ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN

BUCUREŞTI
FACULTATEA DE BUSINESS ŞI TURISM

SĂNĂTATEA: EXPERIENŢELE ŞI VIAŢA DUPĂ RĂZBOI A MEDICILOR

MILITARI

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Anca Atanase
Student:
Dragomir Diana Elena Grupa 342, Seria A, An III
Bucureşti
2015
Dragomir Diana-Elena
 Sunt o persoană foarte ambiţioasă, optimistă şi
mă consider un om fericit!
 Îmi place să petrec timpul cu familia şi cei dragi mie deoarece, consider că viaţa este
prea scurtă şi trebuie să o trăim alături de persoanele dragi din viaţa noastră.
Datorez ceea ce sunt astăzi părinţilor şi bunicilor mei care mi-au oferit o educaţie şi
un spijin necondiţionat.
 Iubesc foarte mult animalele, în special căţeii şi îmi doresc ca pe viitor să-mi cumpăr
unul.
 Îmi place să călătoresc şi am planuri mari de viitor în ceea ce priveşte acest subiect.
Îmi doresc să călătoresc prin toată Europa pentru a cunoaşte noi obiceiuri, culturi,
istorie şi pentru a vizita toate obiectivele faimoase.
 După terminarea facultăţii de Business şi Turism, doresc să urmez un program de
master în Logistică Internaţională deoarece, mă atrage foarte mult domeniul. În
prezent lucrez part-time la o multinaţională a cărei arie de activitate este logistica.
Doresc să îmi fac o frumoasă şi strălucitoare carieră în acest domeniu prin propriile
forţe şi multă muncă.
 De ce am ales această temă?

 Sănătatea este cel mai important aspect din viaţa fiecăruia, fără
sănătate nimic nu contează.
 Sănătatea este acea stare perfecta de bine în care se gaseşte un
individ din punct de vedere organic, spiritual şi social.
 Am ales să studiez această temă deoarece, dintotdeauna m-a
pasionat acest subiect şi consider că medicii sunt adevăraţii eroi
ai poporului, mai ales cei militari care sunt nevoiţi să salveze
vieţi în circumstanţe neadecvate.
 Sănătatea-Aspecte generale

 Hipocrate considerat părintele medicinei a definit sănătatea ca:

“O comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi
se nasc cu ea”.

 “Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie
să-l facă”. (Michel de Montaigne)
 “Sănătatea e comoara cea mai preţioasă şi cea mai uşor de
pierdut; totuşi cel mai prost păzită”. (E. Augier)
 “Sănătatea e unitatea ce dă valoare tuturor zerourilor vieţii”.
(Bernard de Fontenelle)
 Rolul sănătăţii în viaţa individului
 Sănătatea reprezintă prioritatea principală în viaţa fiecărui individ.
 Pentru a avea o viaţă sănătoasă trebuiesc respectate o serie de reguli
prioritare:
 Odihna! Organismul are nevoie de cel puţin 8 ore de somn pe noapte
pentru ca organismul să funcţioneze corect.
 Alimentaţia! Respectarea celor trei mese principale ale zilei este o cerinţă
obligatorie.
 Igiena personală! Şi, pentru că vorbim de sănătate, nu uitaţi de importanţa
igienei; nu vă permiteţi să fiţi neglijenţi sau delăsători.
 Gandirea pozitivă! Fiţi o persoană optimistă şi bine dispusă indiferent de
situaţie deoarece, starea mentală ne coordonează şi bunul mers al sănătăţii
fizice.
 SĂNĂTATEA-serviciu public

 Ministerul Sănătății reprezintă autoritatea de stat în domeniul sănătății publice.

Ministrul actual al sănătății este Nicolae Banicioiu.
 Starea de sănătate a unei naţiuni corelează cu multiple dimensiuni ale calităţii
vieţii: venit, loc de muncă, echitate şi calitate a serviciilor de sănătate şi nu
numai.
 Tările dezvoltate oferă servicii de calitate combinate cu succes, oferind servicii
de consiliere psihologică, asistenţă socială, servicii la domiciliul pacientului,
servicii eficiente pentru persoanele cu dizabilităţi sau persoane cu alte tipuri de
probleme medicale.
 Naţiunile Unite au stabilit până în 2020 un plan de acţiune pe plan mondial
printre care: îmbunătăţirea sănătăţii mamelor, reducerea mortalităţii infantile,
combaterea bolilor transmisibile, îmbunătăţirea condiţiilor din spitale şi dotarea
lor cu aparatură de ultima generaţie.
 Medicii militari-Eroii de pe frontul de război

 Cu toţii ştim ceea ce presupune alegerea unei cariere în domeniul medicinei. Însă,
puţin dintre noi ştim cu adevărat diferenţele dintre cei care practică medicina în
domeniul militar şi medicii civili.
 Astăzi medicina militară se bucură de o înaltă preţuire peste tot unde acţionează
Armata Română: în Afghanistan, în Bosnia, în Irak, în Africa, şi nu numai.
 Comandanţii militari alături de echipele chirurgicale şi medicale au dat rezultate
foarte, foarte bune şi au fost apreciate prin ordine de front ale ţărilor care conduceau
acele operaţiuni.
 Medicii militari, la ora actuală, vorbesc în specialitate de la egal la egal cu specialişti
în medicina civilă. Mai ales că, în plus, au reguli şi restricţii vizavi de medicina
civilă. Ei depun un efort in plus. De aceea, zic eu, disciplina militară, pe langă
calitatea profesională, îi face pe medici să fie competitivi.
 Calitatea corpului medical ne-a facut să avem primul serviciu de chirurgie
medicală din Armata Română, vizavi de celelalte ţări europene.
 Diferenţa dintre medicina militară şi cea
civilă
MEDICII MILITARI
1. Medicii militari au mai multe restricţii şi obligaţii;
2. Pe langă meseria de bază, trebuie să se supună ordinelor si
regulamentelor militare, care-i îngrădesc destul de mult libertatea lui
personală;
3. El răspunde şi la obligaţiile militare, răspunde şi la obligaţiile
profesionale.
MEDICII CIVILI
4. Medicul civil nu răspunde în faţa comandantului;
5. Are la dispoziţie aparate de ultimă generaţie şi condiţii mult mai bune
de desfăşurare a activităţii;
6. Are răspundere limitată;
 Viaţa după Afganistan-Mărturisirile
domnului Locotenent colonel doctor
Daniel Gheorghe Aron

Povestea de viaţă trăită

 Locotenent colonel doctor Daniel Gheorghe Aron este medic militar şi a plecat în
prima sa misiune militară la 34 de ani, în Irak. De atunci au trecut 8 ani şi, de-a
lungul timpul, a mai fost plecat în alte trei misiuni – toate în Afganistan.
 Ajuns acolo, a tratat nu doar soldaţi români. Avea în grijă sute de oameni de
diferite naţionalităţi. Îi vindeca inclusiv pe talibanii care îi atacau camarazii.
“În astfel de situaţii nu ţii cont că rănitul din faţa ta este de partea cealaltă a
baricadei. Satisfacţia e mai mare atunci când reuşeşti să îl vindeci”, spune acesta.
 Într-un interviu acordat, medicul militar a vorbit despre cele mai grele momente
prin care a trecut pe câmpul de luptă, dar şi despre satisfacţia pe care profesia sa i-o
oferă.
 Motivele plecării în misiuni

 Ideea de provocare, de a pune în practică cele învăţate într-un

mediu în care oamenii au foarte mare nevoie.
 Devotamentul arătat faţă de meseria aleasă în primul rând, iar în
al doilea rând respectul faţă de colegii săi şi dorinţa de a fi
alături de ei în acele momente de groază.
 Momentele dificile
-situaţiile limită-
 Cea mai lungă zi pentru domnul doctor a fost prima sa zi în Afganistan, când s-
a dus la o misiune în afara bazei, relatează personal:

“Probabil că cea mai lungă zi a fost prima mea misiune în afara bazei. Numai un
inconştient nu are pic de frică în momentul în care pleacă prima dată într-o
misiune, neştiind ce e afară. Eşti instruit pe timp de pace, dar în momentul în care
ieşi sunt anumite emoţii. Aşa emoţii mari am avut de dimineaţă, încât mi-am luat
vesta invers pe mine. Mi-am dat seama în tab, în maşina de luptă, că ceva nu este
în regulă cu mine. Colegii m-au văzut, dar m-au lăsat. Mi-a prins bine experienţa.
Şi trăind senzaţiile respective mi-am dat seama ce simt luptătorii când ies în
misiune. Aia cred că a fost cea mai lungă zi. A fost o misiune de vreo 12 ore”.
 Cea mai mare provocare
-Salvarea vieţii inamicului-
 Mărturisirile domnului Locotenent colonel doctor Daniel
Gheorghe referitor la marea provocare din timpul misiunilor:
“Da, de mai multe ori am tratat inamicul. În astfel de situaţii nu
ţinem cont că rănitul din faţa mea este de partea cealaltă a
baricadei. Satisfacţia e mai mare atunci când reuşeşti să îl
vindeci”.
“Prin astfel de situaţii, ca salvarea vieţii unui rănit, ca medic
reuşeşti să câştigi şi mai mult încrederea militarilor, încredere
care este foarte importantă pentru grupul pe care îl asiguri”.
CEL MAI IMPRESIONANT CAZ
 Fiind un medic special, domnul doctor a avut parte şi de cazuri speciale
si anume: salvarea vieţii unui copil care sferea de arsuri pe întreg
corpul.
Relatările personale:
“Cel mai impresionant a fost când am tratat în cadrul primei mele misiunii
din Irak un copil ars. Într-o zi, o patrulă, fiind în misiune de patrulare, a
văzut un copil ars pe marginea drumului cu mama lui. Au venit în bază şi
mi-au spus despre acel copil. Am cerut aprobarea comandantului să
organizăm o misiune şi să mergem să vedem care este situaţia cu acel
copil. Ne-am dus cu trei taburi şi astfel am salvat o viaţă”.
 Peste o săptămână, populaţia locală le-a mulţumit dăruindu-le un miel pe
care l-au gătit în stil tradiţional.
 Consecințele războiului
-Sindromul posttraumatic-
 Întrebat fiind de către reporteri care a fost cel mai greu moment prin
care a fost nevoit să treacă, lt. col. dr. Daniel Gheorghe a mărturisit:
“Este foarte greu de pus un asemenea diagnostic. Sigur că toată lumea
care trece prin situaţii excepţionale, suferă anumite modificări. Psihicul
omului suferă anumite modificări. Există o perioadă de a te reinsera în
realitatea reală, cum îmi place mie să îi zic”
 Peste 500.000 de soldaţi și medici demobilizaţi de pe fronturile din Irak
sau Afganistan începând cu 2001 suferă de sindromul posttraumatic
reprezentând peste 20% din numărul celor reveniţi din misiunile din Irak
sau Afganistan, conform datelor Departamentului American al Apărării;
 Costurile îngrijirilor medicale specifice pentru foştii combatanţi care
suferă de PTSD reprezintă un total estimat la 3,1 miliarde $ anual;


 Traumele suportate în urmă razboiului

 Domnul Locotenent Colonel doctor Daniel Gheorghe a simţit pe propria

piele efectele negative şi traumele suportate de pe urma razboiului.
Acest lucru este dovedit chiar din relatarea proprie:
„Eram naş la o nuntă. Am ieşit din biserică. S-a auzit: ‚bum, bum, bum’. M-
am adăpostit la pământ, şi am adăpostit-o şi pe soţia mea. Am trântit-o în cel
mai mare noroi”.
 Aceasta a fost reacţia instinctivă a locotenentului colonel dr. Daniel
Gheorghe Aron, întors de doar câteva zile de pe frontul din Afganistan, şi
căruia focurile de artificii i-au aprins imediat în minte situaţiile cu care s-a
confruntat de nenumărate ori în teatrele de operaţiune.
 Ajutorul și reacomodarea
 Ajutorul medical vine din partea psihologilor și a familiei în cea
mai mare parte. Acest lucru reiese tot din afirmațiile domnului
doctor:
“Luăm lucrurile pe rând. Avem psihologi şi programe care îi
ajută pe colegi să se reinsereze în societate, în familie. Deja
trăieşti într-o altă realitate.
Te ancorezi în realitatea reală prin faptul că poţi să comunici
cu cei de acasă, poţi să vorbeşti, să îţi vezi familia şi copii este
foarte important deoarece asta este realitatea. Aici suntem, aici
trăim, prin comunicare reuşeam să rămânem agăţaţi în
realitatea reală”.
 Posibilitatea de a renunța?

 Întrebat fiind dacă s-a gândit vreodată să renunțe și să rămână

alături de familia sa, răspunsul a fost unul impresionant:

“Nu. Niciodată nu mi-a trecut asta prin minte. Pentru

asta m-am pregătit întreaga mea viaţă. Îmi place
foarte mult ceea ce fac şi vreau să rămân medic
militar până la sfârşitul carierei.
 Momentul pășirii pe pământ românesc
 Cea mai mare fericire a doctorului Daniel Gheorghe a fost momentul
ajungerii acasă, alături de familie.

“Am simţit cea mai mare fericire. Am simţit o

fericire extraordinar de mare. Aş vrea să pot
să dezvolt cuvântul fericire”
Recompensa salarială a medicilor
militari
Salariul variază în funcție de misiunile
îndeplinite: între 4000-8000 €
 Tehnologia medicală de pe front
 Potențial remarcabil privind aparatura, care însă este subestimat;
 Gama complexă de produse și servicii oferită soldaților și
răniților în timpul războiului;
 Dispozitive adecvate și soluții pentru fiecare situație individuală
în domeniul medicinei militare și dezastrelor (traumatologiei)
medicale puse la dispoziția medicilor militari pentru salvarea de
vieți omenesti;
 Recomandări privind îmbunătățirea
serviciilor medicale pe frontul de război
 Construirea de spitale de campanie într-un număr mai mare în aproprierea
frontului de război, și nu în alte vecinătăți;
 Angajarea unui număr reprezentativ de asistente medicale care să le vină
în ajutor medicilor și să îngrijeze soldații răniți si spitalizați (pe front
asistentele sunt în număr foarte mic sau chiar lipsesc cu desăvârșire);
 Închirierea de elicoptere suficiente care să fie la dispoziția medicilor
militari pentru transportul răniților în spitalele din orasele dezvoltate;
 Punerea la dispoziția soldaților, dar și a medicilor militari a unor echipe de
psihologi care să îi însoțească direct pe front pentru a le oferi consultanță
psihologică la nevoie ( acest lucru ar duce la scăderea ratei de sindrom
posttraumatic de care suferă majoritatea militarilor, deoarece ar fi tratați
încă de pe front);
 Dotarea spitalelor de campanie cu tehnologie medicală avansată: RMN,
tomograf, ecograf, și aprovizionarea permanentă cu medicamente și
ustensile medicale;
 Concluzii
 În concluzie, viața de pe front a schimbat și schimbă anual
milioane de vieți.

 Atât soldații, cât și medicii militari, reprezintă adevărații eroi ai

unei nații prin curajul, devotamentul și strădania de care dau
dovadă.

 Trebuie să îi cinstim, respectăm și să ne arătăm recunoștința față

de adevăratele valori omenești!