Sunteți pe pagina 1din 26

Forjarea libera

 
Avantaje:
- nu necesită scule speciale (care implică timpi de
fabricaţie mari şi costurimari);
-se poate folosi pentru produse de forme relativ simple.
 
Probleme:
- costuri ridicate cu prelucrarea prin aşchiere a pieselor
forjate;
- folosirea materialului nu este optimă (adaosuri mari de
prelucrare);
- orientarea fibrelor nu este optimă.

 Aplicaţii:
- pentru producţia de serie mică şi unicate;
- prelucrarea pieselor care necesită durate reduse de
fabricaţie;
- pentru testarea pe epruvete şi prototipuri.
 
Aliaje prelucrate:
- materiale cu rezistenţă la deformare de la mediu la
ridicat.
Utilaje tehnologice pentru forjare liberă

Ciocane pneumatice (autocompresoare)


pentru piese mici si mijlocii

Utilaje pentru forjare Ciocane abur-aer


libera (aer comprimat sau abur supraincalzit)

Prese hidraulice
(agent energetic apă sau ulei)
Operatii de baza la forjarea libera

Refularea Intinderea Gaurirea Rasucirea Indoirea


Tipuri de scule utilizate la forjarea libera
-nicovale plan paralele
-nicovale profilate
Piesa 1

Piesa 2
Piesa 3

Piesa 4
Operaţii de bază la forjarea liberă
Prin refulare se înţelege comprimarea unui semifabricat în
1. Refularea direcţia axei lui longitudinale. In urma acestui proces se
micşorează înălţimea semifabricatului, pe seama cresterii
sectiunii transversale.

Refularea este utilizată:


– pentru obţinerea pieselor cu secţiune transversală mai mare decât a
semifabricatului iniţial;
– pentru obţinerea pieselor cu înălţime mică, la care raportul dintre înălţime şi
diametru este subunitar (roţi dinţate, flanşe, discuri);
– ca operaţie premergătoare întinderii când se urmăreşte realizarea unui grad de
deformare mai mare decât ar permite secţiunea transversală a semifabricatului
iniţial;
– reducerea anizotropiei caracteristicilor mecanice;
– ca operaţie premergătoare găuririi prin forjare.
https://www.youtube.com/watch?v=JN9AKGPz2yo&list=PLw8wG28j
QbA1aweZ1g5kzbQJPf6CG81XZ&index=5
https://www.youtube.com/watch?v=w4Nf2Sp51ik

Tipuri de piese obtinute prin refulare

https://www.youtube.com/watch?v=msLm4uPxTr0
https://www.youtube.com/watch?v=_8k1nv7xzjw

https://www.youtube.com/watch?v=mnCKGI7Fnm8
Principalele tipuri de refulare sunt:

1.refularea între scule plan paralele ,

2.refularea între nicovale profilate(convexe,


concave, combinate),

3.refularea parţială ( în inel),

Variante de execuţie a refulării:


a – între scule plane; b – între scule profilate concav; c –
între scule profilate convex; d– între scule combinate.
Nicovale pentru refulare
a. Plan paralele; b,c Profilate
Modul de execuţie al refulării între plăci
Obtinere nituri Obtinere cap bolt
Regulile refularii

1. înălţimea sau lungimea semifabricatului care se supune


refulării nu trebuie să fie mai mare de 2,6 ori diametrul, în
caz contrar producandu-se flambarea acestuia

d0

h0
  2,6
h0

d0
2. gradul de refulare

k= A ref /ASi < 3…4

(valoarea mică pentru semifabricate mici, iar cea mare


pentru semifabricate mari). Nerespectarea acestei
condiţii poate duce la apariţia fisurilor.

3. înaintea operaţiei de refulare , lingourilor li se


teşesc muchiile care altfel ar fi o sursă importantă de
concentrare a tensiunilor , mai ales a celor de
întindere care produc fisuri în material.

4. temperatura la care se execută refularea trebuie să


fie cat mai apropiată de temperatura maximă
admisibilă pentru a reduce forţa necesară refulării şi
pentru a favoriza sudarea defectelor de material.
Calculul fortei la refulare
1.Semifabricat cu sectiune transversala patrata

1 a 2
F
F   c (1   )a
3 h
Unde: σc este rezistenta la deformare a
materialului;
μ, coeficientul de frecare semifabricat-scula de
deformare;
a
a, latura semifabricatului deformat;
h, inaltimea semifabricatului deformat;

Presiunea de deformare

F F 1 a
p   2   c (1   )
A a 3 h
2.Semifabricat cu sectiune transversala dreptunghiulara

3b  a a
F   c (1   )ab
6b h

F F 3b  a a
p    c (1   )
A a b 6b h
3. Semifabricat cu sectiune transversala circulara

 1 d  d
2
F   c 1   
F
 3 h 4

F F 1 d
p  2   c (1   )
A d / 4 3 h
Calculul utilajului:
Presa:

1 d pf
F  A c (1   )
3 h pf
unde: A este aria semifabricatului refulat, [mm]
c, rezistenţa la curgere a materialului semifabricatului, [N/mm2]
, coefficient de frecare la deformare, uzual =0,3
dpf,hpf, dimensiunile semifabricatului refulat, [mm]
Ciocan:

h0
L  V pf pm ln  V pf pm1
h1
unde: pm este presiunea medie de deformare [N/mm2]; p f şi pi sunt presiunile de
deformare la temperaturile de început şi sfarşit ale deformării calculate cu relaţia lui
Siebel:,
1 d
p   c (1   )
3 h
h0 şi h1 sunt înălţimile semifabricatului înainte şi după o lovitură de
ciocan,
10,1, gradul de deformare la o lovitură de ciocan
Energia de deformare la prelucrarea pe ciocane se obţine din
transformarea energiei cinetice de lovire a berbecului:

2
h0 mc v mc v 2
V pf pm ln   Ec  
h1 2 2
unde: mc este masa părţii căzătoare a ciocanului, [kg]
v5…7 m/s, viteza berbecului înainte de impact,
= 0,85…0,9, randamentul transformării energiei cinetice a
berbecului în energie de deformare.
Masa partii cazatoare a ciocanului este:

h
2 pmV pf ln
h1 2 pmV pf 1
mc  
v2
v2

Se recomandă alegerea presei hidraulice sau a ciocanului de


forjare liberă necesare, cu caracteristici mai mari cu aproximativ
25% decat cele reieşite din calcul.
Defecte la refulare- apar din cauza nerespectarii regulilor refularii

Raportul de refulare prea mare >2,6

Defecte de material (verificarea semifabricatului)

Fisuri interne
Alegerea materialelor sculelor de deformare la cald

Denumire Compozitie %

  C Mn Si Co Cr Mo Ni V W

Oteluri pe baza de crom pentru scule de deformare la cald

H10 0,40 0,40 1,00 ... 3,30 2,50 ... 0,50 ...

H11 0,35 0,30 1,00 ... 5,00 1,50 ... 0,40 ...

H12 0,35 0,40 1,00 ... 5,00 1,50 ... 0,50 1,50

H13 0,38 0,30 1,00 ... 5,25 1,50 ... 1,00 ...

H14 0,40 0,35 1,00 ... 5,00 ... ... ... 5,00

H19 0,40 0,30 0,30 4,25 4,25 0,40 ... 2,10 4,10

Oteluri pe baza de wolfram pentru scule de deformare la cald

H21 0,30 0,30 0,30 ... 3,50 ... ... 0,45 9,25

H22 0,35 0,30 0,30 ... 2,00 ... ... 0,40 11,00

H23 0,30 0,30 0,23 ... 12,00 ... ... 1,00 12,00

H24 0,45 0,30 0,30 ... 3,00 ... ... 0,50 15,00

H25 0,25 0,30 0,30 ... 4,00 ... ... 0,50 15,00

H26 0,50 0,30 0,30 ... 4,00 .... ... 1,00 18,00

Oteluri aliate

ASM 6G 0,55 0,80 0,25 ... 1,00 0,45 ... 0,10 ...

ASM 6F2 0,55 0,75 0,25 ... 1,00 0,30 1,00 0,10 ...