MINORITATEA

• Măsuri educative privative de libertate

 Internarea într-un centru educativ – art. 124
o internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, unde va
urma un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor
sale, precum şi programe de reintegrare socială
o Durată: 1-3 ani
 Internarea într-un centru de detenție – art. 125
o internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, cu regim de
pază şi supraveghere, unde va urma programe intensive de reintegrare socială, precum
şi programe de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale
o Durată:
2-5 ani, dacă legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa amenzii
sau a închisorii mai mică de 20 de ani
5-15 ani, dacă legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa
închisorii de 20 de ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.
• Centrele educative şi centrele de detenţie
sunt instituţii specializate în recuperarea
socială a persoanelor internate, care se
înfiinţează prin hotărâre a Guvernului, au
personalitate juridică şi sunt în subordinea
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
 Internarea într‑un centru educativ

• Minorii execută măsura educativă privativă de

libertate separat de persoanele internate tinere şi
cele cu vârsta mai mare de 21 de ani.
• Dacă în perioada internării minorul săvârşeşte o
nouă infracţiune sau este judecat pentru o
infracţiune concurentă săvârşită anterior,
instanţa poate:
a) menţine măsura internării într‑un centru
educativ, prelungind durata acesteia, fără a
depăşi maximul prevăzut de lege;
b) înlocui măsura internării într‑un centru
educativ cu măsura internării într‑un centru de
detenţie. …………..
 Internarea într‑un centru educativ

• În cazul în care pe durata internării minorul a

dovedit interes constant pentru însuşirea
cunoştinţelor şcolare şi profesionale şi a făcut
progrese evidente în vederea reintegrării sociale,
după executarea a cel puţin jumătate din
durata internării, instanţa poate dispune:
a) înlocuirea internării cu măsura educativă a
asistării zilnice pe o perioadă egală cu durata
internării neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni,
dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18
ani
b) liberarea din centrul educativ, dacă persoana
internată a împlinit vârsta de 18 ani.
…………..
 Înlocuirea internării cu măsura educativă
a asistării zilnice
• Instanţa impune respectarea uneia sau a mai multora dintre
obligaţiile prevăzute în art. 121 C. pen., până la împlinirea
duratei măsurii internării
• Dacă minorul nu respectă, cu rea‑credinţă, condiţiile de
executare a măsurii asistării zilnice sau obligaţiile impuse,
instanţa revine asupra înlocuirii şi dispune executarea
restului rămas neexecutat din durata măsurii internării
într‑un centru educativ.
• În cazul săvârşirii, până la împlinirea duratei internării, a
unei noi infracţiuni de către o persoană care nu a împlinit
vârsta de 18 ani şi faţă de care s‑a dispus înlocuirea măsurii
internării într‑un centru educativ cu măsura asistării zilnice,
instanţa revine asupra înlocuirii şi dispune:
– executarea restului rămas din durata măsurii internării
iniţiale, cu posibilitatea prelungirii duratei acesteia până la
maximul prevăzut de…………..
lege;
 Liberarea din centrul educativ

• Instanţa impune – în mod obligatoriu – respectarea

uneia sau mai multora dintre obligaţiile prevăzute
în art. 121 C. pen., până la împlinirea duratei
măsurii internării.
• Dacă minorul nu respectă, cu rea‑credinţă,
obligaţiile impuse, instanţa revine asupra liberării
şi dispune executarea restului rămas neexecutat
din durata măsurii internării într‑un centru
educativ.

…………..
 Schimbarea regimului de executare

• Dacă în cursul executării măsurii educative a

internării într‑un centru educativ persoana
internată, care a împlinit vârsta de 18 ani, are un
comportament prin care influenţează negativ sau
împiedică procesul de recuperare şi reintegrare a
celorlalte persoane internate, instanţa poate
dispune continuarea executării măsurii
educative într‑un penitenciar.

…………..
 Comportament care influenţează negativ sau
împiedică procesul de recuperare şi reintegrare
a celorlalte
persoane internate
• – iniţierea de acţiuni care conduc la nefrecventarea
sau refuzul său constant, precum şi al altor
persoane internate de a participa la cursuri de
instruire şcolară şi formare profesională, la
programe de educaţie, asistenţă psihologică şi
asistenţă socială specifică;
• – introducerea, deţinerea sau traficul de arme,
materiale explozive, droguri, substanţe toxice sau
alte obiecte şi substanţe care pun în pericol
siguranţa centrului, a misiunilor sau a persoanelor;

…………..
 Comportament care influenţează negativ sau
împiedică procesul de recuperare şi reintegrare
a celorlalte
persoane internate
• – nerespectarea interdicţiilor prevăzute de art. 82 lit. a)‑c) din
lege, respectiv: exercitarea sau încercarea de exercitare de
acte de violenţă asupra personalului, persoanelor care
execută misiuni în centru sau care se află în vizită, asupra
celorlalte persoane internate, precum şi asupra oricăror alte
persoane; organizarea, sprijinirea sau participarea la revolte,
răzvrătiri, acte de nesupunere pasive sau active ori alte
acţiuni violente, în grup, de natură să pericliteze ordinea,
disciplina şi siguranţa centrului; iniţierea sau participarea la
acte de sustragere de la executarea măsurilor educative
privative de libertate;
• – nerespectarea în mod repetat a interdicţiilor prevăzute de
art. 82 lit. f) şi h) din lege, respectiv: instigarea altor
persoane internate la săvârşirea de abateri disciplinare;
sustragerea sau distrugerea
…………..
unor bunuri ori valori de la locul
de muncă ori aparţinând centrului, personalului, persoanelor
 Internarea într‑un centru de detenţie

• Minorii execută măsura educativă privativă de libertate

separat de persoanele internate tinere şi cele cu vârsta mai
mare de 21 de ani.
• Regimurile de executare a măsurii:
a) regimul închis, care se aplică persoanei internate pentru o
perioadă mai mare de 3 ani. În mod excepţional, natura şi
modul de săvârşire a infracţiunii, persoana internatului,
precum şi comportarea acestuia până la stabilirea regimului
de executare pot determina includerea în regimul deschis;
b) regimul deschis, care se aplică persoanei internate pentru
o perioadă mai mică de 3 ani. În mod excepţional, natura şi
modul de săvârşire a infracţiunii, persoana internatului,
precum şi comportarea acestuia până la stabilirea regimului
de executare pot…………..
determina includerea în regimul închis.
Prelungirea internării într‑un centru de detenţie

• Dacă în perioada internării minorul săvârşeşte o

nouă infracţiune sau este judecat pentru o
infracţiune concurentă săvârşită anterior,
instanţa prelungeşte măsura internării fără a
depăşi maximul prevăzut în art. 125 alin. (2) C.
pen., determinat în raport cu pedeapsa cea mai
grea dintre cele prevăzute de lege pentru
infracţiunile săvârşite, respectiv pentru
infracţiunea pentru care minorul se afla internat
sau pentru infracţiunea concurentă săvârşită
anterior ori pentru infracţiunea săvârşită în timpul
internării.
• Din durata măsurii educative se scade perioada
…………..
 Înlocuirea măsurii internării în centrul de
detenţie cu măsura educativă a asistării zilnice
sau liberarea minorului din centrul de detenţie

• În cazul în care pe durata internării minorul a

dovedit interes constant pentru însuşirea
cunoştinţelor şcolare şi profesionale şi a făcut
progrese evidente în vederea reintegrării sociale,
după executarea a cel puţin jumătate din
durata internării, instanţa poate dispune:
a) înlocuirea internării cu măsura educativă a
asistării zilnice pe o perioadă egală cu durata
internării neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni,
dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18
ani.
b) liberarea din centrul de detenţie, dacă
…………..
persoana internată a împlinit vârsta de 18 ani.
 Înlocuirea măsurii internării în centrul de
detenţie cu măsura educativă a asistării zilnice
• Instanţa impune respectarea uneia sau a mai multora dintre
obligaţiile prevăzute în art. 121 C. pen., până la împlinirea
duratei măsurii internării.
• Dacă minorul nu respectă, cu rea‑credinţă, condiţiile de
executare a măsurii asistării zilnice sau obligaţiile impuse,
instanţa revine asupra înlocuirii şi dispune executarea
restului rămas neexecutat din durata măsurii internării
într‑un centru de detenţie.
• În cazul săvârşirii, până la împlinirea duratei internării, a
unei noi infracţiuni de către o persoană care nu a împlinit
vârsta de 18 ani şi faţă de care s‑a dispus înlocuirea măsurii
internării într‑un centru de detenţie cu măsura asistării
zilnice, instanţa revine asupra înlocuirii şi dispune:
– executarea restului rămas din durata măsurii internării iniţiale
într‑un centru de detenţie;
…………..
 Liberarea din centrul de detenţie

• Persoanele internate pot fi liberate dacă îndeplinesc

cumulativ următoarele condiţii:
– minorul dovedeşte interes constant pentru însuşirea
cunoştinţelor şcolare şi profesionale şi a făcut progrese
evidente în vederea reintegrării sociale;
– a executat cel puţin jumătate din durata internării.
• Instanţa impune respectarea uneia sau a mai multora dintre
obligaţiile prevăzute în art. 121 C. pen., până la împlinirea
duratei măsurii internării.
• Dacă minorul nu respectă cu rea‑credinţă obligaţiile impuse,
instanţa revine asupra liberării şi dispune executarea restului
rămas neexecutat din durata măsurii internării într‑un centru
de detenţie.

…………..
 Schimbarea regimului de executare

• Dacă în cursul executării unei măsuri educative

privative de libertate persoana internată care a
împlinit vârsta de 18 ani are un comportament prin
care influenţează negativ sau împiedică procesul de
recuperare şi reintegrare a celorlalte persoane
internate, instanţa poate dispune continuarea
executării măsurii educative într‑un
penitenciar, fiind astfel modificată nu sancţiunea,
ci doar locul de executare.

…………..
 Calculul duratei măsurilor educative

• Perioada în care o persoană a fost supusă unei

măsuri preventive privative de libertate se scade
din durata măsurii educative privative de libertate.
• Scăderea se face şi atunci când persoana a fost
urmărită sau judecată, în acelaşi timp ori în mod
separat, pentru mai multe infracţiuni concurente,
chiar dacă a fost sancţionată pentru o altă faptă
decât cea care a determinat dispunerea măsurii
preventive.
• În consecinţă, din durata măsurii educative se
scade perioada în care minorul a fost reţinut sau
arestat preventiv.
…………..
 Efectele cauzelor de atenuare şi de agravare

• În cazul infracţiunilor săvârşite în timpul

minorităţii, prevederile art. 75‑79 C. pen. privitoare
la cauzele de atenuare şi de agravare sunt avute în
vedere la alegerea măsurii educative aplicabile şi la
individualizarea duratei sale.
• În concret, reţinerea unor cauze de atenuare sau de
agravare nu permite alegerea categoriei de măsuri
educative, privative sau neprivative, în afara
regulilor stabilite de art. 114 C. pen. şi nici nu
determină reducerea sau majorarea limitelor
prevăzute de lege pentru măsurile educative,
întrucât, potrivit aceluiaşi text de lege, efectele se
produc între limitele prevăzute de lege pentru
…………..
fiecare măsură educativă.
 Pluralitatea de infracţiuni

• În caz de concurs de infracţiuni săvârşite în

timpul minorităţii se stabileşte şi se ia o singură
măsură educativă pentru toate faptele

…………..
 Pluralitatea de infracţiuni

• În cazul săvârşirii a două infracţiuni, dintre care una în timpul

minorităţii şi una după majorat, pentru infracţiunea comisă în
timpul minorităţii se ia o măsură educativă, iar pentru infracţiunea
săvârşită după majorat se stabileşte o pedeapsă, după care:
a) dacă măsura educativă este neprivativă de libertate, se execută
numai pedeapsa;
b) dacă măsura educativă este privativă de libertate, iar pedeapsa este
închisoarea, se aplică pedeapsa închisorii, care se majorează cu o
durată egală cu cel puţin o pătrime din durata măsurii educative ori din
restul rămas neexecutat din aceasta la data săvârşirii infracţiunii
comise după majorat; din pedeapsa astfel obţinută se scade ceea ce s‑a
executat din momentul săvârşirii infracţiunii comise după majorat până
la data judecării. Pedeapsa astfel aplicată nu poate face obiectul
amânării aplicării pedepsei sau al suspendării executării sub
supraveghere;
c) dacă pedeapsa aplicată pentru infracţiunea săvârşită după majorat
este detenţiunea pe viaţă, se execută numai această pedeapsă;
…………..
Descoperirea unei infracţiuni săvârşite în timpul
minorităţii
• Săvârşirea unei infracţiuni de către un major pentru
care, prin hotărâre definitivă, s‑a aplicat amânarea
aplicării pedepsei, o pedeapsă a cărei executare a fost
suspendată sub supraveghere sau o pedeapsă din a
cărei executare condamnatul este liberat condiţionat.
• În toate aceste situaţii, pe durata termenului de
supraveghere se descoperă că persoana a mai săvârşit,
în timpul minorităţii, o infracţiune pentru care i s‑a
aplicat o măsură educativă privativă de libertate.
• În acest caz, se dispune anularea amânării aplicării
pedepsei, a suspendării sub supraveghere a executării
pedepsei sau a liberării condiţionate, urmată de
aplicarea corespunzătoare a regulilor privind
tratamentul sancţionator
…………..
al pluralităţii de infracţiuni
prevăzute de art. 129 alin. (2)‑(4) C. pen., anterior
 Prescripţia răspunderii penale a minorului

• Termenele de prescripţie a răspunderii penale prevăzute

pentru majori se reduc la jumătate în cazul săvârşirii unei
infracţiuni în timpul minorităţii.
• a) 7 ani şi 6 luni, când legea prevede pentru infracţiunea
săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa
închisorii mai mare de 20 de ani;
• b) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită
pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu
depăşeşte 20 de ani;
• c) 4 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită
pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte
10 ani;
• d) 2 ani şi 6 luni, când legea prevede pentru infracţiunea
săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu
depăşeşte 5 ani; …………..
 Prescripţia executării măsurilor educative

• Măsurile educative neprivative de libertate se

prescriu în termen de 2 ani de la data rămânerii
definitive a hotărârii prin care au fost aplicate, în
timp ce la măsurile educative privative de
libertate termenul de prescripţie a executării este
egal cu durata acestora, dar nu mai scurt de 2
ani.
• În cazul în care se dispune înlocuirea unei măsuri
educative cu o altă măsură educativă, termenul de
prescripţie a executării se calculează în raport de
măsura educativă mai grea şi curge de la data
rămânerii definitive a hotărârii prin care s‑a dispus
înlocuirea.
…………..
 Efectele măsurilor educative

• Măsurile educative, indiferent de categoria

acestora, nu atrag interdicţii, incapacităţi şi
decăderi pentru cei faţă de care au fost luate,
întrucât nu presupun o soluţie de condamnare şi
nici statutul de condamnat.
• Nu se poate dispune renunţarea la aplicarea
pedepsei faţă de făptuitorul căruia i s‑a aplicat o
măsură educativă, pentru o infracţiune săvârşită în
timpul minorităţii, dacă nu au trecut cel puţin 2 ani
de la data executării sau considerării ca executată
a acesteia

…………..
 Minorul devenit major

• Minorul devenit major la data judecăţii este

judecat în continuare ca minor, urmând a i se
aplica o măsură educativă, iar nu o pedeapsă.
• În cazul minorilor deveniţi majori până la data
pronunţării hotărârii şi cu privire la care se
apreciază că se impune aplicarea unei măsuri
educative privative de libertate, regula este
executarea măsurii educative în centrul educativ
sau de detenţie. Totuşi, instanţa are posibilitatea de
a dispune executarea acestei măsuri într‑un
penitenciar, ţinând seama de vârsta acestuia, de
posibilităţile sale de îndreptare şi de criteriile
generale de individualizare a sancţiunii prevăzute
…………..
în art. 74 C. pen.