TERMOIZOLAREA FAȚADELOR

PROF. GÎSCĂ ANGELA

Generalităţi
• Faţadele reprezintă o parte extrem de solicitată a clădirilor,
fiind expuse umezelii, factorilor biologici, aciditaţii ploilor,
variaţiilor de temperatură şi deteriorărilor mecanice.

• Pereţii exteriori ai unei clădirii reprezintă o parte foarte

importantă prin multiplele roluri pe care le au (de susţinere,
de protejare impotriva focului, apei, ingheţului, zgomotelor si
şocurilor mecanice) constituind in acest fel un factor cu
influenţa decisivă asupra spaţiului locuibil.
Izolarea acestora este un factor critic datorită pierderilor
insemnate de energie termică care se produc prin aceste zone,
acestea putand depaşi 30% din totalul acestor pierderi
• Izolarea termică a locuinţei este o parte esentială a sistemului de incălzire şi răcire. Aceasta creşte
nivelul de confort şi reduce cheltuielile, in anumite situaţii, chiar cu pîna la 50 %.

Termoizolarea casei se impune indiferent de anotimp, iar noi ne vom bucura de un confort sporit
chiar dacă afară temperaturile sunt prea crescute sau prea scăzute.

Cu toate că reabilitarea termică este o investiţie destul de considerabilă din punct de vedere
financiar, in timp se va dovedi foarte avantajoasă.

Izolaţia termica trebuie sa se realizeze pe toate parţile importante ale casei, şi in concordanţă cu
gradul pierderilor de caldură. Astfel, acoperişul necesită cea mai bună izolare, urmînd pereţii şi
intr-un final pardoseala, care are nevoie de un grad de izolare mai scăzut.

Izolarea unei locuinţe trebuie incepută de la peretii exteriori. Desigur, daca locuim la bloc, la un
etaj superior, izolarea pereţilor este posibilă şi din interior.
 Construcţii eficiente
Construcţii ineficiente
Pierderea energiei termice pe zone
• Acoperis: 30%;
Ziduri: 16%;
Podea: 16%;
Punţi termice: 3%;
Prin improspatarea aerului:
20%.

Realizînd o izolaţie termică

corespunzatoare a elementelor
de inchidere ale construcţiei,
scade energia necesara
incălzirii spaţiului respectiv
De ce trebuie să izolăm termic clădirile
• Refacerea faţadei şi păstrarea detaliilor arhitectonice.
• Posibilitatea mascării aventualelor fisuri ale pereţilor.
• Reducerea marcată a costurilor de încălzire. Conform
calculelor, cheltuielile pentru realizarea sistemului de
termoizolaţie se amortizează în câţiva ani deoarece
costurile de încălzire pot scădea cu până la 30%. Prin
urmare proprieterii şi administratorii de clădiri ar
trebui să considere termoizolarea pereţilor o
prioritate.
• Pe langă confortul termic crescut asigurat odată cu
montarea sistemului termoizolant, se obţine şi o
creştere a duratei de viaţă a pereţilor.
• Pereţii exteriori neîncălziţi duc la apariţia condensului
sau chiar la îngheţarea pereţilor. Condensul poate
favoriza apariţia igrasiei. Expicaţia acestui fenomen
este destul de simplă. Aerul foarte rece poate conţine
vapori de apă. Pe pereţii exteriori, vaporii de apă se
condensează şi apar picături de apă. Pe suprafeţele
umede, se aşează mult mai repede praful si ciupercile
pe care acesta le conţine. În această situaţie,
tencuielile, adezivii, covoarele sau lemnul devin hrană
pentru aceste ciuperci.
 Avantajele termoizolării
• Avantajele izolării pereţilor exteriori ai locuinţei
constă in economia de energie. Aproximativ 35%
din căldura unei încăperi se pierde prin pereţii
exteriori, acest lucru implicînd costuri mai
ridicate pentru încălzire. Investiţia pe care o
necesita o asemenea izolare, cu toate ca este una
considerabilă, se va amortiza in timp.
 Dezavantajele termoizolării
• Dezavantajele legate de termoizolaţia casei se referă la
calitatea slabă a lucrării şi la apariţia condensului.
Incapacitatea de a tăia şi potrivi materialul termoizolant în
toate spaţiile unde dorim să reducem transferul de căldură,
reduce eficienţa întregii lucrări

In ceea ce priveşte condensul, acesta poate fi prevenit.

Atunci cînd îsi face apariţia in interiorul unui perete izolat
termic, termoizolaţia devine udă şi vopseaua de la exterior
începe sa se exfolieze. Pentru a evita astfel de probleme
este indicat să folosim un material ce acţionează ca o
bariera de vapori, cu scopul de a împiedica apa să producă
condens, pătrunzand astfel in ziduri sau acoperiş.
 Izolare interioară

• Acest tip de izolare prezintă atît avantaje cît si

dezavantaje. Printre avantaje se numară faptul că
ea se poate realiza la orice etaj, fară niciun factor
de risc. Insă, izolarea interioară reduce suprafaţa
încaperilor, nu corectează înclinaţiile pereţilor iar
suprafaţa rezultată nu este una foarte rezistentă.
 Izolare exterioară
• Izolarea prin exterior este binevenită pentru cei
care locuiesc la casă sau la parterul unui bloc,
deoarece în acest caz nu mai exista problema
pierderii celor cîţiva centimetri şi nu este necesară
curaţenia generală de la sfarşitul lucrării.

Izolarea pereţilor exteriori se realizează prin

placarea cu plăci de polistiren expandat, disponibil
in diferite grosimi, ce se acoperă cu tencuiala de
mortar.
Materiale necesare

1. Polistiren expandat
2. Adeziv si masa
şpaclu
3. Profile de colţ
4. Plasă armare
5. Dibluri polistiren
6. Amorsa
 Polistirenul

 Polistirenul este de doua feluri:

expandat si extrudat.

Cea mai uşoara modalitate de

a menţine confortul unei
locuinţe este izolarea termică.
Cele doua variante de
polistiren nu sunt concurent ci
se completează reciproc.
 Termoizolarea cu polistiren
• Avantaje

Termoizolarea unei locuinţe cu polistiren prezintă anumite

avantaje deosebit de importante. Prin intermediul acestui
material are loc creşterea eficientă a termoizolării pereţilor şi
eliminarea punţilor termice. Plăcile de polistiren au o greutate
redusă care nu afectează structura de rezistenţa a clădirii.
Polistirenul permite refacerea faţadei şi păstrarea detaliilor
arhitecturale şi oferă posibilitatea mascării eventualelor fisuri
ale pereţilor.
Cum alegem polistirenul potrivit
Scule şi dispozitive

1. Bidinea
2. Ciocan
3. Bormaşina
4. Drişca zimţată şi şpaclu
5. Cutter
6. Nivela cu bulă de aer
7. Drişca cu burete
M0NTAREA POLISTIRENULUI

OPERAŢII TEHNOLOGICE
 1. Pregatirea suprafeţei
• Înainte de începerea lucrărilor,
trebuie verificată calitatea
suprafeţei existente. Trebuie să
fie rezistenta, uscată, curată, să
nu existe substanţe care să scadă
gradul de aderenţă cum ar fi
grăsimile, bitumurile etc.
Murdaria existentă şi straturile
cu o rezistenţă scazută trebuie
îndepartate. Acestea pot constitui
un loc ideal pentru formarea
ciupercilor. Se curaţă suprafaţa şi
se aplică un produs antifungic.
Aderenţa se verifică prin lovirea
cu ciocanul. Un sunet surd arată
ca în acel loc tencuiala trebuie
îndepartată.
2.Amorsarea suprafeţelor absorbante

• Suprafeţele care au un grad de absorţie ridicat,

de exemplu zidurile din BCA, trebuie amorsate
cu un grund universal şi apoi se lasă să se usuce
timp de 4 ore. Astfel se evită uscarea prea rapidă
a adezivului cu care sunt fixate plăcile de
polistiren.
 3. Aplicarea mortarului pe plăci

• Adezivul se va aplica pe placa de

polistiren în strat continuu, cu
ajutorul unei mistrii zimţate.
Mărimea dinţilor mistriei
trebuie sa fie de 10 mm. Adezivul
nu se aplică pe muchiile plăcilor.
Metoda prin puncte. Se foloseste
când suprafaţa suport prezintă
denivelări mai mari de 15mm. Se
stabileşte mărimea
denivelărilor. Adezivul se va
aplica continuu pe marginea
plăcii şi în puncte pe centrul
acesteia. Adezivul nu se va aplica
pe muchiile plăcilor.
 4. Poziţionarea plăcilor pe perete
• După aplicarea mortarului trebuie
fixată placa pe perete şi apasată cu
ajutorul unei gletiere mari. Plăcile
trebuie montate în asize una lângă
alta, pe o singură suprafaţă. La
colţuri trebuie mentinută
continuitatea plăcilor. Aăezarea
plăcilor se face întocmai ca o zidărie
de caramidă. Plăcile de polistiren
vor fi lipite astfel încât să depaşească
muchia golului cu cel puţin o data
grosimea plăcii. Nu se admite ca
rosturile dintre plăcile din dreptul
golului să intre în prelungire cu
muchia golului. Daca apar rosturi la
îmbinările dintre plăci acestea
trebuie astupate în mod obligatoriu
cu spumă poliuretanică.
5.Verificarea poziţionării plăcilor
• După montarea plăcilor de polistiren se va face
controlul planeităţii si verticalităţii. Controlul
planeitaţii se va face prin plimbarea gletierei pe
suprafata, iar al verticalităţii cu un boloboc.
Şlefuirea suprafeţei plăcilor termoizolante
Dacă plăcile de polistiren sunt lăsate neprotejate de
radiatţile UV mai mult de 2 săptamâni, înainte de
aplicarea masei de şpaclu, acestea trebuie şlefuite
din nou si curăţate. Daca se constata mici denivelări
în zonele de îmbinare dintre placi, acestea vor fi
eliminate prin şlefuire. Şlefuirea se face cu hârtie
abrazivă sau cu peria de sârmă.
 6. Fixarea plăcilor în dibluri
• Se dau găuri pe suprafaţa
faţadei egale cu diametrul
diblului după minim 24h de
la lipirea plăcilor. Diblurile
se vor fixa provizoriu în
găuri. Se introduc cuiele de
expandare în găurile diblului
prin lovire cu ciocanul.
Necesarul este de 6-
8buc./mp. Diblurile se bat
astfel încât rozeta sa fie
înglobata în placa de
polistiren. Capetele
diblurilor vor fi şpăcluite.
 7.Armarea suplimentară a uşilor şi
ferestrelor
• La colţurile ferestrelor şi uşilor se montează
profil de armat cu plasă de fibră. La muchiile
superioare ale uşilor şi ferestrelor se
montează profilul de fereastra cu picurător.
La glafurile ferestrelor se foloseşte polistiren
extrudat de 2cm grosime. Colţurile
ferestrelor şi uşilor se armează suplimentar
cu benzi din fibră dispuse la 45grd (deoarece
în acele zone sunt concentrări de eforturi).
Dimensionarea benzilor este de 20x35 cm.
 8. Aplicarea mortarului de fixare
• Plasa de fibră de sticla se aplică
atâta timp cât masa de şpaclu
este proaspată. Plasa din fibră
de sticlă se aplică în fâşii cu
laţimea de 1m de sus în jos pe
înalţimea faţadei. Fâşiile de
plasă se vor suprapune 10cm
una peste cealată. Plasa din
fibră de sticlă se înglobează
prin presare dinspre centru
către marginile fâşiei, de sus în
jos. Înglobarea se face cu
ajutorul mistriei zimţate. După
înglobare, masa de şpaclu se
liseaza cu ajutorul gletierei.
 9. Prinderea plasei de armare

• Plasa de armare se acoperă

cu un strat de mortar
incepand din centrul plasei
şi apoi spre margini. Acest
strat protector trebuie să
acopere plasa in intregime.
Grosimea stratului trebuie
sa fie de aproximativ 3-5
mm.
 10. Montarea colţarelor cu plasă

• Colţurile clădirii fiind

predispuse lovirii, trebuie să
montăm colţare metalice pe
o inalţime de 2 m de la sol.
Astfel colţurile clădirii vor fi
protejate de acţiunile
mecanice.
 11. Netezirea suprafeţei

• Suprafaţa stratului
protector se poate netezi
inainte să se usuce.
Folosim o drişcă cu burete
sau o bucată de polistiren.
Indepărtăm astfel toate
imperfecţiunile rămase
dupa aplicarea stratului
protector. După uscare
suprafaţa este gata de
aplicarea vopselei
decorative.
Sistemul termoizolant
GREŞELI ÎN IZOLAREA FAŢADELOR
CU POLISTIREN
1. O izolare termica eficienta depinde in buna masura de grosimea placii de polistiren folosite si de rezistenta la
compresiune a acesteia. De cele mai multe ori, se subapreciaza aceste doua aspecte, rezultatul ajungand sa lase
foarte mult de dorit.
2. Toate caracteristicile polistirenului ales, trebuie sa fie in concordanta cu grosimea tipului de perete existent,
materialele din care acesta este facut si zona geografica unde se afla casa.
3. Neverificarea solutiei propuse de constructor, care poate duce la folosirea unui polistiren expandat
subdimensionat pentru necesarul de termoizolare a locuintei. Mai mult decat atat, daca si celelalte materiale nu
sunt alese corespunzator, din dorinta pe care firma o are sa ofere un pret tentant clientilor, pot rezulta o serie de
dezavantaje, din care cel mai dest intalnit este diminuarea sperantei de viata a termosistemului.
4. Numarul prea mic de dibluri folosite, imbinarea gresita a placilor si aplicarea defectuoasa a adezivului
cauzeaza o deteriorare progresiva a intregului termosistem.
5. Alegerea unui polistiren expandat de o calitate indoielnica. Din aceasta categorie fac parte produsele cu
denumiri alese special pentru inducerea in eroare a clientilor referitor la performantele polistirenului, produsele
producatorilor fara capacitate de implementare a normativelor impuse de Uniunea Europeana, polistirenul care
nu are specificate valorile pentru coeficientul de transfer termic, rezistenta la compresiune si rezistenta la
tractiune.
Indiferent ce solutie de termoizolare a fatadei ai alege, e important sa stii, ca izolandu-ti fatada, dincolo de
pierderile de caldura substantial reduse, mai ai cateva avantaje:
• Inlaturarea poluarii fonice a spatiului izolat;
• Inlaturarea condensului pe suprafata interioara a constructiei si prevenirea aparitiei mucegaiului;
• Imbunatatirea aspectului fatadei cladirii.
 BIBLIOGRAFIE

• REVISTA MISIUNEA CASA

• REVISTA DOM UTIL
• BRICOLAJ-LAROUSSE- GHID COMPLET-
COORDONATOR MICHEL GALY.