Glandele Endocrine

-caracteristici si importanta-
 Introducere
 Glandele endocrine sunt organe care sintetizează şi eliberează
direct în circulaţia sanguină (în mediul intern)  substanţe chimice
numite hormoni. Structural ele prezintă un parenchim secretor, un
ţesut de susţinere, o bogată vascularizaţie şi inervaţie. Hormonii
sunt produse biologice cu acţiune extrem de puternică în doze
extrem de mici. În organe şi ţesuturi există receptori specifici
pentru hormoni, care au o structură complexă ce le permite să fie
activaţi de cantităţi atât de mici de hormoni şi care la rândul lor
declanşează în celule un lanţ de reacţii chimice metabolice, care
au drept rezultat funcţionarea celulelor, a ţesuturilor şi organelor.

 Topografic, glandele endocrine sunt localizate în cutia

craniană(epifiza şi hipofiza); în regiunea cervicală(tiroida şi
paratiroidele); în torace(timusul); în abdomen(pancreasul endocrin
şi capsulele suprarenale); în pelvis şi scrot(ovarul, la femei;
respectiv , testiculul, la bărbat).
 Clasificare
 A)Glande endocrine traditionale:
-
hipofiza,epifiza,tiroida,corticosuprarenala,medulosuprarenala,ovar
ul,testiculul,pancreasul endocrin

 B)Glande endocrine cu rol tranzitor:

placenta,timusul

 C)Oragane ale caror celule pot produce hormoni:

creierul,ficatul,tractul gastrointestinal
 Hipofiza
 HIPOFIZA este situata la baza creierului, in depresiunea osului
stenoid - saua turceasca; este de forma ovoida, de marimea unui
bob de fasole si cantareste cca 0,5 g. Hipofiza este alcatuita din
trei lobi: anterior, intermediar si posterior, insa din punct de
vedere al originii, structurii si functiilor indeplinite, lobul anterior si
intermediar formeaza adenohipofiza, iar lobul posterior -
neurohipofiza.

 Tirotropina (TSH) stimuleaza secretia tiroidei; in lipsa TSH, tiroida

nu se dezvolta, se atrofiaza. Secretia de TSH este controlata prin
feedback negativ datorat concentratiilor crescute de hormoni
tiroidieni in sange si printr-un mecanism nervos care determina
descarcarea unui hormon trop de tirotropina eliberat de
hipotalamus (TRH).
1. Corticotropina (ACTH - hormonul adenocorticotrop) - un
polipeptid format din 39 de aminoacizi; stimuleaza secretia
corticosuprarenalei (glucocorticoizi si chiar mineralocorticoizi).
Secretia ACTH este controlata de centrii hipotalamici prin
neurosecretia unor hormoni tropi de ACTH prin vasele sistemului
posthipofizar si prin feedback, in functie de concentratia
hormonilor corticosuprarenali (glucocorticoizii,).

2. Hormonul gonadotrop foliculinostimulent (FSH) este o

glicoproteina care la femei stimuleaza formarea foliculului ovarian
si secretia de hormoni estrogeni, iar la barbati - dezvoltarea
testiculului si spermatogeneza. Deci, la ambele sexe, hormonul
regleaza formarea si maturarea gametilor;

3. Hormonul gonadotrop luteostimulent si al interstitiului endocrin

testicular (LH-ICSH - luteostimulina) este tot o glicoproteina, care
la femei stimuleaza ovulatia, formarea de corp galben si secretia
de progesterona, iar la barbati activitatea celulelor interstitiale din
testicul (celulele Leydig) si secretia de testosteron;

4. Hormonul gonadotrop stimulator al corpului galben de

sarcina si al lactatiei (LTH) sau prolactina este o holoproteina
care intervine in dezvoltarea glandei mamare si in intretinerea
Unul din principalii hormoni adenohipofizari este hormonul
somatotrop (STH) - un polipeptid care stimuleaza cresterea,
proteosinteza, metabolismul in general. Hipersecretia acestui
hormon induce gigantismul; la adult produce acromegalia (=
cresterea exagerata a extremitatilor). Hiposecretia hormonului
este urmata de nanismul hipofizar (= dezvoltare somatica redusa,
dar armonioasa, dezvoltare psihica normala).

Ocitocina, sintetizata si artificial, are rolul de a stimula

contractilitatea uterului la nastere si ejectia laptelui matern.

Vasopresina (ADH) - hormonul antidiuretic - are rolul principal de a

stimula resorbtia apei la nivelul tubilor renali; absenta hormonului
conduce la diabet insipid, care se manifesta prin cresterea
aberanta a cantitatii de urina eliminata (10-30 litri/zi - poliurie) in
loc de 1,5 - 2 litri/zi, si nevoia de ingerare mare de apa (peste 30
litri/zi - polidipsie).
 Tiroida
 TIROIDA este cea mai voluminoasa glanda cu secretie interna (25-
30 g); ea se afla in regiunea anterioara a gatului, inaintea
laringelui si a traheei. Macroscopic este formata din doi lobi si o
portiune intermediara - istm.

 Glanda secreta doi hormoni principali: tiroxina si triiodotironina,

care sunt eliberati atunci cand organismul are nevoie; de
asemenea calcitonina - hormon indispensabil metabolismului
osos; el produce scaderea Ca++ in sange si se opune actiunii
parathormonului la nivelul oaselor.

 Primii doi hormoni se formeaza dintr-o proteina comuna -

tiroglobulina, prezenta in coloid; prin iodarea aminoacidului
tirozina din structura tiroglobulinei se vor forma principalii
hormoni ai tiroidei, care exercita efecte tisulare identice, dar
triiodotironina actioneaza mai rapid si mai eficient decat tiroxina.
Principalul efect al acestora este cel calorigen, prin stimularea
oxidarilor tisulare si a consumului de oxigen, evidentiat prin
intensificarea metabolismului bazal (M.B.); se considera ca peste 35%
din caldura produsa din oxidarile tisulare se datoreste in principal
hormonilor tiroidieni.

  Hipofunctia sau lezarea glandei produce imediat scaderea

metabolismului bazal, paralel cu scaderea consumului de oxigen,
insuficiente si disfunctii fata de toate actiunile glandei mentionate
mai sus. La copil se remarca cretinism si intarzierea dezvoltarii
somatice pana la nanism si infantilism (cap disproportionat de mare,
implantarea vicioasa a dintilor, deformari osoase etc. La adult apare
mixidemul, caracterizat prin infiltrarea tesuturilor cu o substanta
mucoproteica, electroliti si apa; pielea este aspra, rece, palida, parul
isi pierde luciul. Reactivitatea nervoasa si capacitatea intelectuala se
reduc.

Hiperfunctia tiroidiana induce cresterea metabolismului bazal (pana la

100%), intensificarea catabolismului, exoftalmie, nervozitate,
tremuraturi ale miinilor, oboseala, casexie, hipertermie - manifestarile
bolii Basedow-Graves (= "gusa exoftalmica").
 Pancreasul Endocrin
 Pe langa functia sa exocrina cu rol fundamental in digestie si
absorbtie, pancreasul este si o glanda endocrina de importanta
majora. Secretia endocrina a pancreasului este asigurata de
insulele Langerhaus - "insule" de celule cu structura glandulara
endocrina, raspandite in interiorul lobulilor pancreasului exocrin;
acestea sunt sub forma unor cordoane celulare, anastomozate intr-
o retea, in ochiurile careia se gasesc capilare sanguine. Toata
aceasta structura este sustinuta de o retea de fibre de reticulina.

 Insulina, de cum ajunge in sange, este fixata rapid in multe

tesuturi, dar in special in ficat si rinichi; are functii deosebit de
importante:scade concentratia glucozei in sange; stimuleaza
patrunderea glucozei in anumite celule din tesutul hepatic,
muscular, adipos, stimuland consumul acesteia; in muschi si ficat
activeaza glicogenogeneza, iar in tesutul adipos transformarea
glucozei in trigliceride; de asemeni, stimuleaza proteosinteza si
liposinteza hepatica;   intervine in transportul activ si al altor
substante prin membrane plasmatice; favorizeaza transferul ARN-
ului nuclear spre citoplasma
Glucagonul, descarcat in sange, dispare mai rapid decat insulina, fiind
degradat in diferite tesuturi si in mod deosebit in cel hepatic;
stimuleaza glucuneogeneza din aminoacizi si exercita efect lipolitic
prin actiunea lipazei din celulele adipoase.
 Glandele Suprarenale
 GLANDELE SUPRARENALE sunt in numar de doua, asezate la
polul superior al fiecarui rinichi, in niste spatii numite lojile
glandelor suprarenale; au o greutate de cate 10-12 g. Glanda
suprarenala este constituita la exterior dintr-o capsula fibroasa, iar
in interior din parenchimul glandular, care este structurat in doua
zone:corticosuprarenala si medulosuprarenala
 Corticosuprarenala secreta un numar mare de hormoni care,
dupa actiunea lor biologica predominanta, se pot imparti in trei
grupe:
 Hormonii glucocorticoizi (cortizonul si hidrocortizonul) intervin
in metabolismul glucidic, lipidic, protidic si mineral; Reglarea
glucocorticoizilor se realizeaza prin secretia ACTH hipofizar.
 2.      Hormonii mineralocorticoizi (aldosteronul si
dezoxicorticosteronul) intervin in reglarea metabolismului
hidromineral si indirect a volumului sanguin.
 3.      Hormonii sexuali (estrogenii, androgenii si
progesterona) au functii asemanatoare cu cei secretati de
gonade, insa sunt produsi in cantitati mai mici.
Medulosuprarenala secreta doi hormoni principali: adrenalina si
noradrenalina; ei sunt sintetizati din aminoacidul fenilalanina.
Producerea secretiei acestor hormoni este declansata de factori
care cer o adaptare rapida din partea organismului, cum ar fi: frica,
frigul, o stare de hipoglicemie etc.

Cei doi hormoni exercita efecte similare cu cele ale stimularii S.N.V.-
simpatic; rolul acestor hormoni este multiplu: produc o crestere a
excitabilitatii si a frecventei cardiace, ca urmare debitul sanguin
cardiac creste rapid;relaxarea musculaturii tractului digestiv, vezicii
urinare;
contractia sfincterelor digestive, a splinei, a muschilor erectori ai
firelor de par, a dilatatorului pupilar;glicogenoliza hepatica,
musculara si hiperglicemie;mobilizarea unor substante care, prin
ardere, pot elibera energie metabolica (acizi grasi din depozite
adipoase), cresterea frecventei respiratorii, actiune calorigena,
cresterea metabolismului;intensificarea glandelor sudoripare,
sebacee;stare de alerta corticala, anxietate, frica.
 Gonadele
 OVARUL ENDOCRIN are o activitate dubla: endocrina si exocrina.Activitatea
exocrina este realizata prin producerea de ovule (= ovulatia), de celule
germinale (ovogeneza, gametogeneza), iar cea endocrina, prin secretia de
hormoni.

 Hormonii estrogeni influenteaza activitatea hipofizei, a sistemului nervos

central, a glandei mamare si a organelor genitale feminine, astfel:
- produc o scadere a secretiei de hormon foliculinostimulent (FSH);
- sunt responsabili de dezvoltarea comportamentului sexual;
- produc dezvoltarea si cresterea glandei mamare la fete;
- determina caracterele sexuale secundare la fete;
- aparitia si evolutia normala a ciclului menstrual;
- stimuleaza contractiile uterului.
 Actiunea lor metabolica este mai mica, astfel:
- stimuleaza biosinteza proteinelor;
- au tendinta sa realizeze o hipoglicemie in sange;
- favorizeaza retentia apei si a sodiului in organism, si
- favorizeaza depunerea calciului in oase.
Progesteronul, ca si hormonii estrogeni, face parte din grupul
hormonilor steroizi (asemanatori hormonilor din corticosuprarenala).
Actiunea biologica principala a acestui hormon se exercita asupra
tractului genital, pe care il pregateste pentru nidatia oului si
mentinerea sarcinii.

TESTICULUL ENDOCRIN, ca si ovarul, este un organ cu functie

dubla: endo- si exocrina.Activitatea exocrina este realizata de tesutul
seminal, care produce spermatogeneza, si activitatea endocrina este
realizata de tesutul interstitial care secreta hormonii androgeni.

Rolul fiziologic al testosteronului este multiplu. El actioneaza asupra

aparatului genital masculin, dezvoltarii somatice si metabolismului:
- produce dezvoltarea organelor genitale masculine si mentine
integritatea morfo-functionala a acestora;
-induce dezvoltarea somatica a caracterelor secundare specifice
sexului masculin (ingrosarea vocii, dezvoltarea musculaturii si a
scheletului, a pilozitatii faciale, de pe piept, regiunea axiala, de pe
linia alba supraombilicala etc.);
-   are o actiune anabolizanta protidica si lipidica, stimuland
dezvoltarea musculaturii;
- determina osificarea cartilajelor de conjugare.
 Importanta
 Sistemul glandelor este sursa tuturor activităţilor omeneşti, a
tuturor dispoziţiilor, a tuturor stărilor sufleteşti, a tuturor
temperamentelor şi a diversităţii firilor şi raselor… Frica, mânia,
bucuria, toate aceste energii afective sunt legate de activitatea
glandelor endocrine, producând acolo secreţii (hormonale) care se
vor răspândi în tot organismul… Ochiul, nasul, creierul însuşi,
traheea, bronhiile, plămânul, inima, ficatul, splina, pancreasul nu-şi
pot îndeplini rolul decât cu ajutorul sistemului care le permite să se
reînnoiască, adică ansamblul funcţiilor glandelor… Plecând de la
aceste glande se creează boala sau vindecarea.