NAFTA

-Acordul Nord-American de Comerț

Liber
CUPRINS:
• Definitie 1;
• Definitie 2;
• Principii si Obiective;
• Structura institutionala;
• Amplificarea procesului de integrare;
• Efecte ale acordului la nivel regionalsi international;
DEFINITIE 1
• Acordul nord-american de liber schimb, semnat in decembrie
1992 si ratificat in 1993 de catre SUA, Canada si Mexic, a
intrat in vigoare la 1 ianuarie1994.
• Prin NAFTA se realizeaza cea mai mare zona de liber schimb
din lume, cu o piata ce se poate extinde de la 390 de mil. de
consumatori, cat numara in prezent, la peste 700 de mil., in
conditiile in care mai multe tari latino-americane si-au
manifestat interesul de a intra in aceasta organizatie.
• NAFTA este primul acord ce implica fluxuri comerciale libere, la
un ansamblu regional, reprezentat de doua tari puternic
industrializate (SUA si Canada) si o tara in curs de dezvoltare
(Mexic).
DEFINITIE 2
• NAFTA reprezinta un bun exemplu de cooperare - cu reflexe la scara mondiala
- intre Nordul industrializat si Sudul in curs de dezvoltare, intre care exista un
puternic decalaj economic evidentiat de urmatoarele coordonate:
• SUA detine 90% din PIB-ul acestui organism economic (peste 7500 de
miliarde dolari), in timp ce Canada are o pondere de numai 6%, iar Mexic de
4%
• din cei aproximativ 390 de mil. de consumatori cat are aceasta piata, 265 de
mil apartin SUA
• Canada si Maexic sunt dependente de piata americana in proportie de 75%
pentru comertul lor exterior
• agricultura (sector primar) detine o pondere de numai 1,7% in produsul intern
brut al SUA, fata de 7% in Mexic
• nivelul salariului mediu in Mexic reprezinta circa 10% din cel din SUA
PRINCIPII SI OBIECTIVE;
• Principii: Obiective:
1.eliminarea progresiva a taxelor vamale si a barierelor
• clauza natiunii celei mai comerciale;
2.stimularea concurentei loiale in cadrul zonei de liber
favorizate;
schimb;
3.cresterea oportunitatilor de investitii pe teritoriile
• tratamentul national; statelor participante, inclusiv prin acordarea unei
protectii sporite investitorilor, fata de practicile
• asigurarea discriminatorii din tarile participante;
transparentei. 4.asigurarea unei protectii adecvate si efective pentru
drepturile de proprietate intelectuala pe teritoriul
partilor;
5.stabilirea unor prodceduri eficiente de reglementare a
diferendelor privind comertul si investitiile;
6.recunoasterea dreptului fiecarei tari de a adopta
standarde proprii in domeniile sanatatii, securitatii
sociale si mediului inconjurator, chiar in fluxurile de
bunuri, servicii sau investitii;
7.crearea unui cadru propice cooperarii trilaterale,
regionale si multilaterale, in scopul extinderii ariei
avantajelor ce decurg din acest acord.
 STRUCTURA INSTITUTIONALA;
• COMISIA DE LIBER SCHIMB:
• institutia centrala a NAFTA
• cuprinde reprezentantiai celor trei tari membre la nivel ministerial (ministri comertului);
• rol: supravegheaza aplicarea acordului si activitatea celor 30 de comitete si grupuri de lucru ce functioneaza in cadrul NAFTA, precum si de a contribui la
reglementarea divergentelor legate de modalitatile de interpretare a prevederilor acordului.

• SECRETARIATUL DE COORDRONARE A NAFTA:

• sprijina Comisia in activitatile ei;
• depozitarul oficial al dosarelor de lucru. 
• COMITETE SI GRUPURI DE LUCRU:
• au fost infiintate in scopul facilitarii comertului si investitiilor si pt a asigura implementarea efectiva a prevederilor acordului;
• isi propun dezbaterea problemelor specifice, cum sunt:
• armonizarea regulilor de origine si formalitatilor vamale;
• comertul cu produse agricole si subventiile acordate agriculturii;
• norme tehnice si stanadarde industriale;
• achizitii guvernamentale;
• circulatia transfrontaliera a oamenilor de afaceri.

• intocmesc rapoarte anuale pe care le prezinta Comisiei de Liber Schimb;

• au rolul de a facilita procedurile de implementare a acordului;
• analizeaza posibilitatile de liberalizare sporita a fluxurilor comerciale intre statele membre;
• pot favoriza dialogul asupra unor probleme aflate in litigiu, pt a evita, pe cat posibil, recurgerea la procedurile standard de
solutionare a diferendelor comerciale si a unor aspecte financiare.
AMPLIFICAREA PROCESULUI DE INTEGRARE;
• Canada (care a propus infiintarea unei zone de comert liber cu SUA in anul 1985) dorea
sa creeze o piata mai larga care sa genereze un sector industrial performant si competitiv,
sa ocoleasca protectionismul SUA care-i afectase sectorul de export sa obtina avantaje
competitive pentru zonele industriale din Quebec si Ontario – cu efecte favorabile asupra
echilibrului economic national, date fiind discrepantele in dezvoltarea provinciilor – si sa
atraga fluxuri investitionale spre ramuri industriale performante, cu productie de export.
• Mexicul consider Acordul drept o modalitate de a se proteja fata de reglementarile
comerciale cu caracter protectionist ale SUA si de a beneficia de un acces mai larg la cea
mai mare piata de consum, respectiv piata americana. De asemenea, guvernul mexican
avea ca tinta prioritara cresterea volumului de investitii straine directe, in conditiile in care
tarile est-europene si asiatice atrageau cel mai mare volum de investitii din Japonia si
Europa Occidentala. NAFTA a deschis un nou capitol al politicii comrrciale mexicane.
• SUA aveau ca obiectiv major facilitarea accesului investitiilor sale directe in Canada si
Mexic. Dorind sa evidentieze insatifactia fata de sistemul GATT (actual OMC) administratia
american a introdus in mod deliberat serviciile in negocierile cu Canada si a cautat sa
obtina conditii preferentiale in domeniile comertului si investitiilor. Pe de alta parte o zona
de comert libercu participarea unei tari in curs de dezvoltare – Mexic (care avea un grad
redus de industrializare) – trebuia privita ca o provocare pentru alte tari neindustrializate in
perspectiva liberalizarii comertului cu servicii.
EFECTE ALE ACORDULUI LA NIVEL REGIONALSI
INTERNATIONAL;
Ponderea NAFTA in exportul mondial de marfuri era de 18,7% in anul 2001 (1.229.208 mil dolari),
iar in import de 24,9 % (1.583.481 mil dolari).
Impactul NAFTA asupra evolutiei fluxurilor comerciale dintre statele semnatare s-a dovedit a fi
pozitiv, inca din primii ani de la intrarea in vigoare a Acordului. Volumul schimburilor comerciale
reciproce a crescut de la mai putin de 300 de miliarde de dolari in 1993 la peste 650 de miliarde de
dolari in 2000. In anul 2001, ponderea exportului intrazonal a atins 55% (675,5miliarde dolari) din
exportul total, comparativ cu 44,5% la nivelul ultimului ande referinta (1993), anterior intrarii in
vigoare a Acordului. Principalii benficiari sunt Canda dar mai ales Mexicul. O pondere mai redusa
inregistreaza SUA, al caror export este orientat cu prioritate spre celalalte regiuni ale lumii. In ceea ce
priveste importul intrazonal se releifeaza o pondere mai redusa (cca 40%), situatie explicabila prin
faptul ca SUA isi asigura importurile cu predilectie din alte zone geografice; in schimb Canada si Mexic
isirealizeaza cea mai mare parte a volumului de import la nivel regional (peste 65%).
Efectele economic-sociale ale Acordului asupra participantilor se concretizeaza de asemenea, prin
consolidarea stabilitatii economice, intensificarea fluxurilor investitionale, cresterea capacitatilor
concurentiale la nivelul firmelor si transferul mai rapid de tehnologii si fluxuri informationale.
In SUA dezbaterile privind Acordul de Liber Schimb au avut un caracter contradictoriu si s-au axat
pe impactul Acordului asupra conservarii mediului inconjurator si a standardelor petei muncii.
Concluziile unor studii au relevat ca aceste efecte vor fi totusi minore in raport cu dimensiunea pietei
muncii in SUA. Prin transferarea productiei in strainatate si optimizarea fluxului de productie cu
valoare adaugata, firmale americane urmaresc imbunatatirea competitivitatii pe plan international.
 Avantajele prezente si potentiale de care va beneficia Canada sunt accesul mai rapid pe piata nord-
americana pentru produsele manufacturate si serviciile comerciale prin penetratia pietei mexicane (una dintre cele
mai dinamice piete ale lumii) cu o gama diversificata de echipamente industriale, servici comerciale si de
telecomunicatii. Prezenta pe piata mexicana ofera firmelor canadiene posibilitatea de a se adapta mai bine la
mecanismele pietei latino-americane, implicit oportunitatea unei abordari mai eficiente a acestei piete. Investitiile
straine se bucura de un climat favorabil in Canada, generat de existenta unei infrastructuri moderne de transport si
de telecomunicatii, de abundenta resurselor energetice si de existenta unei forte de munca cu grad ridicat de
calificare.
Prin semnarea Acordului, Mexicul a obtinut o pozitie privilegiata in rapoturile sale comerciale cu SUA (comparativ
cu statele latino-americane) si un acces larg al cele mai importante piete de export din regiune. Fluxurile de
investitii orientate catre Mexic au crescut considerabil, cu efecte pozitivie asupra echilibrului balantei de plati. Se
apreciaza ca, gratie investitiilor straine directe (care s-au intensificat in conditiile angajamentului autoritatilor
guvernamentale mexicane de a respecta principiile unei piete libere) si transferul de tehnologie moderna, Mexicul
va reusi sa sustina mai eficient procesul de modernizare economica. In acelasi timp trebuie luat in considerare si
faptul ca, in timp ce unele ramuri ale economiei mexicane beneficiaza de pe ura apartentei la NAFTA existenta
altora este amenintata de concurenta puternica a firmelor americane (in specila in sectorul IMM-urilor) cu efecte
sociale nefavorabile (somaj in regiunea dusica, nivel redus al salriilor etc.)
Impactul asupra tertilor nu este negativ (estimarile conduc spre o scadere cu mai putin de 1% a importurilor SUA
din celelalte tari ale lumii) si va fi atenuat de efectele dinamice pe care le imprima Acordul asupra evolutiei
economiei mondiale, in conditiile accentuarii procesului de liberalizare si de stimulare a investitiilor.
O influenta negativa, desi nu de proportii ingrijoratoare, asupra mersului economiei tarilor membre NAFTA a avut
criza fianciara asiatica: cresterea cererii interne a Canadei era apreciata la numai 3,1% in 1999, iar a Mexicului la
5,1% (sectorul petrolier mexican, care asigura peste 10% din volumul incasarilor din export, si-a incetinit
activitatea, in conditiile reducerii preturilor la titei). In schimb economia SUA s-a consolidat permitand o crestere a
importurilor din Cnada si Mexic (peste 80% din volumul exporturilor acestor tari se indreptau spre SUA); exporturile
spre SUA reprezintacirca o treime din PIB-ul Canadei si o cincime din PIB-ul Mexicului.
SFARSIT!
Realizat de Malinici Mihai-Mircea