simpatici, unde este situat al
2-lea neuron simpatic, pornesc fibre postganglionare
tip C în componenţa ramurilor comunicante cenuşii şi
ajung la organul efector.
 SNV parasimpatic
(porţiunea centrală)

1. Porţiunea craniana a SNV parasimpatic este

localizată în 3 regiuni ale SNC:
Mezencefalul - nucleul n. oculomotor,
Bulbul rahidian –nucleele a 3 nervi cranieni:
n.facial, n glosofaringian, n.vag
2. Porţiunea sacrală a MS (S2- S4) – neuronii
din coarnele laterale formează fibrele
parasimpatice ale n.pelvius.
SNV parasimpatic

17
În componenţa n. oculomotor
n.facial, n. glosofaringian,
n.vag fibrele preganglionare
pă ră sesc trunchiul cerebral şi
ajung la ganglionii
parasimpatici.
• Fibrele preganglionare
parasimpatice ale n.pelvius
pă ră sesc MS şi ajung la
ganglionii parasimpatici.
• Ganglionii vegetativi
parasimpatici sunt localizaţi
în apropierea organelor
inervate sau în peretele
organului inervat –
intramural.
• Fibrele parasimpatice preganglionare tip B
(lungi) şi fibrele parasimpatice postganglionare
tip C (scurte), inervează musculatura netedă a
organelor din cavitatea abdominală şi bazin, de
asemenea inervează ţesutul glandular.
 Ganglionii vegetativi
• Neuroni uniţi prin sinapse chimice,
transmiterea excitaţiei prin ganglion
posedă particularită ţi identice centrilor
nervoşi (convergenţa, sumarea, ocluzia,
transformarea ritmului e.t.c.)
• Toate fibrele preganglionare secretă
acetilcolină – fibre colinergice
• Fibrele postganglionare parasimpatice
secretă acetilcolină – fibre colinergice
• Fibrele postganglionare simpatice secretă
noradrenalină – fibre adrenergice
23
 Eliberarea mediatorului

• Transmiterea excitaţiei de la
fibra postganglionară vegetativă
are loc prin intermediul sinapsei
chimice, asemenea sinapsei
neuromusculare
• La nivelul celulelor efectoare
fibra prezintă varicozităţi
(varice) ce conţin vezicule cu
neurotransmiţă tor
• Secreţia mediatorului are loc
prin depolarizarea membranei
varicozită ţilor cu mă rirea
permeabilită ţii pentru Ca+2 care
induce fuziunea mediatorului
 Receptorii din organele efectoare

• Pentru stimularea organului efector mediatorul necesită

cuplare specifică cu receptorul
• La nivelul receptorului mediatorul produce o modificare
conformaţională a structurii moleculare proteice, care
poate stimula sau inhiba celula prin 2 că i
1. Modificarea permeabilită ţii membranei celulare pentru
unul sau mai mulţi ioni prin deschiderea sau închiderea
unor canale ionice ( canale deschise de Na+ şi Ca 2+
determină stimularea, cele de K + - inhibarea)
2. Activarea sau inactivarea enzimei ataşate de proteina
receptoare, care determină formarea mesagerilor secunzi
ce induc schimbă ri în metabolismul intracelular .
 Clasificarea receptorilor
Receptori colinergici – specifici acetilcolinei
1. Receptorii colinergici nicotinici – N- colinoreceptori
se gă sesc la nivelul sinapselor preganglionare
parasimpatice şi simpatice şi sinapsele
neuromusculare
2. Receptorii colinergici muscarinici - M-
colinoreceptori se gă sesc în sinapsele
postganglionare parasimpatice, şi simpatice (fibre
simpatice colinergice)
Receptori adrenergici – specifici noradrenalinei
Se gă sesc în celulele organelor efectorii inervate de
fibrele postganglionare simpatice, se împart în alfa
(α1, α2- adrenergici) şi beta (β1, β2 - adrenergici)
 RECEPTORII COLINERGICI
• RECEPTORII NICOTINICI (EPSP
rapid)
– STIMULARE
• Nicotina
– LOCALIZARE
• Ganglionii vegetativi
postsinaptic
• Joncţiunea
neuromusculară
• SNC (pre/postsinaptic)
– MECANISM DE ACŢIUNE
• Rec. canal ionic operat de
ligand influx de Na+
depolarizare
– BLOCANTE
• Ganglioplegice
(hexametoniu)
• curara
 RECEPTORII COLINERGICI
RECEPTORII MUSCARINICI (EPSP lent)
• STIMULARE
– Muscarină
• LOCALIZARE
– Fibre musculare netede
– Miocard
– Glande
– Creier
• CLASIFICARE 5 tipuri de receptori cuplaţi cu proteina G
– M1 (creier, stomac, muşchi neted)  IP3 + DAG blocaţi de pirenzepin
– M2 (miocard, muşchi neted)   AMPc ,  Ca 2+  blocaţi de gallamin
– M3  (glande, muşchi neted)  IP3 + DAG
– M4  AMPc
– M5  IP3 + DAG
• MECANISM DE ACŢIUNE
– + pe vase: Ach  sinteza de NO  GMPc  vasodilataţie
• BLOCANTE:
– PARASIMPATICOLITICE: atropina, scopolamina, beladona
– ACETILCOLINESTERAZICE: fizostigmina, ezerina
 Efectele SN Parasimpatic
• Constricţia pupilei, constricţia m. globului
ocular
• Vasodilatare şi secreţie abundentă în glande
• 4 efecte negative cardiace
• Constricţia bronhiilor
• ↑ peristaltismului şi tonusului intestinal
• Relaxarea sfincterelor
• Reduce glicoliza hepatică
• ↑ Erecţia
• Contracţia detruzorului v. urinare şi
relaxarea trigonului
Efectele SN Parasimpatic

35
SN Parasimpatic

36
 4
1

2
 α – adrenoreceptori
• EFECTE:
α1-receptori
– Contracţia musculaturii netede: vase, uter, pupilă (muşchi radiari),
muşchii firului de păr
– celule hepatice ⇒↑Glicemia
• MECANISM DE ACŢIUNE: α1 rec. sunt cuplaţi cu proteina Gq
-activarea fosfolipazei C (PLC)
-transformă PIP2 în:
− inozitol-1,4,5-trisfosfat(IP3)
→creşterea Ca2+ citosolic prin mobilizarea lui din RE
− diacilglicerol (DAG) → stimulează proteinkinaza C (PKC)
→ fosforilarea proteinlor ţintă
• AFINITATE pentru ambele catecolamine NA şi A
• α1-blocant: PRAZOSIN

41
 α2-receptori
• EFECTE:
– contracţia musculaturii
netede: vase, intestin
– pe glandele sudoripare →
↑sudoraţia
• MECANISM DE ACŢIUNE: α2
receptorii sunt cuplaţi cu
proteina Gi
– inhibă adenil ciclaza
– ↓AMPc intracelular
– efecte opuse β receptorilor
(↑AMPc intracelular)

• AFINITATE pentru ambele

catecolamine NA şi A

• α2-blocant: YOHIMBIN

42
 β – adrenorereceptori
• Β1
• EFECTE:
– predomină în miocard → +
pe proprietăţile inimii
– hepatocit → glicogenoliza +
neoglucogeneza → ↑Glicemia
– ţesut adipos → ↑lipoliza
• MECANISM DE ACŢIUNE:
β1receptorii sunt cuplaţi cu
proteina Gs
– stimulează adenil ciclaza
– ↑AMPc

• AFINITATE pentru ambele

catecolamine NA + A

• β1-blocant: METOPROLOL
44
• β2 •
• EFECTE: β3
– predomină în musculatura
netedă → relaxare • recent caracterizaţi
– vasele coronare, din
muşchi scheletici,
cerebrale → VD • localizaţi în ţesutul adipos (în
 bronşii → BD special în ţesutul adipos brun)
 uter →relaxare
 Intestin →relaxarea
sfincterilor • EFECTE:
– termogenic
• MECANISM DE ACŢIUNE: – anti-obezitate
• β2 receptorii sunt cuplaţi cu – antidiabetic
proteina Gs
– stimulează adenil ciclaza
– ↑AMPc • AFINITATE: - mare pentru NA
- foarte slabă pentru A
• AFINITATE: - mare pentru A (opus β2- receptorilor)
- foarte slab pentru NA
• β2-blocant: BUTOXAMINA
45
 Efectele SN Simpatic
• Dilatarea pupilei, relaxarea m. globului ocular
• Vasoconstricţie şi secreţie scă zută în glande
• Excepţie: fibrele simpatice postganglionare ce inervează gl.
sudoripare - colinergice → transpiraţie abundentă
• 4 efecte pozitive cardiace
• Dilatarea (β2) şi constricţia (α) vaselor coronare
• Dilatarea bronhiilor
• ↓ peristaltismului şi tonusului intestinal
• Constricţia sfincterelor
• Scă derea debitului şi creşterea secreţii de renină
• Constricţia m. subcutanaţi
• ↑ Ejacularea
• ↑ Coagularea sâ ngelui, glicemia şi lipidemia
• ↑ Metabolismul bazal şi activitatea mentală
Efectele SN Simpatic

47
48
49
51
Medulosuprarenală
• Calea simpatică spre MSR
este reprezentată de fibre
preganglionare colinergice,
tip B
• Al II-lea neuron - celula
modificată a MSR
• Aceste celule secretă 80% AD
şi 20% NA
• AD şi NA ajung cu sâ ngele la
celulele ţintă şi provoacă
efecte simpatice
• AD efect metabolic > NA
Controlul funcţiilor vegetative
1. Nivel hipotalamic -
conţine numeroase nuclee
care funcţional se divid:
Grupul anterior – centrul
superior parasimpatic
Grupul posterior – centrul
superior simpatic şi c.
termoreglă rii
Grupul intermediar – c.
saţietate, sete, foame,
control neuroendocrin
2. Nivel pontin – centrii vitali
(respirator, cardiovascular) şi
centrii n.cranieni (parasimpatici)
55
56