Sunteți pe pagina 1din 26

UMEZEALA AERULUI

Necesitatea măsurării umezelii aerului


Cantitatea vaporilor de apă din atmosferă determină umezeala
aerului, element meteorologic principal.

- Formarea hidrometeorilor;
- Participă la stabilirea stărilor de vreme şi la caracterizarea
climatelor;
- determină cantitatea pp. atm.
- det. opacitatea aerului şi implicit vizibilitatea (gradul de
absorbţie a radiaţiilor solare);
FAZELE APEI

-3 stari de agregare ale apei (solida, lichida si gazoasa), numite faze.

- schimbarea de faza se face cu consum sau degajare de energie

- procesele de trecere a apei dintr-o stare in alta influenteaza in mare masura


bilantul termic al suprafetei terestre si al atmosferei, evolutia vremii,
dar mai ales formarea norilor si precipitatiilor
FAZELE APEI
CANTITATEA DE APA EXISTENTA PE GLOB
Patrunderea vaporilor de apa in atmosfera
► Vaporiide apa patrund in atmosfera in urma
procesului de evaporare a apei de pe supraf.
terestra si a intinderilor mari de apa.

► Vaporii
sunt transportati de curentii de aer si
prin amestecul turbulent imprima atmosferei o
anumita stare de umiditate.

► Deoarece evaporarea se face cu consum de


caldura, pentru evaporare se consuma 25% din
energia calorica anuala primita de la Soare;
MARIMI CE CARACTERIZEAZA UMEZEALA AERULUI
 Cantitatea vaporilor de apa prezenta in atmosfera reprezinta umezeala.
• 1. Tensiunea vaporilor de apa (e) sau presiunea
partiala a vaporilor de apa, reprezinta acea
portiune din presiunea atmosferica datorata
exclusiv vaporilor de apa.
Se exprima in mmHg sau in mb.
• 2. Tensiunea de saturatie (maxima) (E) este
valoarea maxima a tensiunii vaporilor de apa
pentru o anumita temperatura.
Pot apare trei situatii:
- cand e < E -- mediul e nesaturat
- cand e = E -- mediul e saturat
- cand e > E -- mediul este suprasaturat
3. Umezeala absoluta (a) sau cantitatea reala de
vapori de apa din atmosfera reprezinta masa de
vapori de apa (exprimata in grame) continuta
intr-un metru cub de aer . Se exprima in g/m3.
Fiind raportata la volumul de aer, valoarea
umezelii absolute se va modifica odata cu
variatiile acestuia.

4. Umezeala relativa (R) este proportia vaporilor


de apa existenti in aer fata de cantitatea de
vapori de apa maxima posibila la o anumita
temperatura. Se exprima in procente (%).

R = e/E x 100
5. Umezeala specifica (q) este cantitatea de
vapori de apa, exprimata in grame, continuta
intr-un kilogram de aer umed. Se exprima in
g/kg. Spre deosebire de umezeala absoluta,
umezeala specifica este constanta in cazul
variatiei volumului de aer.
6. Deficitul de saturatie (d) este diferenta dintre
tensiunea maxima E a vaporilor de apa si
tensiunea partiala a acestora, e, la o anumita
temperatura.Se exprima in mmHg. sau in mb.
d=E-e
7. Punctul de roua () este temperatura critica la
care aerul e complet saturat si sub care se
produce in mod normal condensarea.
UMEZEALA

Umezeala specifica maxima a unei mase de aer


creste direct proportional cu temperatura

Umezeala relativa variaza cu temperatura


deoarece capacitatea aerului cald de a
inmagazina vapori de apa este mai mare decat
a aerului rece. In acest exemplu cantitatea
vaporilor de apa ramane neschimbata, numai
capacitatea de stocare variaza.
Tensiunea vaporilor se apa descreste cu altitudinea
(se reduce cu jumatate la 1.5 km), la fel ca și
umezeala absoluta, in timp ce umezeala relativa, in
general descreste cu altitudinea, dar in mod neregulat.
In stratul inferior variaza de la iarna la vara si de la zi
la noapte, iar la peste 2-3 km scade cu altit. Vara, in
timpul zilei umezeala relativa are valori mai mici la sol
si creste cu inaltimea pana la 2,5 km unde are
valoarea cea mai ridicata. La 7-8 km umezeala relativa
atinge 40-50%.
In general variatia anuala a umezelii aerului prezinta
un maxim in lunile de iarna, osciland intre 80-90%, iar
vara scade pana la 60-70%. Tensiunea vaporilor este
mai mica iarna decat vara.
B. INSTRUMENTE PENTRU MASURAREA UMEZELII
AERULUI
1. PSIHROMETRUL
Masoara tensiunea vaporilor de apa din aerul atmosferic
folosind diferenta de temperatura dintre doua termometre
ordinare: unul uscat, in partea stanga, care indica temperatura
aerului in momentul citirii si unul cu rezervorul umezit care se
va raci ca urmare a evaporarii apei de pe suprafata
rezervorului sau.

PSIHROMETRUL CU ASPIRATIE TIP ASSMANN


este format din:
- doua termometre ordinare cu mercur, unul uscat si altul umed;
- o doza dubla cu tuburi de aspiratie;
- o morisca aspiratoare;
► Cele doua termometre strabat canalele laterale ale
dozei duble si intra in tuburile de aspiratie fixate
printr-o garnitura de canalele dozei. Doza are un tub
central la care se fixeaza morisca aspiratoare.
► Termometrul umed nu are umezire permanenta.
Rezervorul termometrului umed este infasurat intr-un
tifon care se umezeste cu apa distilata cu 10 minute
inainte de efectuarea observatiei.
► Morisca aspiratoare este un dispozitiv in care un
arc de ceas (sau un motor electric) pune in miscare
prin destindere (respectiv prin rotatie) un sistem de
palete ce aspira aerul prin tuburile de aspiratie, pe
langa rezervoarele termometrelor, formandu-se astfel
un curent de aer cu viteza constanta de 2 m/s.
Functionarea psihrometrului: Termometrul umed, prin cedarea caldurii
din rezervor consumata pentru evaporarea apei de pe suprafata
rezervorului, se raceste pana cand cantitatea de caldura consumata va
fi egala cu cantitatea de caldura primita de la aerul inconjurator. Se
creaza astfel o diferenta intre indicatiile celor doua termometre care
depinde de umezeala aerului. Cu cat umezeala e mai mica cu atat
diferenta dintre indicatiile celor doua termometre va fi mai mare.
Tinandu-se seama de toti factorii de care depinde evaporarea apei de pe
rezervor (viteza curentului de aer, presiunea atmosferica, temperatura
celor doua termometre, etc.) s-au introdus formule cu ajutorul carora,
folosind indicatiile psihrometrului, se poate calcula tensiunea partiala
a vaporilor de apa. Se calculeaza apoi, cu ajutorul unor tabele
psihrometrice valoarea umezelii relative. Se tine cont si de
temperatura suprafetei de evaporare pentru care se cunoaste valoarea
maxima a tensiunii (E).
Psihrometrul Assmann se poate folosi si in cazul masuratorilor
expeditionare (in teren).
e = E`- A x p (t-t`)
unde:
e – tensiunea vaporilor de apã
E` - tensiunea maxima a vaporilor de apã la temperatura suprafeţei
evaporatoare (tifonul termometrului umed)
A – constantã psihrometricã care depinde de viteza curentului de
aer în jurul rezervoarelor termometrelor; este de 0,000662 şi
corespunde unei viteze a curentului de aer de 2 m/s
p – presiunea atmosfericã
t – temperatura indicatã de termometrul “uscat”
t` - temperatura indicatã de termometrul “umed”
2. HIGROMETRUL
► Serveste la masurarea umezelii relative a
aerului si are la baza proprietatea firului de par
de a se lungi sub influenta umezelii.
► La statiile meteorologice din Romania, cel mai
raspandit este HIGROMETRUL KÖPPE. Acesta
este format dintr-un cadru metalic in forma de
U intors de care, la partea superioara, se prinde
un capat al firului de par. La partea inferioara,
celalalt capat al firului de par este fixat de axul
unui scripete dublu si este permanent intins de
o mica bila metalica (1 - 1,5 g) cu rol de
contragreutate. Tot de acest ax, dar la capatul
sau din fata, se fixeaza acul indicator.
► Piesa sensibila este un fir de par uman care se alungeste odata
cu cresterea umezelii si invers. Se aleg fire de par blond
(deoarece sunt mai subtiri si nu contin pigmenti de culoare)
care se degreseaza dupa metode speciale in laborator.
Degresarea este necesara pentru a-i mari higroscopicitatea
deoarece, prin degresare, o parte din porii firului de par raman
liberi si in acestia condenseaza vaporii de apa din atmosfera.
Meniscurile picaturilor de apa astfel rezultate exercita o
tensiune (forta) superficiala asupra firului de par. Aceasta
tensiune este mai mica atunci cand meniscurile picaturilor sunt
concave (fapt ce are loc in cazul unei umezeli reduse) si mai
puternice in cazul in care meniscurile picaturilor sunt de forma
convexa (cand umezeala e mare). Astfel se explica alungirea
firului de par odata cu cresterea umezelii aerului.
► Mecanismul de functionare: sub influenta variatiilor
umezelii aerului, firul de par se alungeste sau se scurteaza
actionand asupra scripetelui care se va roti odata cu acul
indicator. Acul indicator se va deplasa astfel in fata unei scale
care este gradata din 10 in 10 % de umiditate
► S-a constatat ca firul de par nu se alungeste proportional cu
cresterea umezelii aerului. Astfel, la o umezeala de 30% are loc
o alungire cu peste jumatate din alungirea lui maxima, iar
pentru umezeli mari, firul de par se alungeste din ce in ce mai
putin.
Umezeala 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
relativã (R)

XXX 0 20.8 38.9 52.8 63.7 72.2 79.2 85.2 90.5 95.4 100

XXX - raportul dintre alungirea firului de pãr si alungirea lui maximã in %


► Cunoasterea unor astfel de date prezinta importanta pentru construirea
higrometrelor, deoarece scala lor trebuie gradata corespunzator cu proportia
de alungire a firului de par. Astfel, scala nu este gradata in diviziuni egale, ci
in diviziuni proportionale. Ea este divizata din 10 in 10 procente, mijlocul
fiecarui interval fiind marcat printr-o liniuta mica.
► Higrometrul Köppe se instaleaza in adapostul meteorologic, in spatele
stativului termometrelor, fara accesoriile de verificare a punctului 100%,
care se tin in biroul statiei.
► Verificarea punctului de 100% se face la datele de 1,
11, si 21 ale fiecarei luni. Pentru aceasta se inmoaie in
apa rama cu tifon, se scutura si apoi se introduce in
jgheabul din spatele cutiei higrometrului. Se pune apoi
geamul in partea din fata si capacul de metal in al
doilea jgheab, din spate.Se lasa astfel instrumentul
pana cand apa evaporata de pe tifon va satura spatiul
din jurul firului de par cu vapori de apa. Cand pozitia
acului indicator va deveni stationara, ea va arata
saturatia aerului. Daca acul se gaseste in dreptul
diviziunii 100%, atunci indicatiile higrometrului sunt
corecte, in caz contrar aparatul se va regla.
► Observatiile cu ajutorul higrometrului se fac de 4
ori pe zi, la orele climatologice.
3. HIGROGRAFUL
► Pe langa valorile umezelii relative obtinute cu
ajutorul psihrometrului si higrometrului la orele de
observatii climatologice, este necesar sa cunoastem
toate variatiile in timp ale acestei marimi a umezelii
aerului. Pentru aceasta au fost construite aparate
inregistratoare numite higrografe.
► Exista mai multe tipuri (Fuess, Richard, tip URRS,
Iunkalor, Lambrecht), dar toate au ca piesa receptoare
un manunchi de fire de par uman, degresate. Numarul
firelor de par, in functie de tipul higrografului, este
cuprins intre 35 si 120 de fire cu o lungime de cca. 20
cm. Firele sunt fixate la ambele capete in garnituri
metalice.
► Aceasta este partea sensibila care, la mijloc, este
pusa in legatura cu sistemul de parghii care amplifica
si transmit miscarile acestei piese unei parghii pe care
se afla bratul penitei. La capatul opus penitei exista o
contragreutate ce mentine intinse firele de par.
► Sistemul de inregistrare este la fel cu cel de la
termograf.
► Higrograful este un instrument relativ care indica
numai variatiile umezelii nu si valorile absolute. De
aceea numai dupa prelucrarea diagramelor
(higrograme) care se bazeaza pe compararea
inregistrarilor cu masuratorile facute cu psihrometrul
sau cu valorile corectate ale higrometrului se obtin
valorile reale ale umezelii aerului.