Sunteți pe pagina 1din 25

,,Marea Schismă a Bisericii

creştine (1054)”
ISTORIA CREȘTINISMULUI
-MAREA SCHISMĂ DIN 1054-

Prof. Zidaru Ionuț Gabriel, Clasa a-XI-a,


Liceul Teologic ,,Elim”, Pitești
TERMINOLOGIE

 SCHISMĂ – separare religioasă. Numele


sub care este cunoscută separarea
definitivă dintre bisericile romano-catolică
și cea ortodoxă.
Biserica în Evul Mediu
 Biserica creştină era instituţia cea mai
importantă a societăţii feudale.
 Ea a furnizat modelul organizării societăţii,
care era acela al "cetăţii lui Dumnezeu".
 După anul 1000, Biserica creştină a
cunoscut profunde transformări.
 În anul 1054, Biserica Romei şi cea a
Constantinopolului s-au despărţit prin
Marea Schismă.
Creştinismul la începutul mil II

 A reprezentat suportul ideologic al lumii


medievale
 S-a extins pe întregul continent prin
evanghelizare:
• Vestul, centrul şi nordul Europei au devenit catolice
(limba de cult – latina)
• Ortodoxia s-a extins în estul Europei (limba de cult –
greaca şi slavona)
 În Europa au apărut contradicţii între
catolici şi ortodocşi
 Creştinii se confruntau şi cu musulmanii
Răspândirea creştinismului

Botezul lui Clovis, regele francilor Botezul lui Vladimir, mare cneaz al Kievului
Creştinarea ruşilor în Nipru
 După aceea, Vladimir a poruncit să se dea de ştire
în întregul oraş (Kiev): "cei care mâine nu se vor
afla pe malul apei, toţi: bogaţi şi săraci, negustori
ori oameni pricepuţi vor fi duşmanii mei". Auzind
aceste cuvinte, poporul a venit cu grăbire,
bucurându-se şi zicând: "De n-ar fi ceva bun,
cneazul nostru şi boierii nu i-ar fi părtaşi".
 A doua zi, Vladimir s-a dus împreună cu preoţii, pe
malurile Niprului, unde se adunase mulţime de
oameni. Au coborât cu toţii în apă, în vreme ce
preoţii rosteau rugăciunile. După ce poporul a fost
botezat, fiecare s-a retras la casa lui. Iar Vladimir
s-a bucurat că poporul său l-a cunoscut pe
Dumnezeu.
 (După Nestor – Cronica vremurilor de demult)
Creştinismul în Europa

Religii protestante State ortodoxe

State catolice
CAUZELE SCHISMEI DIN 1054
 A). POLITICE- ambiţii şi orgolii pentru putere, atât ale
papei în Apus, cât şi ale împăratului bizantin în Răsărit;
dorinţa apusenilor de a avea propriul imperiu şi împărat
apusean. Cea mai importantă cauză politică a plecat de la
divizarea Imperiului în cel de Răsărit, numit Imperiul
Bizantin, cu capitala la Constantinopol şi cel de  Apus,
cu capitala la Roma.
 B). ECONOMICE - comerţul dintre Apus şi Răsărit era
dominat de marile oraşe apusene: Veneţia şi Genova.
 C). CULTURALE- multitudinea tradiţiilor culturale ale
popoarelor reunite în marele Imperiu Roman (tradiţii
romano-germanice în Apus şi tradiţii greco-orientale în
Răsărit).
CAUZELE SCHISMEI DIN 1054
 D). RELIGIOASE – deosebirile dogmatice dintre cele
Biserica din Apus și Biserica din Răsărit (doctrina filioque
- termen teologic care se referă la problema "purcederii"
Sfântului Duh de la Dumnezeu Tatăl și de
la Dumnezeu Fiul. Teologii ortodocși susținând că Duhul
Sfânt purcede numai de la Tatăl, în vreme ce colegii lor
catolici consideră că Sfântul Duh purcede de la Tatăl și de
la Fiul.
Bizanţul şi Roma
 Cauze politice:
• Destrămarea Imperiului Roman în 395.
Biserica a urmat şi ea calea separării.
• Prăbuşirea Imperiului Roman de Apus în 476
a deplasat vremelnic centrul lumii de la
Roma la Constantinopol.
• Cuceririle lui Justinian (sec VI) au refăcut
trecător unitatea lumii romane şi l-au
subordonat pe papă Constantinopolului.
• Crearea Statului papal (754). Este momentul
de declanşare a conflictului.
• Papa, susţinut de împăraţii Carol cel Mare şi
Otto I, îşi afirmă tot mai hotărât dorinţa de a
domina lumea creştină.
Imperiul Roman în 395

Împăratul Teodosius

Imperiul Roman de Apus


Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul lui Justinian

Cuceririle împăratului
Justinian

Imperiul Roman de Răsărit


Statul Papal
Cu sprijinul regelui
francilor, Pepin,
care i-a dăruit un
teritoriu în nordul
Italiei, papa devine
suveranul unui stat
(754) şi se
eliberează de sub
tutela Imperiului
Bizantin.
Papalitatea susţinută de puterea
laică

Carol cel Mare şi papa Adrian I

Otto I cel Mare şi papa Ioan al XII-lea


 Cauze religioase:
Un conflict între • Biserica Romei, condusă
creştini de Papă, era independentă
şi s-a transformat într-o
mare putere spirituală,
economică şi politică.
• Biserica creştină din
răsărit, condusă de
Patriarh, se afla sub
autoritatea împăratului
Bizanţului.
• Catolicii condamnau
fastul liturghiei ortodoxe.
• Cucerirea
Constantinopolului de către
cruciaţi în 1024, când
Biserica Occidentului a
Patriarhul Fotie şi Papa Nicolae I (sec IX) încercat să subordoneze cu
forţa pe ortodocşi.
Marea Schismă din 1054

Excomunicarea
patriarhului
de la
Constantinopol
-Mihail I - de
către trimişii
papei Leon al
IX-lea
Consecinţele Marii Schisme

 S-a realizat separarea


religioasă a Europei
creştine: apusul –
catolic, răsăritul –
ortodox.
 Catolicii au declarat
ortodoxia eretică,
schismatică.
 Statele catolice s-au
depărtat de cele
ortodoxe.
Papa Leon al IX-lea
Idei esenţiale
 Creştinarea popoarelor Europei se
încheie la sfârşitul mileniului I.
 Cauza principală a divergenţelor dintre
cele două biserici o reprezintă pretenţia
fiecăreia la supremaţia universală.
 Diferite contraste din interiorul
comunităţii creştine au dus la separarea
între catolici şi ortodocşi, inclusiv a
statelor europene.
Schema Marii Schisme
BISERICA
CRESTINĂ

1054

APUSUL MAREA RĂSĂRITUL


EUROPEI SCHISMĂ EUROPEI

CATOLICĂ ORTODOXĂ
CONDUSĂ DE

PAPA-ROMA PATRIARH -
CONSTANTINOPOL
Dicţionar
Evanghelizare =
convertire la
creştinism
Excomunicare =
excludere din
comunitatea
creştină
Liturghie = slujbă
religioasă

Excomunicare - Papa Grigore


al IX-lea