Sunteți pe pagina 1din 11

CYBERBULLYING-UL

Din ce in ce mai multi copii de varste fragede au acces la 


Facebook fara nicio restrictie. Contribuie la acest lucru si faptul
ca telefoanele mobile cu internet au ajuns obiecte banale in
ghiozdanele scolarilor. Parintii le cumpara aceste gadget-uri
pentru a-i putea contacta la nevoie. Cred ca asa ii pot tine in
siguranta. Dar capcana este uriasa iar cei mici pot pati lucruri cu
adevar grave pe platformele de socializare.
CYBERBULLYING-UL
„Creierul nostru a creat, cu ajutorul Social Media,
un stimul de recompensă imediată la ce primește
din jur. Dacă are 100 de like-uri, crește încrederea,
dacă are 7, îi scade. La nivel cerebral, creierul
eliberează dopamină – un neurotransmițător care
creează dependență, afectează emoțiile, mișcările
și cel mai important senzațiile de plăcere – durere.
Dopamina se eliberează și la consum de alcool,
fumat sau jocuri de noroc, pentru că senzația de
plăcere cerebrală este mai puternică decât crezurile
omului', explică psihologul Alexandru Pleşea.
Dacă alcoolul, fumatul și jocurile de
noroc au restricții de vârstă, Facebook și
Instagram nu au, acestea fiind folosite de
aproape orice adolescent în zilele noastre.
Părinții pierd lupta educației pentru că
Social Media deja educă pe mai multe
planuri, toate în raport cu aspectul fizic, și
nu cu latura emoțională primită de la
părinți.
„Adolescenții au ajuns să nu mai stea după aprobările
părinților, ci după aprobările venite prin Social Media, de
la colegi și prieteni virtuali, astfel încrederea și
dezvoltarea normală a tănârului încep să aibă de suferit. În
acest mod, relațiile autentice își pierd substanța și tinerii
se transformă în căutători de recompensă imediată.
Instagram și Facebook sunt două instrumente care, în
ultimii ani, arată mai mult a iluzie decât a realitate. Au
inventat filtre care nu arată realitatea, și chiar dacă 
suntem depresivi, acolo arătam colorați, cu ochii mari și
bine dispuși. Ele distorsionează realitatea și produc reacții
care nu sunt naturale în tineri și adulți', conchide
psihologul Alexandru Pleşea.
Cyberbullying-ul este termenul englezesc folosit
pentru hărțuirea prin intermediul rețelelor de
internet, iar acesta a început să ia amploare în
spațiul românesc. Cei mai afectați sunt copiii, iar
părinții încearcă în mod repetat să îi protejeze de
acest fenomen.
Hărțuirea pe internet afectează persoanele de toate
vârstele, însă în cazul copiilor efectele pot fi mult mai
grave. Fiind sensibili din punct de vedere psihologic,
cei mici pot recurge la gesturi dintre cele mai
neașteptate atunci când simt că activitatea de pe
internet le afectează viața.
CE PRESUPUNE CYBERBULLING-
UL ?
Cyberbullying-ul apare mai ales în
momentul în care o persoană primește
mesaje răutăcioase pe internet, unele
dintre ele culminând cu injurii și
amenințări. Într-o astfel de situație, copiii
nu știu cum să reacționeze, se panichează
și recurg la gesturi necugetate.
O altă formă de hărțuire este postarea de
fotografii sau materiale video care prezintă
persoanele în ipostaze mai puțin plăcute.
Acest lucru se poate întâmpla de cele mai
multe ori în cazul rețelelor de socializare.
 Un tip grav de hărțuire este spargerea
parolelor și accesarea poștei electronice.
Acest lucru încalcă intimitatea unei
persoane și poate duce  de multe ori la
apariția șantajului.
Rețelele de socializare sunt spațiul perfect
pentru apariția cyberbullying-ului. Prin
intermediul acestora, anumite persoane pot
face rău în mod voit prin realizarea unor
conturi false. Astfel, pot posta cu ușurință
conținut folosind o identitate care nu le
aparține. Cu această situație se confruntă în
multe cazuri persoanele publice, în numele
acestora fiind cerute în mod repetat sume de
bani pentru diferite cazuri sociale.
CUM POT FI PROTEJAȚI COPIII DE
CYBERBULLYING?
Comunicarea este elementul de bază care îi ajută
pe părinți să îi protejeze pe copii de
efectele cyberbullying-ului. Astfel, părinții
trebuie să le expună celor mici care sunt riscurile
ce pot să apară în momentul în care intră în
contact cu persoane necunoscute. Mai mult, cei
mici trebuie să fie încurajați să nu posteze
informații personale în spațiul online, să nu
comunice parolele de pe diferite conturi altor
persoane și la orice semn de hărțuire să ceară
ajutorul.
STUDIU DE CAZ
o să-i spunem Ana. Era o fata de 12 ani
foarte cochetă, dar plinuță, modernă, ce
deținea telefon, laptop și acces la diferite
site-uri de social media. Doar că l-a o
petrecere a fost filmată în timp ce mânca de
o colegă invidioasă. În urma acelei petreceri
au apărut filmulețe pe media, editate cu ea și
comparația cu un porc. O mare parte dintre
copiii din școală au vazut filmul și au atașat
comentarii răutăcioase.
Ana nu a spus la nimeni. A devenit închisă în
sine, nu mai mânca, avea dureri frecvente
când trebuia să se ducă la școală, chiar
atacuri de panică. Părinții au aflat abia după
ce au dus-o la un psiholog. Filmulețele au fost
șterse, colega pedepsită disciplinar, doar că
Ana a preferat să se mute la o altă școală. Au
trecut de atunci 3 ani, fata nu mai are conturi
pe social media; încă mai are fobie de
internet. Mult timp părinții și-au reproșat că
acordându-i prea mare libertate, având
încredere în ea, nu au înțeles la ce riscuri o
pot expune.