Medic primar Bucureşti, 2008 Noţiuni generale ♣ Sistemul senzorial este alcătuit din analizatori. ♣ Analizatorii sunt sisteme morfo- funcţionale prin intermediul cărora se realizează la nivel cortical analiza calitativă şi cantitativă a stimulilor din mediul extern şi intern. ♣ Excitaţiile propagate de-a lungul căilor senzitive determină formarea de senzaţii. A. vestibular
A. cutanat A. vizual
A. gustativ şi olfactiv A. acustic
Structura analizatorilor ■ Fiecare analizator este alcătuit din trei segmente:
♦ segmentul periferic (receptorul);
♦ segmentul intermediar (de conducere);
♦ segmentul central (locul de formare a
senzaţiilor specifice). Mecanismul de acţiune Stimulul acţionează la nivelul receptorului
Receptorul codifică stimulul in impuls nervos
Impulsul este condus la cortex pe o cale nervoasă
Formarea senzaţiei specifice
Analizatorul cutanat1 ■ Pielea - imens câmp receptor, datorită numeroaselor terminaţii ale analizatorului cutanat. Se găsesc receptori tactili, termici, dureroşi, de presiune şi pentru vibraţii. - este alcătuită din epiderm, derm şi hipoderm. ■ Anexele pielii – sunt: ● anexe cornoase: firele de păr şi unghiile; ● anexe glandulare: glande sudoripare, sebacee şi mamare. Analizatorul cutanat2 ■ Receptorii cutanaţi: * in piele, receptorii există sub formă de terminaţii libere şi terminaţii încapsulate. Ei asigură sensibilităţile tactilă, termică şi dureroasă. ■ Terminaţiile libere sunt arbotizaţii dendritice ale neuronilor senzitivi din ggl spinali, distribuite printre celulele epidermului. O parte se termină “in coşuleţ” (discurile tactile Merckel). ■ Terminaţiile încapsulate: * in hipoderm – corpusculi tactili Vater Pacini. * in derm – corpusculii tactili Meissner, Krause (sunt şi receptori pt rece), Ruffini (sunt şi receptori pt cald ). Analizatorul cutanat 3
■ Calea de conducere a analizatorului cutanat este
alcătuită din 3 neuroni – * protoneuron – dendrita preia influxul nervos de la receptori, iar axonul face sinapsă cu al doilea neuron; * deutoneuronul - are corpul situat fie in coarnele posterioare ale măduvei spinării, fie in bulbul rahidian; * al treilea neuron se află la nivelul talamusului. Axonul său face sinapsă cu neuronii ariei de proiecţie corticală a analiz. cutanat. ■ Segmentul central – ariile somestezice corticale primară şi secundară. Analizatorul kinestezic1 ■ Împreună cu analizatorii cutanat şi vizual, oferă informaţii despre desfăşurarea normală a activităţii motorii a corpului. Receptorii săi specifici se află la nivelul aparatului locomotor (proprioreceptori).
■ Segmentul receptor: proprioreceptorii sunt situaţi
in muşchi, tendoane, periost, ligamente. Transmit informaţii despre mişcări, modificări de presiune, tensiunea produsă in tendoane in timpul contracţiei, sensibilitatea dureroasă musculară, procesul in sine al contracţiei musculare. Analizatorul kinestezic2 ■ Segmentul de conducere – cuprinde: * calea sensibilităţii proprioceptive conştiente – conduce informaţii despre simţul poziţiei şi al mişcării in spaţiu,prin fascicule spino-bulbare; * calea sensibilităţii proprioceptive inconştiente – reglează mişcările, conduce informaţii despre tonusul muscular, prin fascicule spino-cerebeloase.
■ Segmentul central – aria de proiecţie corticală a
sensibilităţii proprioceptive. Analizatorul olfactiv1 ■ Depistează substanţe mirositoare, contribuie la aprecierea calităţii alimentelor şi la declanşarea secreţiilor digestive. ■ Segmentul receptor: receptorii sunt de tip chemoreceptor şi sunt constituiţi din dendritele neuronilor bipolari din mucoasa olfactivă. Dendritele se termină cu o veziculă prevăzută cu cili (buton olfactiv) ce reacţionează la mirosurile din aer. Analizatorul olfactiv2 ■ Segmentul de conducere: axonii nn bipolari se unesc şi formează nervii olfactivi, care fac sinapsă cu deutoneuronul la nivelul bulbului olfactiv. Se constituie astfel tractul olfactiv care, in final, se proiectează in paleocortex/ sistemul limbic (Segmentul central). Analizatorul gustativ 1
■ Segmentul receptor: receptorii sunt de tip
chemoreceptor, reprezentaţi de mugurii gustativi din constituţia papilelor gustative. * Papilele gustative sunt situate in mucoasa linguală şi sunt caliciforme, fungiforme şi foliate. * Au la polul apical un microvil ce sesizează stimulul, iar la polul bazal sosesc terminaţii nervoase ale nervilor facial (VII), Papila gustativă glosofaringian (IX) şi vag (X). Analizatorul gustativ 2
■ Segmentul de conducere – protoneuronul se află in
ggl anexaţi nervilor VII, IX, X. Deutoneuronul se găseşte in nucleul solitar din bulb, axonii lor proiectându-se pe scoarţă, in aria gustativă.
■ Gusturile au fost împărţite
in patru categorii, numite senzaţii gustative primare: acru, sărat, dulce şi amar.
Tipurile de gusturi, dispunere
Analizatorul vizual 1
■ Vederea furnizează peste 90% din informaţiile
despre mediul înconjurător. ■ Globul ocular este situat in orbită. Între el şi peretele osos se află ţesut grăsos in care se găsesc muşchii extrinseci ai globilor oculari, ce asigură motilitatea lor. ■ Peretele globului ocular este alcătuit din * trei tunici concentrice – externă: cornee şi sclerotică; medie: iris, corp ciliar şi coroidă; internă: retina (membrana fotosensibilă la nivelul căreia se află receptorii vizuali). * mediile refringente – refractează razele de lumină. Sunt: corneea, cristalinul, umoarea apoasă, corpul vitros. Anatomia globului ocular Analizatorul vizual2 ■ Segmentul receptor – celulele fotosensibile cu conuri (vederea diurnă)şi cu bastonaşe (pt vederea nocturnă) din constituţia retinei.
■ Segmentul de conducere – se formează din înlănţuirea
mai multor neuroni, fibrele fac staţie in metatalamus, de unde informaţia este transmisă spre scoarţa cerebrală.
■ Segmentul central - reprezintă aria de proiecţie
vizuală, situată in lobul occipital. Sistemul vizual Analizatorul acustico-vestibular 1
■ Analizatorul vestibular supraveghează poziţia
corpului in repaus şi in mişcare. ■ Receptorii acestora se găsesc la nivelul urechii interne, fiecare având câte un nerv care conduce impulsul: nervul acustic, respectiv nervul vestibular. * Cei doi nervi formează împreună perechea a VIII-a de nervi cranieni. Nervul steato-acustic se îndreaptă spre trunchiul cerebral. * De aici nervul acustic are traiect ascendent spre corpul geniculat medial, unde face sinapsă cu al III-lea neuron ce se va proiecta pe scoarţă in lobul temporal. * Nervul vestibular se ramifică in fascicule ce se răspândesc Analizatorul acustico-vestibular 2
■ Urechea este împărţită in trei sectoare:
* externă (pavilionul şi conductul auditiv intern); * medie (casa timpanului); * internă – sediul receptorilor. ■ Urechea internă este formată dintr-un sistem de “încăperi”, numit labirint osos ce conţine in interior labirintul membranos. ■ Urechea umană percepe sunete cu frecvenţa între 20 şi 20,000 Hz şi amplitudini între 0 şi 130 decibeli. ■ Caracteristicile undelor sonore sunt înălţimea, intensitatea şi timbrul. Celulele senzoriale (receptorii) au capacitatea de a transforma energia mecanică a sunetelor in impuls nervos. ANATOMIA URECHII