Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ELEV:Simona Negru
PROFESOR INDRUMATOR:Harabagiu Luiza
AMG I C
Lentila (optica)
• În limba română cuvîntul lentilă provine din cuvîntul francez lentille, care
însemna inițial „linte”, o plantă ale cărei semințe comestibile au o formă
biconvexă, iar apoi a fost folosit și pentru a desemna piesa optică avînd
aproximativ aceeași formă.
• Cuvântul francez provine la rândul lui din latinescul lenticula, care este
forma diminutivă a lui lens (genitiv lentis) cu același sens „linte”.
• Lentila este o piesă realizată dintr-un material transparent (sticlă, material
plastic,policarbonat), cu două suprafețe opuse, în general curbe, folosită
singură sau împreună cu alte piese similare pentru a concentra sau diverge
lumina și a forma imagini ale obiectelor. Lentilele se bazează pe fenomenul
de refracție a luminii, adică schimbarea direcției de propagare a acesteia la
trecerea dintr-un mediu transparent în altul.
Clasificarea lentilelor
• Dupa modul in care actioneaza asupra razelor de lumina:
Lentile convergente ~ transformă un fascicul paralel într-unul convergent;
Axa optică este axa de simetrie a lentilei, care trece prin centrele de curbură ale
suprafețelor ei. Când una dintre suprafețe este plană, axa optică este acea dreaptă
perpendiculară pe suprafața plană care trece prin centrul de curbură al celeilalte suprafețe.
Focarele lentilei sunt acele puncte în care se concentrează (sau din care diverg) razele de
lumină care vin într-un fascicul paralel orientat după axa optică.
Constructia imagini intr-o lentila
• Un punct luminos emite lumină în toate direcțiile pe suprafața
transparentă a mediului compact. Pentru a obține grafic imaginea acestui
punct, este suficient să fie reprezentate două din următoarele raze:
o rază care trece nedeviată prin centrul optic și traversează lentila fără să fie
deviată;
o rază paralelă cu axa optică principală care, după refracție, trece prin focarul
imagine;
o rază care trecând prin focarul obiect, după refracție devine paralelă cu axa
optică principală.
• În cazul unei lentile convergente, imaginea poate fi:
reală - când obiectul este situat la o distanță mai mare decât distanța focală;
virtuală - când obiectul este situat între focar și lentilă.
• In cazul unei lentile divergente, imaginea finala este intotdeauna virtuala.
Defecte ale vederi
• CORECTAREA MIOPIEI
• Pentru a corecta acest defect se folosesc lentile divergente. Deci distanţa
focală a lentilelor divergente folosite trebuie să fie egală cu distanţa
maximă de vedere clară.
• CORECTAREA HIPERMETROPIEI
• Acest defect se corectează cu lentile convergente
• CORECTAREA ASTIGMATISMULUI
• El se corectează cu lentile cilindrice care compensează curbura corneei
într-un plan astigmatic.
• CORECTAREA PREZBITISMULUI
• Pentru a corecta acest defect, se folosesc tot lentile convergente.
Defecte de vedere
• Unitatea de masura a convergentei este dioptria care
corespunde distantei focale de un metru.
• Exista si aberatii optice iar acestea sunt:
– Aberatia sferica
– Coma
– Aberatia cromatica
– Distorsiuni
– Curbura campului
– Astigmatism.
• Aberatia sferica
– forma sferica o lentilelor nu este forma ideala care sa asigure refractia
precisa a luminii, de obicei razele de lumina ce intra in lentila(in special
la marginea acestora) sufera o refractie mai mare ceea ce duce la o
focalizare defectuasa iar imaginile sunt mai neclare cu cat diametrul
lentilei este mai mare. Astfel pentru corectare se folosesc diafragme ce
limiteaza diametrul fasciculului de lumina ( dar care reduce
intensitatea acestuia) sau se folosesc lentile asferice sau compuse
calculate astfel incat aberatia sferica sa fie minima.
• Coma
– apare cand fasciculul de lumina este inclinat fata de axa optica, deci in
loc ca imaginea unui punct luminos sa fie tot un punct, lumina capata
forma unei comete. Cu cat unghiul cu axa optica este mai mare cu atat
efectul este mai puternic.
• Aberatia cromatica
– Materialul transparent al lentilei nu reflecta lumina de toate culorile in
aceeasi masura. Fenomenul numit dispersie inseamna dependenta
indecelui de refractie de lungimea de unda. Acesta se manifesta in
cazul lentilelor prin formarea de imagini la distante diferite si marimi
diferite in functie de culoare.
• Distorsiuni
– Un obiect cu muchii drepte da prin lentila o imagine in care aceste
muchii sunt curbate, fie toate spre axa optica, fie toate spre marginea
cadrului. Asta se datoreaza faptului ca relatia dintre unghiul de intrare
in lentila(unghiul dintre axa optică și raza venită de la un punct) si unghiul de
iesire (dintre axa optică și imaginea punctului respectiv) nu este liniara.
Astfel in functie de sensul abaterii de la liniaritate, imaginea unui
dreptunghi va capata o forma de “butoias” sau de “pernita”
• Curbura campului
• Un obiect plan asezat perpendicular pe axa optica este in mod ideal tot
plana. Insa in realitate , lentilele simple dau o imagine curbata , astfel incat
surprinderea acestei imagini pe un sensor plan- film fotografic- sufera o
neclaritate din ce in ce mai pronuntata spre marginea cadrului.
• Astigmatismul
In mod ideal imaginea unui punct luminos trebuie sa fie tot un punct, in
realitate insa, lentilele reale ( inclusiv cristalinul) nu au o forma perfecta si
deci imaginea unui punct este o pata luminoasa cu atat mai mare cu cat
efectul este mai puternic. Astigmatismul se corecteaza folosind lentile
cilindrice.
Lentile de contact
• Lentilă de contact (medicină)- lentilă care se aplică direct pe globul ocular,
înlocuind ochelarii.
• Lentilele de contact pot fi:- rigide
• -moi
• VA MULTUMESC!