Sunteți pe pagina 1din 39

CAMPUL PROTETIC EDENTATTOTAL

MAXILAR SI MANDIBULAR SUBSTRAT OSOS


SI MUCOS
KAMLI ABDUL SALAM MD
ANUL V
Campul protetic
edentat total
maxilar
Fig. 1

2
Fig. 2

3
Substratul osos

1. creasta alveolară (nr 23 în


fig.1)

4
• creasta alveolară (reziduală
edentată) rezultată din procesul
alveolar după pierdere dinţilor, are
o morfologie individuală în funcţie
de etiologia, cronologia şi modul în
care s-au făcut extracţiile.
• După înălţime sunt creste
edentate:
• înalte 13-15 mm;
• medii 6-12 mm;
• reduse sub 6 mm.

5
• Creasta prezintă – o muchie
(coamă), două versante (extern şi
intern).
• Versantul extern poate fi:
• neutru;
• retentiv;
• neretentiv.

• În secţiune creasta are aspect:


• oral;
• triunghiular;
• pătrat rotunjit;
• ascuţită (muchie de cuţit),
6
• Câmp protetic edentat total maxilar
cu arcadă în formă de U (a);
• Câmp protetic edentat total maxilar
cu arcadă în formă de V (b)

(b)
(a)
7
Substratul osos

2. Tuberozitatea maxilară (nr 7


în fig 1)

8
• se află în zona posterioară a crestei
alveolare maxilare, poate lipsi –
datorită extracţiei laborioase a M3
sau 2 sau poate fi ştearsă.
• Are trei poli:
• vestibular;
• distal;
• caudal (inferior) cu rol în
protezare.
• Tuberozităţile sunt considerate
zone biostatice deoarece nu suferă
procese marcate de atrofie şi
resorbţie.
9
Substratul osos

3. Bolta palatină (nr 25 în fig 1)

10
• Palatul dur este suportul osos al
bolţii palatine:
• palatul primar – oasele
incisive – unirea lor în 1/3
anterioare ale palatului dur,
la nivelul incisivilor laterali
stâng şi drept dă sutura
incisivă
• palatul secundar – procesele
palatine ale oaselor maxilare
şi lamele orizontale ale • Rugile palatine (nr 19 în fig 1)
oaselor palatine – unirea lor
în 2/3 posterioare ale • Se afla paramedian in treimea ant. a palatului dur.
palatului dur unirea lor Acestea au un rol important in fonatie. Uneori se
formează sutura palatină impune transpunerea lor pe fata lustruita a
transversală aflată în dreptul bazelor, protezelor totale.
feţelor distale ale M2 • In regiunea treimii ant. a boltii palatine, tesutul
superior. submucos este bogat in celule adipoase.
11
• La nivelul palatului dur se află
gaura palatină mare (nr 16 în
fig 1) şi gaura incisivă (nr 27 în
fig 2) care trebuie menajate de
presiuni.
• În plan sagital palatul dur este
traversat pe linia mediană de
sutura palatină mediană (nr 22
în fig 1 și fig 2);

12
• De-a lungul suturii medio-
sagitale poate exista o
proeminenţă osoasă de
formă şi poziţie variată
numită torus maxilar (nr 20
în fig 1)
• Torusurile au fost
sistematizate de Landa după
extindere şi topografie:
• torusuri mici – 3 mm;
• torusuri mijlocii 3-5 mm;
• torusuri mari – mai mare de 5 Torux maxilar
mm;
• torusuri unice sau multiple.
• Toate acestea sunt acoperite
de regulă de o mucoasă 13
Substratul
mucos
1. Mucoasa fixă
(fibromucoasă aderentă)

14
• Are rezilienţă redusă şi
care stabileşte contactul
direct cu baza protezei;
ea se află la nivelul bolţii
palatine, crestelor Mucoasa fixa
alveolare şi
tuberozităţilor maxilare.
• Este puternic aderentă de
periost, este lipsită de
inserţii musculare şi
prezintă procese de
cheratinizare atât în cazul
edentaţiilor total
neprotezaţi (datorită
impactului alimentar) cât
şi la cei protezaţi de un
timp îndelungat (datorită 15
presiunilor şi forţelor de
Substratul
mucos
2. Mucoasa neutră
(pasiv mobilă)

16
• este situată la periferia câmpului
protetic la limitele suprafeţei acoperite
de mucoasă fixă şi la trecerea spre
mucoasa mobilă are o consistenţă mai
laxă.
• Se prezintă sub forma unei bandelete
late de 1-3 mm, de-a lungul rebordului
vestibular al crestei alveolare.
• La nivelul fundului de Asac vestibular şi
la limita dintre palatul dur şi moale are
aderenţă mai redusă la periost şi de
aceea poate fi mobilizată de medic sau
în cursul mişcărilor funcţionale de către
pacient.
• Culoarea mucoasei pasiv mobile este
diferită (uneori) de cea a mucoasei
mobile care este mai vascularizată, 17
Substratul
mucos
3. Mucoasa
activ mobilă

18
• Este un tip de mucoasă
mobilă ce acoperă
frenurile şi bridele, ea se
află la periferia imediată
a câmpului protetic şi
trebuie de asemenea să
nu fie acoperită de
proteza totală.
1
4
3

Câmp protetic maxilar edentat total cu


evidenţierea mucoasei fixe de la nivelul
crestelor (1), a tuberozităţilor neretentive
(2), mucoasa pasiv mobilă (3) şi frenurile 19
laterale (4)
• Frenul buzei superioare (nr 1 în
fig 1)
• De obicei acesta nu contine
fibre musculare.
• Uneori frenul buzei sup. este
hipertrofic si se insera aproape
de papila incisiva. In acest caz
se recurge la corectia sa
chirurgicala.

20
• Zona vestibulara
centrala (nr 2 în fig
1)
Este situata de o parte si
• Bride bucale (nr 3
alta a frenului buzei sup.,
în fig 1)
intre cele 2 frenuri
bucale.

21
• Linia AH sau linia de vibratie
(nr 11 în fig 1)
• Aceasta delimiteaza palatul
dur de cel moale. Ca puncte
de reper se pot evidentia
santurile pterigomaxilare si
foveele palatine.

22
• Foveele palatine (nr 14 în fig 1)
Sunt 2 depresiuni localizate de o parte
si alta a liniei mediosagitale. In 75% din
cazuri acestea sunt plasate anterior de
linia AH si doar in 25% din cazuri se afla
chiar la nivelul ei.

23
• Papila incisiva (nr 18 în
fig 1)
• Este indicata folierea acestei
zone.
• In resorbtiile accentuate ale
crestelor edentate, gaura
incisiva poate ajunge pana
pe muchia crestei.
• Presiunile pe care o proteza
le exercita pe papila incisiva,
pot provoca durere, chiar
parestezie.
24
• Rafeul palatin (nr
21 în fig 1)
• Este o banda de
fibromucoasa care
acopera sutura
mediosagitala.
• Rezilienta acestei
fibromucoase este
minima, de 0,1mm. De
aceea daca aceasta
zona este sensibila la
palapare, se realizeaza
folierea modelului.

25
Câmpul protetic
edentat total
mandibular
Fig. 3

26
Substratul osos
1. creasta alveolară

27
• creasta alveolară
(reziduală, edentată)
• este sub formă de arc
(parabolă)
• se întinde de la un trigon
retromolar la celălalt
• face parte din corpul
mandibulei

28
Substratul osos
2. tuberculul
piriform (nr 4 în fig
3)

29
• Se formează după
extracţia molarului de
minte mandibular, în urma
resorbţiei mai reduse a
peretelui distal al alveolei
faţă de cal mezial.
• Proteza se poate aplica
doar pe 2/3 anterioare ale
tuberculului piriform ( în
1/3 posterioare a
tuberculului piriform se
inseră ligamentul
pterigomandibular)
• Tuberculii piriformi sunt
zone biostatice. Procesul
de resorbtie si atrofie de 30
Substratul osos
Elemente
anatomice
importante

31
• Linia oblică externă (nr
17 în fig 3)
• aflată pe faţa externă a
corpului mandibulei, de la
nivelul emineneţei mentoniere
până la marginile anterioare ale
ramurilor mandibulare cu care
se continuă
• deasupra liniei oblice externe,
în dreptul alveoalelor celor 3
molari, se inseră muşchiul
buccinator;
• Gaura mentonieră (nr 18
în fig 3)
• punct de ieşire a mănunchiului
vasculo-nervos mentonier; ea
32
poate ajunge pe creasta
• Apofizele genii (nr 19 în fig 3)
• Pe faţa internă a manibulei în zona
mediană
• alcătuiesc spina mentonieră
• Pe apofizele genii superioare se inseră
muşchiul genioglos iar pe cele
inferioare muşchiul geniohioidian.
• Linia milohiodiană (oblică
internă) (nr 11 în fig 3)
• Se intinde de la apofizele genii pana
la nivelul ultimului molar.
• Anterior pe aceasta linie se insera
muschiul milohioidian, iar posterior se
insera fasciculul milohioidian al
constrictorului superior al faringelui si
partial ligamentul pterigomandibular.
33
• Torusurile
mandibulare (nr 13 în
fig 3)
• Pe faţa internă a manibulei
în zona mediană
• alcătuiesc spina
mentonieră
• Pe apofizele genii
superioare se inseră
muşchiul genioglos iar pe
cele inferioare muşchiul
geniohioidian.
34
Substratul
mucos
1. mucoasa
fixă

35
• este cea care acoperă
crestele edentate
(muchia şi versantele) şi
prezintă particularităţi în
sensul că are uneori o
dimensiune extrem de
redusă - câţiva mm şi o
rezilienţă diferită:
• redusă pe muchia crestei şi
versantul lingual şi
• crescută pe versantul
vestibular; balantă
• ea prezintă şi o relativă
mobilitate cu posibilitate
de glisare pe periost.
• Mucoasa fixă nu urmează
întotdeauna resorbţia şi
atrofia suportului osos,
36
astfel că pot apărea pliuri
• Frenul bucal (nr 8 în
fig 3)
• Frenul buzei inf. (nr 9
în fig 3)
• Este prezent doar la 50%
din pacienti.
• Are o mobilitate mai
scazuta decat frenul labial
sup. Uneori se recurge la
corectia sa chirurgicala.

37
• Frenul lingual (nr 15 în fig
3)
• Frenul lingual este compus din
muschii genioglosi.
• Carunculele sublinguale (nr
16 în fig 3)

38
Multumesc!
Kamli Abdul Salam
MD V
Grupa 2