Sunteți pe pagina 1din 44

CURSURI

ANUL II, SEMESTRUL 2

ORGANIZAREA FUNCŢIONALĂ A
TRUNCHIULUI CEREBRAL
- SUBSTANŢA CENUŞIE -
PĂRŢI COMPONENTE
Părţile componente formează o structură unitară
- în plan orizontal:
- bulbul rahidian = măduva prelungită
- puntea lui Varolio = protuberanţa inelară
- mezencefalul

- în plan longitudinal
1. baza = piciorul
2. calota = tegmentul
3. sistemul cavitar: - canalul central
- ventriculul IV
- apeductul Sylvius
4. acoperişul
- în plan longitudinal:
- baza = piciorul: - porţiunea anterioară, cea mai nouă
- cuprinde în special substanţă albă (în bulb numai tracturile
piramidale) şi puţini nuclei
- calota = tegmentul: - porţiunea posterioară, cea mai voluminoasă
- formată predominent din substanţă cenuşie
- limita este netă numai în pedunculi
- trec căi lemniscale majore:
- medial = tracturile cuneat şi gracilis
- spinal = tractul spinotalamic lateral
- lateral = calea acustică
- trigeminal = tractul trigemino-talamic anterior
- sistemul cavitar
- acoperişul: - tectum = lama tectală: - pretectum
- coliculii cvadrigemeni superiori
- coliculii cvadrigemeni inferiori
- vălul medular superior Intre cele două văluri medulare, din
- vălul medular inferior tectum, se dezvoltă cerebelul. Cele două
văluri medulare se întâlnesc în interiorul
cerebelului fastigium
STRUCTURA TRUNCHIULUI CEREBRAL

* SIMILITUDINI CU MĂDUVA SPINĂRII


- principalele căi ascendente şi descendente sunt orientate paralele cu axul
lung al trunchiului
- traiectul fiecărui nerv cranian în trunchi este de obicei paralel cu planul
transversal

* DEOSEBIRI FAŢĂ DE MĂDUVA SPINĂRII


- apar coloane nucleare noi, pentru aparatul faringian (branhial)
- apar coloane nucleare noi, pentru simţurile speciale (auz, gust, echilibru)
- apar căi de reglare a mişcărilor conjugate ale globilor oculari
- apar nuclei motori intersegmentari
- apare tectum
- apare cerebelul care organizează trunchiul într-un mod aparte
- apare substanţa reticulată cu o dispoziţie aparte
A. NUCLEII SEGMENTARI
(AI NERVILOR CRANIENI)
B. NUCLEII
INTERSEGMENTARI
C. NUCLEII
SUPRASEGMENTARI
A. NUCLEII SEGMENTARI = AI NERVILOR CRANIENI

1. Coloana senzitivă branhială


2. Coloana senzitivă somatică
3. Coloana motorie somatică
4. Coloana motorie branhială
5. Coloana motorie viscerală
6. Coloana senzitivă viscerală
A. NUCLEII SEGMENTARI = AI NERVILOR CRANIENI

1. Coloana senzitivă branhială

- nucleul fascicolului solitar (în bulb)  n. VII’ , IX şi X


- porţiunea rostrală  n. VII’ , IX, mai puţin X = nucleul gustativ
- 2/3 mijlocii  de la aparatul cardiovascular, respirator
- 1/3 inferioară  de la tubul digestiv

Ultimele 2 părţi sunt vegetative  nucleul este considerat de unii vegetativ


 conexiuni centrale:
- talamus,
- FR a trunchiului cerebral,
- nucleul dorsal al vagului
1. Coloana senzitivă branhială (continuare)

- nucleul senzitiv al nervului V


- segmentul bulbar = nucleul spinal
 sensibilitatea termoalgezică
 fasciculul trigeminotalamic (lemniscul trigeminal)
- pontin = principal
 sensibilitatea tactilă a feţei
 fasciculul trigeminotalamic (lemniscul trigeminal)
- mezencefalic = neuroni pseudounipolari
= protoneuronul fibrelor proprioceptive din muşchii masticatori
 colaterale spre nucleul masticator
 nucleul senzitiv principal
Nucleul senzitiv al nervului trigemen
2. Coloana senzitivă somatică
 nucleii cohleari (auditivi) = deutoneuronul sistemului auditiv
- ventral şi dorsal  striurile auditive (ventrală, intermediară şi dorsală) care conţin:
- fibre de releu  complexul olivar superior
- fibre lemniscale  corpul trapezoid  lemniscul lateral

 nucleii vestibulari = deutoneuronul sistemului vestibular


- laterali:
 inferior = Roller
 lateral = dorsal extern Deiters
 superior = Bechterev
- medial = Schwalbe
Eferenţele n. vestibulari
- cerebel  fibre vestibulocerebeloase
- talamus  fibre vestibulotalamice
- nucleii nervilor motori ai globului ocular (III, IV, VI)  fibre vestibulo-
oculomotorii
- FR  fibre vestibuloreticulare  simptomele vegetative din sindromul
vestibular
3. Coloana motorie somatică

* Bulb:
- nucleul motor principal şi nucleii accesori ai hipoglosului (Roller,
interpozitus, prepozitus)
 şanţul preolivar  nervul XII  m. limbii

* Punte:
- nucleul motor al n. abducens,
- înconjurat de axonii nucleului nervului VII
 nervul VI  m. drept lateral al globului ocular

Are conexiuni cu nucleul n. III opus  contracţia m. drept lateral de la un ochi şi


drept medial de la celălalt
3. Coloana motorie somatică (continuare)

* Pedunculi:
- nucleul motor al n. trohlear  nervul IV  m. oblic superior al globului ocular.
Are acţiuni diferite după cum prinde ochiul, mişcări coordonate de nucleul
interstiţial:
- în abducţie  ridică ochiul
- în adducţie  coboară ochiul

- nucleul motor al n. oculomotor  nervul III  restul muşchilor extrinseci ai


globului ocular
Format din 4 grupe nucleare coordonate de nucleul comisural posterior
- ventral  m. drept medial
- dorsal  m. drept inferior
- intermediar  m. oblic inferior
- median  m. drept superior
4. Coloana motorie branhială

* Bulb:
- nucleul ambigu  n. IX, X şi XIb
- segment superior = faringian = originea nervilor IX, X
 muşchii striaţi ai faringelui
- segment inferior = laringian = originea bulbară a n. XI
 muşchii laringelui şi ai vălului palatin
4. Coloana motorie branhială (continuare)

* Punte:
- nucleul motor al n. facial:
- segment superior
 m. frontal, orbicular al ochiului
 aferenţe de la ambele emisfere cerebrale (m. se contractă în
paralizia centrală)
- segment inferior
 restul m. expresiilor faciale
 aferenţe de la emisferul opus.
Paralizie periferică  paralizia totală a muşchilor cutanaţi.

* Pedunculi:
- nucleul masticator al n. trigemen: principal şi accesori
 rădăcina motorie a n. trigemen  nervul mandibular (V3)  m. masticatori
5. Coloana motorie viscerală
 Bulb:
- nucleul dorsal al vagului  n. X  plexurile previscerale şi intraparietale
- nucleul salivator inferior = neuronii eferenţi preganglionari parasimpatici

n. IX

n. timpanic

plexul timpanic

n. pietros mic

sinapsă în ganglionul otic = neuroni eferenţi postganglionari

n. auriculotemporal

glanda parotidă
 Punte:
- nucleul salivator superior = neuronii eferenţi preganglionari parasimpatici

n. intermediar (VII’)

traversează ganglionul geniculat

n. VII

n. coarda timpanului

n. lingual

sinapsă în ganglionul submandibular = neuroni eferenţi postganglionari

glandele submandibulară şi sublinguală
- nucleul lacrimonazal = neuronii eferenţi preganglionari parasimpatici 

n. intermediar (VII’)

n. pietros mare

n. canalului pterigoid

sinapsă în ganglionul pterigopalatin = neuroni eferenţi postganglionari
 
ramurile ganglionul pterigopalatin ramurile senzitive ale nervului maxilar (V 2)
 
glandele mucoasei nazale şi palatine glanda lacrimală
 Mezencefal:
- accesor al n. oculomotor = Edinger Westphal = neuronii eferenţi preganglionari
parasimpatici

n. III

ramura inferioară a n. III

ramura muşchiului oblic inferior

sinapsă în ganglionul ciliar = neuroni eferenţi postganglionari

n. ciliari scurţi

m. ciliar + sfincter pupilar

6. Coloana senzitivă viscerală - nucleul ambigu


B. NUCLEII INTERSEGMENTARI

• Bulb:
- nuclei de releu ai fibrelor sistemului cordonului posterior
- gracilis
- cuneat
- cuneat accesoriu

- complexul olivar inferior


- nucleul olivar principal
- accesor medial
- accesor dorsal

- nucleii arcuaţi = prepiramidali


- situaţi pe suprafaţa piramidelor bulbare
- sunt nuclei pontini coborâţi la nivel bulbar
-  fibre din tracturile piramidale
-  fibre spre cerebel
B. NUCLEII INTERSEGMENTARI
(continuare)

 Punte:
- nuclei pontini
- nuclei de releu în circuitul neocortico-ponto-cerebelos
-  fibre corticospinale de la toţi lobii  disociază
tracturile piramidale
-  fibre pontocerebeloase

- complexul olivar superior


- olivele pontine
- nucleii corpului trapezoid
- nucleii lemniscului lateral
B. NUCLEII INTERSEGMENTARI
(continuare)

 Mezencefal:
- substanţa neagră
- nucleul roşu
- aria tegmentală ventrală
- nucleii oculomotori accesorii
- comisural posterior
- interstiţial Cajal  mişcările verticale ale ochilor şi capului
- interstiţial rostral  coordonează mişcările verticale ale ochilor
- Darkschewitsch – asociat substanţei cenuşii periapeductale
- aria pretectală  reflexele fotomotorii
- nucleul ariei pretectale
- nucleul pretectal principal
- nucleul olivar pretectal
- nucleul tractului optic
- nucleul sublentiform
- nucleul interpeduncular  releu între centrii vegetativi şi hipotalamus, sistemul
limbic
C. NUCLEII SUPRASEGMENTARI

- coliculii cvadrigemeni inferiori şi superiori


- cerebelul (?)
A. FIBRE DESCENDENTE
B. FIBRE ASCENDENTE
C. FIBRE DE ASOCIAŢIE
D. FIBRE CEREBELOASE
A. FIBRE DESCENDENTE

a. FIBRE CORTICALE
* tracturile corticospinale:
- direct,
- încrucişat,
- homolateral
* tractul corticonuclear
* fibre corticopontine
A. FIBRE DESCENDENTE (continuare)

b. FIBRE CU ORIGINEA ÎN NUCLEI DIN


TRUNCHIUL CEREBRAL
1. tractul tectospinal
- originea în t.q. superiori
- decusaţia Meynert
- laminele VI, VII, VIII la nivel C3-C7
- reflexe posturale la stimuli vizuali şi
auditivi
2. tractul rubro-spinal
- x Forel
- cordonul lateral al măduvei
- lamele VI, VII
- facilitează tonusul muşchilor flexori
(agonişti)
- inhibă neuronii muşchilor extensori
FIBRE
DESCENDENTE
CU ORIGINEA
ÎN NUCLEI DIN
TRUNCHIUL
CEREBRAL
3. tractul vestibulospinal:
- nucleul vestibular lateral  cordonul ventro-lateral homolateral 
laminele VII, VIII, IX  muşchii posturii
- nucleul vestibular medial  homo- sau heterolateral  cordonul
ventral  lamina IX  muşchii cefei

4. tractul reticulospinal:
- bulbar: FR mediană bulbară (n. gigantocelular)  cordonul ventral
homo- sau heterolateral  laminele VII, VIII  motoneuroni  inhibă
tonusul motoneuronilor extensori
- pontin: FR pontină (reticulaţi caudal şi oral)  cordonul ventral 
laminele VII, VIII  activează motoneuronii musculaturii axiale
FIBRE
DESCENDENTE
CU ORIGINEA
ÎN NUCLEI DIN
TRUNCHIUL
CEREBRAL
5. tractul interstiţiospinal: nucleii interstiţial Cajal + pupilar Edinger-
Westphal  cordonul ventral  laminele VII, VIII  rol în
coordonarea motorie vizuală

6. tractul olivospinal: nucleul olivar inferior  cordonul lateral 


laminele cornului posterior

7. tractul fastigiospinal: nucleii fastigii cerebeloşi  se încrucişează în


cerebel  laminele VII, VIII cervicale
FIBRE
DESCENDENTE
CU ORIGINEA
ÎN NUCLEI DIN
TRUNCHIUL
CEREBRAL
B. FIBRE ASCENDENTE
- tracturile spinotalamice = ale sistemului
somatosenzitiv anterolateral
- tracturile spinobulbare = ale sistemului
somatosenzitiv discriminativ
- tracturile spinocerebeloase = ale sistemului
proprioceptiv inconştient
C. FIBRE DE ASOCIAŢIE

 fasciculul longitudinal medial


 fasciculul longitudinal dorsal Schütz
 fasciculul tegmental central
D. FIBRE CEREBELOASE
= pedunculii cerebeloşi
A. pedunculii cerebeloşi inferiori:
1. fibre aferente:
- tractul spinocerebelos dorsal
- tractul cuneocerebelos = fibre arcuate externe posterioare
- fibre olivo- şi paraolivocerebeloase
- tractul vestibulo-cerebelos
- tractul reticulocerebelos
- fibrele arcuate externe anterioare = tractul arcuatocerebelos
- tractul trigeminocerebelos
2. fibre eferente: - fibre cerebeloolivare
- fibre cerebelovestibulare
- fibre cerebeloreticulare
B. pedunculii cerebeloşi mijlocii:
- fibre pontocerebeloase

C. pedunculii cerebeloşi superiori:


1. Aferente:
- tractul spinocerebelos ventral
- tractul tectocerebelos
- tractul rubrocerebelos
- tractul coeruleocerebelos
2. Eferente: - fibre cerebelotalamice
- fibre cerebelorubrice

S-ar putea să vă placă și