CONSTELAȚII, MIȘCAREA APARENTĂ A

AȘTRILOR, SFERA CEREASCĂ ȘI

ELEMENTELE EI.

A elaborat:Mihailisin Valeria
Mișcarea aparentă a aștrilor
Pamintul se roteste in jurul axei proprii, in
directia de la vest la est, adica in sens opus
miscarii acelor de ceasornic, daca este privit de
la polul nord. Noua insa ni se pare ca cerul
nocturn se roteste in sens contrar in jurul unei
axe imaginare ce trece prin ochiul
observatorului. Aceasta rotatie aparenta a boltii
ceresti, impreuna cu astrii de pe ea, este numita
miscare diurna. Ca rezultat al miscarii diurne ,
stelele si alte corpuri isi schimba continuu
pozitia fata de orizont.
Cauza miscarii diurne este miscarea de
rotatie a Pamantului in jurul axei proprii
(axa polilor terestri).

Perioada unei miscari diurne a sferei ceresti

este constanta, egala cu durata unei rotatii
complete a Pamantului in jurul axei sale.
Aceasta durata este egala cu o zi siderala.

Ziua siderala este intervalul de timp

constant necesar unui astru pentru a trece
de doua ori succesiv prin aceeasi pozitie pe
sfera cereasca
Sfera cereasca si
elementele ei
Sfera cerească este o sferă imaginară
care înconjoară observatorul și este
utilizată pentru reperarea obiectelor
cerești observabile. Se mai numește și
„boltă cerească”, „cupola cerului” sau
„firmament”.
 Zenit
Nadir
Punctul situat exact deasupra
Punctul de pe sferă diametral
observatorului (intersecția
opus zenitului, situat exact sub
verticalei locului cu sfera
observator
cerească)
 ORIZONTUL
Orizontul imparte sfera cereasca in
emisfera vizibila pentru observator, cu
virful in zenit Z si cea invizibila cu virful in
nadir Z'. Orizontul matematec nu
coincide cu orizontul aparent este un
cerc mic al carui plan este paralel cu
planul orizontului matematic .
Ecuatorul
Cercul mare al sferei ceresti,
al carui plan este perpendicular
pe axa lumii.
Axa Lumii
Axa in jurul careia are loc miscarea aparenta a
sferei ceresti. Axa lumii este paralela sau
coliniara cu axa de rotatie a pamintului
Sfera cereasca si elementele ei
Polii lumii
Axa lumii intersecteaza suprafata
sferei in doua puncte numite
polul sud si polul nord al
cerului.Ecuatorul ceresc imparte
sfera in doua emisfere:emisfera
de nord cu polul nord ceresc si
emisfera de sud cu polul sud
ceresc.

Punctele cardinale
Ecuatorul ceresc intersecteaza orizontul in
doua puncte: Punctul cardinal est E si punctul
cardinal vest W
Meridianul locului
Planul meridianului ceresc intersecteaza planul
orizontului matematic pe dreapta nord-sud
numit meridianul locului
Constelatii
i
In antichitate pentru a facilita orientarea pe
cer, stelele mai stralucitoare erau reunite in
grupuri, numite constelatii
Constelatie;grupare aparenta de stele in
aceeasi regiune a cerului,avind o configuratie
specifica,stabila pe o perioada lunga de timp.
 Constelatii
i
Din numele constelațiilor se formează și
numele stelelor lor, conform următoarei
sistematici:
o literă greacă, de ex. alpha, beta,
gamma,... care desemnează
luminozitatea stelei, alpha desemnând
steaua cea mai luminoasă a constelației,
urmată de numele constelației
respective în latină, la genitiv.
Exemplu: cea mai luminoasă stea din
Centaurul a fost numită α Centauri, scris
și Alpha Centauri (steaua α a lui
Centaurus).
 Constelatii
i
in mișcarea sa anuală aparentă pe
ecliptică Soarele trece prin 13
constelații, dintre care 12 sunt numite
constelații zodiacale: Pești, Berbecul,
Taurul, Gemenii, Racul, Leul, Fecioara,
Balanța, Scorpionul, Săgetătorul,
Capricornul și Vărsătorul. Cea de-a 13-a
constelație, Ophicus, nu este
considerată zodiacală.