prof.

Mihai Elena Aurica

 CÂTEVA VORBE DESPRE
U.E.
1945 – 1959
Istoria Uniunii Europene începe în 1950.
La 9 mai, ministrul francez de Externe,
Robert Schuman, propune planul ce va sta
la baza Comunităţii Europene a
Cărbunelui şi Oţelului (CECO).

Un an mai târziu, la 18 aprilie 1951,

Franţa, Republica Federală Germania,
Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg
semnează, la Paris, Tratatul instituind
Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi
Oţelului, care a intrat în vigoare la 23 iulie
1952.

În februarie 1953, piaţa comună a oţelului

şi cărbunelui devine funcţională, cele şase
state fondatoare înlăturand barierele
vamale şi restricţiile cantitative cu privire
la aceste materii prime.
 1957

25 martie

Tratatul de la Roma pune bazele

Comunităţii Economice Europene (CEE),
cunoscută şi sub denumirea de Piaţa
comună.

4 octombrie

Uniunea Sovietică trece în fruntea

cursei pentru cucerirea spaţiului,
lansând primul satelit spaţial din
istoria omenirii, Sputnik 1.
 ANII ’70
Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit aderă la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 1973,
numărul statelor membre ajungând, astfel, la nouă.

Ultimele dictaturi de dreapta din Europa iau sfârşit odată cu căderea regimului
Salazar din Portugalia, în anul 1974 şi cu moartea generalului Franco în Spania, în
1975.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Între 10-13 septembrie 1950, în cadrul
CECO (Comunitatea Europeană a
Cărbunelui și Oțelului) a avut loc prima
ședință a unei Adunări Parlamentare,
alcătuită din 78 membri ai parlamentelor
naționale. Adunarea nu avea, în mare, decât
rol consultativ, însă avea posibilitatea de a
constrânge Înalta Autoritate a CECO să
demisioneze, prin neacordarea votului de
încredere.

În perioada 1952-1976 membrii

Parlamentului European erau numiți de
către parlamentele statelor membre.

În 1957, odată cu Tratatele de la Roma, se

înființează Comunitatea Economică
Europeană (CEE) și Comunitatea
Europeană a Atomului (EURATOM).
Adunarea Generală își schimbă denumirea
în Parlamentul European – 1962.

În 1979 au loc pentru prima dată alegeri

directe pentru Parlamentul European.
 ANII ’80
În 1981, Grecia devine cel de-al 10-lea membru al UE

fiind urmată,
cinci ani mai târziu, de Spania şi Portugalia.

În 1987 este semnat Actul Unic European. Este vorba despre un tratat
care pune bazele unui vast program pe şase ani, destinat soluţionării
problemelor legate de libera circulaţie a mărfurilor în UE. Astfel ia
naştere Piaţa unică.
 ANII ’90
În 1993, Pieţei unice i se adaugă cele „patru libertăţi”:
 libera circulaţiei a mărfurilor
 serviciilor
 persoanelor
 capitalurilor.

Anii '90 sunt şi anii în care au fost semnate două tratate:

1993
Tratatul privind Uniunea Europeană sau Tratatul de la Maastricht

1999
Tratatul de la Amsterdam
 În 1995, UE se extinde cu încă trei state
Austria, Finlanda şi Suedia
Un mic oraş din Luxemburg,
Schengen, va da numele său
acordurilor care le vor permite,
treptat, cetăţenilor europeni, să
călătorească fără a li se verifica
paşapoartele la graniţă.
 EURO
1 ianuarie 2002
 Sunt introduse bancnotele şi
monedele euro. Tipărirea, baterea
şi distribuirea acestora în 12 ţări
constituie o operaţiune logistică
de mare amploare. Sunt puse în
circulaţie peste 80 de miliarde de
monede. Bancnontele sunt la fel
pentru toate ţările. Monedele au o
faţă comună, cea care indică
valoarea şi una pe care figurează
emblema naţională.
 1 mai 2004
 Opt ţări din Europa Centrală şi de
Est - Republica Cehă, Estonia,
Letonia, Lituania, Ungaria,
Polonia, Slovenia şi Slovacia -
aderă la UE, punând, astfel, capăt
divizării Europei decise de marile
puteri la Yalta, în urmă cu 60 de
ani. Cipru şi Malta devin, la rândul
lor, membre ale Uniunii.

 etc......
 1 mai 2004
Statele membre

Germania, Franţa, Italia, Ţările de

Jos, Belgia, Luxemburg, Danemarca,
Irlanda, Regatul Unit, Grecia,
Spania, Portugalia, Austria, Finlanda
şi Suedia

Noile state membre

Republica Cehă, Cipru, Estonia,

Letonia, Lituania, Ungaria, Malta,
Polonia, Slovenia şi Slovacia

Statele candidate

Bulgaria, România şi Turcia.

 1 ianuarie 2007

 Încă două ţări din Europa de Est,

Bulgaria şi România, ADERĂ
la UE, numărul statelor membre
ridicându-se, acum, la 27.

 Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă

a Macedoniei (FYROM) şi Turcia
sunt, şi ele, CANDIDATE la
aderare.
 1 ianuarie 2007
Statele membre
Germania, Franţa, Italia, Ţările de Jos,
Belgia, Luxemburg, Danemarca, Iralnda,
Regatul Unit, Grecia, Spania, Portugalia,
Austria, Finlanda, Suedia, Republica Cehă,
Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria,
Malta, Polonia, Slavenia şi Slovacia

Noile state membre

Bulgaria şi România

Ţările candidate
Croaţia, FYROM şi Turcia.
 13 decembrie 2007

 Cele 27 de ţări membre UE

semnează Tratatul de la
Lisabona, care modifică
Tratatele precedente.

 Noul act este conceput pentru a

aduce un plus de democraţie,
eficienţă şi transparenţă în cadrul
UE, şi astfel, capacitatea de a
rezolva probleme globale precum
modificarea climei, securitatea şi
dezvoltarea durabilă
 Cetăţenia europeană
 Cetăţenia europeană a fost definită
prin Tratatul asupra Uniunii Europene,
semnat în 1992 la Maastricht. Incluzând
drepturi , obligaţii şi participarea la viaţa
politică, cetăţenia europeană vizează
consolidarea imaginii şi a identităţii
Uniunii Europene şi implicarea mai
profundă a cetăţeanului în procesul de
integrare europeană.

 Articolul 17 al Tratatului de constituire a Comunităţii Europene (fostul

articol 8) stipulează că este cetăţean al Uniunii orice persoană având
naţionalitatea unuia dintre statele membre, conform legilor în vigoare în
statul respectiv. Cetăţenia Uniunii Europene vine în completarea
cetăţeniei naţionale (ea se suprapune, fără a se substitui, cetăţeniei
naţionale), făcând posibilă exercitarea unora dintre drepturile
cetăţeanului Uniunii pe teritoriul statului membru în care locuieşte (şi
nu numai în ţara din care provine, aşa cum se întâmpla înainte).
 Tratatul de la Amsterdam
 Cetăţenia europeană are la bază principiile comune ale statelor membre,
incluse în Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997 şi intrat
în vigoare la 1 mai 1999:
 principiul libertăţii
 principiul democraţiei
 principiul respectării drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale
 principiul statului de drept şi
decurge din
drepturile fundamentale ale omului şi
drepturile specifice acordate cetăţanului european (drepturi de liberă
circulaţie şi drepturi civice), descrise în Tratat.
Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare la 1 mai 1999, întăreşte
protecţia drepturilor fundamentale, condamnă orice formă de
discriminare şi recunoaşte dreptul la informaţie şi protecţia
consumatorilor.
 Informaţia über alles
 Cu privire la dreptul la informaţie, în Tratatul de la Amsterdam este
specificat că orice cetăţean european şi orice persoană fizică sau
juridică, având sediul într-un stat membru, are drept de acces la
documentele Parlamentului european, ale Consiliului Uniunii
Europene, în limita raţiunilor de interes public sau privat.
Informarea cetăţeanului este considerată o prioritate de către
instituţiile europene.
A propos de informare....Europe Direct
În anul 1998, Comisia europeană
a lansat serviciul de informare
Europe direct, în scopul de a
informa cetăţenii asupra
posibilităţilor şi drepturilor care
le sunt oferite prin cetăţenia
europeană.
 Drepturi fundamentale
 Drepturile fundamentale şi valorile
democratice sunt respectate în
statele membre ale Uniunii
Europene, acestea fiind semnatare
ale unor texte, precum Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului
(1950), Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului (1948), Carta
Socială Europeană (1962) sau
Carta comunitară a drepturilor
sociale fundamentale ale
lucrătorilor (1996).
 Şi dacă nu...?
 Uniunea şi statele sale membre
sunt deci obligate să respecte
aceste valori, organismele care
veghează la respectarea lor fiind
tribunalele naţionale şi Curtea
Europeană de Justiţie.
 Dacă un stat membru încalcă
drepturile fundamentale şi valorile
democratice în mod flagrant şi
sistematic, Uniunea poate să îi
impună sancţiuni politice ori
economice.
 Una din condiţiile care trebuie
îndeplinite pentru aderarea la
Uniunea Europeană este
respectarea acestor drepturi
fundamentale.
 Carta drepturilor fundamentale a
Uniunii Europene
Angajamentul Uniunii a fost
reafirmat, în mod oficial, în
decembrie 2000, când a fost
proclamată. Acest document este
structurat în 6 capitole:
 Demnitatea
 Libertăţile cetăţeneşti
 Egalitatea
 Solidaritatea
 Cetăţenia
 Justiţia
În total 54 de articole care definesc
valorile fundamentale ale Uniunii
Europene şi drepturile civile,
politice, economice şi sociale ale
cetăţeanului european.
 Primele capitole ale Cartei

Sunt dedicate:
1. demnităţii umane
2. dreptului la viaţă
3. dreptului la integritatea persoanei
4. libertăţii de exprimare şi libertăţii de
conştiinţă
 Capitolul Solidaritatea
Sunt introduse:
- drepturi sociale şi economice
- dreptul la grevă
- dreptul salariaţilor la informaţie
şi consultări
- dreptul de a avea atât viaţă de
familie, cât şi viaţă
profesională
- dreptul la protecţie socială şi la
serviciile sociale din interiorul
Uniunii Europene
- protecţia sănătăţii
 Carta drepturilor fundamentale a
Uniunii Europene promovează de asemenea
 egalitatea între sexe
 introduce drepturi, precum protecţia
datelor;
 interzicerea practicării eugeniei
(EUGENÍE s. f. Teorie care
preconizează ameliorarea populațiilor
umane prin măsuri genetice (alegerea
părinților, sterilizarea, interzicerea
procreării etc.), folosită de rasiști și
fasciști; eugenetică. [Pr.: e-u-] – Din lat.
eugenia. Cf. fr. eug énisme);
 a clonării fiinţelor umane;
 dreptul la un mediu protejat;
 drepturile copilului şi ale persoanelor în
vârstă;
 dreptul la o bună administrare.
Cetăţenia Uniunii Europene oferă drepturi
cetăţenilor statelor membre şi consolidează
protecţia intereselor acestora

Tratatul de la Maastricht
instituie 5 categorii de drepturi supranaţionale,
complementare cetăţeniei naţionale
 1.
 Dreptul la libera circulaţie, dreptul la sejur, de
stabilire, dreptul la muncă şi studiu în celelalte
state membre ale Uniunii.
 Legislaţia Uniunii stabileşte însă numeroase
condiţii pentru exercitarea acestor drepturi.
 Pentru un sejur mai lung de 3 luni este necesar
un certificat de sejur.
 Intrarea pe teritoriul altui stat membru nu poate
fi interzisă decât din raţiuni de securitate şi
sănătate publică, iar interzicerea trebuie
justificată
 2.
 Dreptul de vot şi dreptul de a candida la alegerile
pentru Parlamentul european şi la alegerile
locale în statul de rezidenţă, în aceleaşi condiţii
cu cetăţenii statului respectiv.
 3.
 Dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat terţ
(stat care nu este membru al Uniunii Europene)
de protecţie consulară din partea autorităţilor
diplomatice ale unui alt stat membru, în cazul în
care ţara din care provine nu are reprezentanţă
diplomatică ori consulară în statul terţ respectiv.
 4.
 Dreptul de a apela la Ombudsman-ul european
(Avocatul Poporului) pentru examinarea
cazurilor de administrare defectuoasă din partea
instituţiilor şi organismelor comunitare.
 5.
 Dreptul de petiţie în faţa Parlamentului
european.
 Cine păzeşte paznicii...

Comisia europeană, având rolul de a veghea la respectarea tratatelor

(denumită în doactrină "Gardianul Tratatelor"), supraveghează aplicarea
preederilor legate de cetăţenia europeană şi elaborează rapoarte periodice
asupra progreselor realizate şi asupra dificultăţilor întâlnite.
 Identitatea europeană
Criza unui discurs asupra
identităţii europene nu știu dacă
poate fi rezolvată cu afirmaţia lui
Umberto ECO:

"Când mă aflu în Italia mă simt

milanez, când mă aflu în
Europa mă simt Italian, iar
când mă aflu în America mă
simt european".
“Domnule presedinte, nu pot să vă spun exact când se va întampla probabil
într-un interval de 15 ani – dar Europa va fi un stat federal si trebuie să vă
pregătiţi pentru aceasta.”

Giscard d’Estaing către Mihail Gorbaciov, 1989

“Europa este continentul valorilor umane, al Cartei Magna, al Declaraţiei

Drepturilor Omului, al Revoluţiei Franceze.”

Giscard d’Estaing