Sunteți pe pagina 1din 14

METODE MODERNE DE

PREDARE-ÎNVĂŢARE A RELIGIEI

PROFESOR:ISPAS ELENA
CORABIA
Scriitori despre arta creștină
 ,,Arta în sensul ei înalt nu este
o imitație a naturii, fiindcă nu
urmărește să ne reamintim natura
așa cum este ea. Scopul ei este
revelația în forme sensibile a
tainelor de sus’’( Nichifor
Crainic, ,,Nostalgia paradisului’’)
STILURI ARHITECTURALE
RENAȘTEREA
METODA CUBULUI
METODE ACTIVE DE
ÎNVĂȚARE
Învăţarea activă înseamnă, conform
dicţionarului, procesul de învăţare calibrat pe
interesele / nivelul de înţelegere / nivelul de
dezvoltare al participanţilor la proces. În cadrul
învăţării active se pun bazele unor
comportamente, de altfel observabile:
Comportamente ce denotă participarea (elevul e
activ, răspunde la întrebări, ia parte la activităţi);
Gândirea creativă ( elevul are propriile sale
sugestii, propune noi interpretări);
Învăţarea aplicată ( elevul devine capabil să
aplice o strategie de învăţare într-o anumită
instanţă de învăţare);
Construirea cunoştinţelor ( în loc să fie
pasiv, elevul îndeplineşte sarcini care îl vor
conduce la înţelegere).
DESCRIEREA METODEI
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii
din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi
integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape:
1. Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie,
compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
2. Anunţarea  subiectului pus în discuţie.
3. Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din
perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe
modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a
perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la
dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea
perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi
primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar
profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă.
4. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
5. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei
Comunicarea noilor cunoştinţe
În această secvenţă de lecţie se va lucra pe grupe şi se
va aplica metoda cubului.
Se împarte clasa în şase grupe de elevi (4/5 elevi în
fiecare grupă).
Sarcini de lucru în aplicarea metodei cubului:
Interacţiunea pe feţele cubului :
1. Descrie! Cum arată?
2. Compară! Cu cine/ce seamănă şi de cine/ce diferă?
3. Asociază! La ce te face să te gândeşti?
4. Aplică! Cum poate fi folosit?
5. Analizează! Din ce este făcut? Ce conţine? Ce presupune?
6. Argumentează pro sau contra.Este bun sau rău? Dorit sau
nedorit? De ce?
ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI
    Puncte tari:
1. solicită gândirea elevului; Puncte slabe:
2. acoperă neajunsurile învăţării 1. are eficienţă scăzută în
individualizare;
grupurile mari;
3. oferă elevilor posibilitatea de a-şi
dezvolta competenţele necesare unor 2. se poate stabili mai greu
abordări complexe deoarece presupune contribuţia fiecărui elev la
abordarea unei teme din mai multe rezolvarea sarcinii de lucru;
perspective;
4. dezvoltă abilităţi de comunicare;
5. nu limitează exprimarea părerilor sau a
punctelor de vedere individuale; Ameninţări:
6. lărgeşte viziunea asupra temei; 1. unii elevi muncesc şi pentru
alţii;
Oportunităţi: 2. unii elevi pot domina grupul;
1. stimulează creativitatea 3. productivitatea unor elevi mai
elevilor; timizi poate scădea atunci
2. favorizează colaborarea când puşi în situaţia de a
elevilor în găsirea colabora cu alţii;
răspunsurilor;
3. stimulează dialogul între
membrii grupului;
 
PLAN DE LECTIE
Unitatea de invatamant: C.N. “A.I.
CUZA”
Data:
Profesor: Ispas Elena
Clasa: a X-a
Disciplina: Religie
Unitatea de invatare: Exprimarea
invataturii crestine
Lectia: Stiluri arhitecturale
reprezentative in lume- Renasterea
Tipul lectiei: mixt (predare-invatare-
evaluare)
Scopul lectiei: consolidarea
cunostintelor despre arta
crestina;stimularea interesului pentru
vizite la biserici si manastiri
Competente generale: sensibilizarea
fata de valorile estetice ale culturii
Argumentarea orala sau scrisa a unor
opinii in diverse situatii
Competente specifice:
1. prezentarea primelor elemente de arta crestina
2. descrierea caracteristicilor artei in Apusul Europei
3. exprimarea unei opinii fata de o opera culturala in cadrul
unei dezbateri
Obiective(concepte) operationale:
1. Să defineasca stilurile Bisericii catolice studiate
2. Să prezinte stilul Renaşterii.
3. Să identifice elementele religioase în diferite stiluri
arhitecturale şi în arhitectura diferitelor construcţii (locaşuri
de cult, monumente, locuinţe, etc.)
4. Sa demonstreze, prin metoda cubului, ca arta Renasterii
reprezinta o reintoarcere la valorile culturale ale Antichitatii
clasice greco-romane
5. Sa identifice, fiind organizati pe grupe, reprezentanti si
realizari ale picturii, sculpturii, arhitecturii Renasterii, cu
ajutorul materialelor de care dispun
Resurse procedurale:
Sistem metodologic(expozitiv-euristice si
interactive): metoda cubului,conversaţia
euristică, expunerea, modelarea,
explicaţia, problematizarea, feed-back-ul,
algoritmizarea, generalizarea
Forme de organizare: frontal, individual
Resurse materiale: catalog, tablă, cretă
colorată, manual.
Modalităţi de evaluare: observaţia
sistemică, evaluare orală
Organizarea spatiului de instruire si a
resurselor:
a) Locul de desfasurare: sala de clasa
b) Clasa omogena, cu potential intelectual
normal
Material didactic: harta Europei – secolele
al XIV –lea – al XVI-lea, albume de arta,
Istoria artei etc.
Bibliografie:
1. Biblia sau Sfânta Scriptură,Ed. IBM al BOR,
Bucureşti,1988
2. Muşata Bocoş, Instruire
interactivă,Ed.E.P.U.,Cluj Napoca, 2000.
3. Ghid - Instruire diferenţiată - Aplicaţii de
teoria inteligenţelor multiple,Bucureşti,
M.E.C.,2001.
4. http://www.didactic.ro/
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Organizarea clasei si captarea atentiei.Rugaciunea .


Consemnarea absentelor,organizarea materialelor ,a clasei,
enuntarea scopului lectiei si pregatirea climatului socio-afectiv necesar
actului invatarii
2.Profesorul prezintă elevilor tema lecţiei şi precizează obiectivele urmărite
Elevii notează în caiet titlul lecţiei, ascultă şi devin atenţi la
competenţele specifice urmărite.
3.Reactualizarea cunoştinţelor asimilate anterior
Profesorul solicită elevilor să răspundă la întrebări din lecţia anterioară.
4.Dirijarea învăţării.
Notează titlul lecţiei pe tablă. ,,Stiluri arhitecturale reprezentative in
lume- Renasterea ‘’.Monitorizeaza elevii.Precizeaza ce vor afla,ce vor sti
sa faca la sfarsitul lectiei.
Prezintă elevilor stilurile romanic, gotic şi al renaşterii explicând
prentru fiecare în parte caracteristicile arhitecturale.
Explică elevilor stilul Renasterii
,,In perioada Renasterii au luat amploare pictura si sculptura ,cultivate
ca arte independente pentru impodobirea interiorului si exteriorului
bisericii.Personajele si scenele biblice sunt puternic umanizate
,expresive,cu miscari si atitudini firesti,inspirate din modele reale.’”
Prezintă elevilor deosebirile care apar în funcţie de fiecare stil în parte.
Profesorul:Prezintă elevilor metoda Cubul-metodă modernă de
învăţare prin cooperare. Se arată elevilor un cub din carton
având feţele colorate diferit, fiind inscripţionate cu
următoarele verbe active
Faţa 1: Albastru - verbul descrie
Faţa 2: Roşu - verbul compară
Faţa 3: Verde - verbul asociază
Faţa 4: Galben - verbul analizează
Faţa 5: Portocaliu - verbul argumentează
Faţa 6: Violet - verbul aplică
Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe eterogene.
Fiecare grupă primeşte o coală colorată în nuanţele
precizate mai sus.
Echipele aleg un lider de grup care va extrage un bilet pe
care este scris verbul definitoriu pentru acea grupă ( descrie,
compară, asociază, analizează , aplică şi argumentează).

Se anunţă tema de discutat şi timpul de lucru alocat


fiecărei grupe. Se anunţă obiectivele lecţiei de recapitulare.
Se împart fişele cu sarcinile de lucru în grup (anexe1-6).Timp
de 45 minute elevii lucrează în echipă la sarcina de lucru
primită. Profesorul supraveghează activitatea elevilor şi dă
indicaţii acolo unde este nevoie. Soluţionează eventual şi
situaţiile în care nu toţi elevii se implică în cadrul activităţii de
grup sau atunci când un elev monopolizează toate activităţile.
I. DESCRIE operele de arta ale antichitatii, respectiv ale Renasterii, pe care le
aveti in imagine. Defineste stilul renasterii.Motiveaza de ce operele apartin
stilului renasterii
II. COMPARA operele de arta ale antichitatii si ale Renasterii. Distinge asemanari,
respectiv deosebiri. Alegeti doua opere de arta religioasa si stabiliti trei
asemanari si deosebiri
III. ASOCIAZA ->La ce te gandesti privind aceste opere de arta? Cui se adreseaza
operele de arta din imagine? Ce caracter au aceste opere de arta?
IV. ANALIZEAZA ->Care sunt materialele utilizate pentru realizarea operelor de
arta? Care sunt tehnicile folosite de artisti in realizarea operelor de arta? Care
este mesajul fiecarei opere de arta?
V. APLICA ->Identificati elemente ale operelor de arta ale antichitatii si Renasterii
care se regasesc in arta moderna sau contemporana.
VI. ARGUMENTEAZA, PRO SAU CONTRA. Ia atitudine si listeaza o serie de motive
care vin in sprijinul afirmatiei tale!(de ce iti place sau de ce nu iti place)
După expirarea timpului de lucru (40 min) se va
aplica metoda „ turul galeriei” . Materialele realizate,
posterele, vor fi expuse în clasă în 6 locuri vizibile.
În a doua oră elevii din fiecare grup îşi vor
prezenta sarcina de lucru şi modul de realizare a ei.
Apoi vor trece, pe rând pe la fiecare poster al
colegilor de la altă grupă şi vor acorda acestora o notă.
După ce fiecare grup a vizitat „galeria” şi a notat
corespunzător realizările colegilor.
Se vor discuta notele primite şi obiectivitatea
acestora, se vor face aprecieri şi se vor corecta
eventualele erori.
Se realizează un moment de reflecţie asupra
metodelor noi folosite şi asupra modului de implicare a
fiecărui elev în echipa sa. Se noteaza elevii.
Se anunţă tema pentru acasă .

Exemplu fișă de lucru