CURSUL NR.

1
Rolul as med în activitatea de
prevenire a infecţiei asociate
cu îngrijirea medicală (IAIM)

As. Med. Pr. Buzamat Laura

COL. “GRIGORE ANTIPA” BRASOV
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
 OBIECTIVE:

• La sfârșitul cursului, asistentul medical

trebuie : să definească și să explice
conceptul de infecție asociată îngrijirilor
medicale (IAIM), să cunoască noțiunile de
bază privind transmiterea și etiologia IAIM,
să cunoască regulile de precauție
universală, să aibă cunoștintele
fundamentale pe baza cărora să poată
adopta un comportament preventiv corect
în mediul spitalicesc
 Infecţia asociată asistenţei medicale este
patologia infecțioasă ce apare la o persoană în urma
acordării asistenţei medicale, în cursul spitalizării
sau în condiţii de ambulator, patologie care nu era în
incubaţie sau manifestă în momentul respectiv,
precum şi infecţiile câştigate de nou-născut în urma
trecerii prin canalul genital matern.
 Etiologia IAIM

•Bacteriană (2/3 din cazuri de IAIM)- 60% sunt germeni Gram

negativi, 30% sunt coci Gram pozitivi: Escherichia coli,
Stafilococcus aureus, coagulazo-negativ, Pseudomonas,
Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Moraxella, Enterococ,
Legionella, Acinetobacter, Proteus,Listeria, Mycobacterium
tuberculosis şi netuberculoase s.a.

•Virală:virusul respirator sinciţial, gripal, paragripal,

adenovirusuri, rotavirusuri, enterovirusuri,virusul citomegalic,
varicelo-zosterian, herpes simplex, virusul Epstein-Barr, rujeolic,
rubeolic, virusul urlian, parvovirusul uman B 19, virusul
imundeficienţei umane,virusurile hepatitei B, C

•Fungică: Cryptococcus neoformans, Histoplasma

capsulatum, Aspergillus, Candida
spp., Fusarium , Pneumocystis carinii etc.

•Parazitară: Cryptosporidium spp., Giardia intestinalis

 Factorii de condiţionare a apariţiei IAIM = Factorii
epidemiologici primari:

1. Izvorul de infecţie
•După izvorul de infecţie:
IAIM endogene - datorate germenilor aparţinând
florei bolnavilor: cutanată, respiratorie, intestinală
etc.; IAIM exogene - microorganism din mediul de
spital: personalul de îngrijire, studenţi, vizitatori, de la
un alt pacient (sursa de infecţie – bolnavi, purtători de
germeni.)

2. Transmiterea: mâna murdară (personal medical,

pacienţi); acte invazive; aer; alimente; medicamente;
produse biologice; obiecte (mobilier, veselă etc.);
vectori mecanici (gândacii de bucătărie, alte insecte).
 3. Receptivitatea

•Alterarea microbiocenozelor naturale: tratamente

antibiotice, intervenţii locale, colonizare

•Stări patologice: distrofia, malformaţiile congenitale,

atopiile, anergia postinfecţioasă,
hipogamaglobulinemia, splenectomia, corticoterapia,
terapia antineoplazică, diabetul zaharat, hemopatiile
maligne, neoplaziile, ciroza hepatică, bolile de
colagen etc.

•Vârsta: nou-născuţi, vârstnici.

 Factori epidemiologici secundari:
intervenţii invazive diagnostice sau terapeutice,
utilizarea frecventă a antibiticelor,
durata mare de spitalizare,
spitale monopavilionare,
circuite nefuncţionale,
personal numeros,
nivel necorespunzător de pregătire profesională,
lipsuri materiale (dezinfectante, materiale sanitare,
materiale cu unică folosinţă).

Riscul de apariţie al IAIM după tipul de serviciu

medical: mare in ATI; neonatologie si pediatrie;
maternitate; chirurgie; onco-hematologie
 Spălarea mâinilor

Etapa 1: palma pe palma

Etapa 2: palma mâinii drepte pe dosul
mâinii stangi si palma mâinii stângi pe
dosul mâinii drepte
Etapa 3: palma pe palma cu degetele
intercalate (pentru dezinfecția spațiilor
interdigitale)
Etapa 4: dosul degetelor îndoite pe
palma opusa (strângerea si frecarea
degetelor unei mâini în palma
celeilalte mâini)
Etapa 5: frecare prin rotație a policelui
drept cu palma stânga/policele stâng
cu palma dreapta
Etapa 6: frecare prin rotație cu miscari
înainte si înapoi cu degetele
împreunate ale mâinii drepte aplicate
în podul palmei stângi si invers
Curățenia reprezintă îndepartarea totală a prafului și
produselor străine de pe suprafețe, obiecte sau
tegumente, odată cu îndepartarea produșilor,
substantelor organice care sunt suport nutritiv pentru
microbi; se aplică înaintea metodelor de dezinfecție si
sterilizare, în întreținerea generală a încăperilor.

Metode de curățenie:
spălarea,
ștergerea umedă a suprafețelor,
aspirarea,
metode combinate pentru curățenia cabinetelor
Dezinfecția este o metodă decontaminare prin care se
urmărește distrugerea în proporție de 99–99,99% în
mediul fizic înconjurător a formelor vegetative ale
microorganismelor, în scopul prevenirii infecției și a
bolilor transmisibile; se poate realiza prin metode
fizice si chimice.
Metode fizice: prin căldură uscată (flambarea și
incinerarea), prin caldură umedă (pasteurizarea și
fierberea), cu raze ultraviolete.
Metode chimice: Cloramina B (efect bactricid și
virulicid, indicată în dezinfecția suprafețelor și
obiectelor, pentru pavimente, lenjerie de corp, de pat,
jucării, obiecte de sticlă, veselă si termometre;
soluția de cloramină se schimbă la 12h. Se pot folosi
ca antiseptic pentru dezinfecția mâinilor), tinctura de
iod si betadina, formolul, nitratul de argint, acidul
boric.
Dezinfecția tegumentului este obligatorie înaintea
executării unor tehnici precum injectii, puncții,
intervenții chirurgicale.

În functie de tehnica executată, dezinfecția este de tip

1, 2 sau 3.

- tip 1 - se face în cazul unui risc redus de infecție.

Este indicată in infecția intradermică, subcutanată, în
cazul recoltărilor de sânge; se aplica dezinfectant pe
piele cu un tampon îmbibat, durata de acțiune fiind
de 30sec.
- tip 2 - se aplică în cazul unui risc mediu de infecție:
în cateterizarea venelor în vederea perfuziei
continue, injectia intramusculară, recoltarea
sângelui pentru hemocultură; se curață pielea cu
tampon îmbibat în dezinfectant, apoi cu un tampon
steril, efectuându-se încă o dată același procedeu,
durata de actiune fiind de 30 sec.

-tip 3 - se aplică în cazul unui risc mare de infecții :

intervenții chirurgicale, puncții; se curăță pielea cu
apă și săpun, se epilează și se degresează, se aplică
dezinfectantul de 2 ori la interval de 2,5 minute.
Persoana care executa dezinfecția de tip 3 poartă
manuși sterile.
Dezinfectie
chimica
Sterilizarea reprezintă o totalitate de metode, mijloace
şi forme utilizate pentru distrugerea şi înlăturarea
tuturor speciilor de microorganisme, la toate fazele
de dezvoltare ce sunt conţinute în interiorul şi pe
suprafaţa diferitor materiale,substraturi.

Metode fizice de sterilizare:aer uscat-fierbinte (etuvă,

cuptor pupinel), vapori sub presiune (autoclavare),
radiații gama, unde infrarosii

Metode chimice de sterilizare:gazoasă (oxide de

etlien, metil-bromid), cu agenți chimici sterilizanți
(sterilizare rece)
Etuva si pupinelul
Autoclavul
Sterilizator UV
Infecții respiratorii AIM (cca 20% din toate IAIM ; 30-60%
din decesele prin IAIM)
•etiologie: Psedomonas aeruginosa, Acinetobacter spp.,
Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Escherichia coli,
Haemophilus influenzae, Staphilococcus aureus,
epidermidis, Streptococcus pneumoniae, Legionella,
Candida, Aspergillus, VRS, gripal, paragripale

Factori de risc ai PN: factori de gazdă (vârstă, obezitate,

fumat, alcoolism, malnutriţia, imunosupresia, boli cronice
pulmonare),condiţii ce favorizează colonizarea
orofaringiană (tulburări de conştienţă,
traheostomia,medicaţia antiacidă), ventilaţia asistată,
perturbarea mecanicii respiratorii, colonizarea
orofaringiană, gastrică, invadarea căilor respiratorii
inferioare
 Infecții respiratorii AIM

Prevenirea infecțiilor respiratorii AIM:

prevenirea aspirării florei (prin secreţii) orofaringiene
sau gastrice (poziţie semişezândă - igienă
orofaringiană, nazală, nutriţie enterală, în bolus repetat;
sonda enterală, aspirarea secreţiilor bronşice),
spălarea mâinilor,
mobilizarea postoperatorie precoce,
paturi cinetice,
dezinfecţie, materiale şi soluţii sterile,
curăţirea şi dezinfecţia zilnică a rezervoarelor de
umidifiere a aerului,
chimioprofilaxie selectivă – bolnavi cu ventilaţie
mecanică
 Infecţii urinare (IU) AIM

•etiologia: Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa,

Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Stafilococcus aureus, S.
epidermidis, enterococi, Candida spp.

Factorii de risc ai IU AIM: abordările instrumentare ale

căilor urinare (sondaje, endoscopii), inoculare în timpul
montării cateterului–endoluminal, ascensiunea
transuretrală între mucoasă şi sondă, hematogen

Forme clinice de manifestare: uretrita, cistita, pielonefrita.

Complicaţii: bacteriemie cu şoc infecţios, sepsis, abces

perirenal, prostatite, epididimite
 Infecţii urinare (IU) AIM

Prevenirea IU AIM:
limitarea indicaţiei de sondaj urinar,
tehnică aseptică (toaleta regiunii perineale; spălarea
antiseptică a mâinilor; mănuşi; sondă sterilă),
durata scurtă a păstrării sondei,
sistem închis de drenare a urinii,
respectarea regulilor de întreţinere ale sondei a igienei
locale şi generale,
hidratarea adecvată a pacientului
Infecţiile AIM cu punct de plecare dispozitivele
intravasculare

•Etiologie: Stafilococi (aureu, coagulazo-negativi);

Enterobacterii; Piocianic; Candida; Bacillus; Acinetobacter
etc.

•Factorii de risc crescut pentru infecţiile de cateter: tip de

cateter–venos central; situsul de implantare–femurală; tipul
de material–teflon sau polivinil; implantarea de urgenţă

Colonizarea cateterului: exoluminal (a suprafeţei externe

până la punctul de inserţie cutanată, realizată în timpul
montării), endoluminală (în urma manevrării racordurilor,
fiind realizată prin mâna personalului), hematogen, prin
soluţiile perfuzate
Infecţiile AIM cu punct de plecare dispozitivele
intravasculare

Manifestări clinice: infecţii locale, celulită, tromboflebită,

infecţii generale, septicemie, bacteriemie, endocardită.

Profilaxia infecţiilor de cateter:

limitarea indicaţiilor de cateterizare,
asepsie riguroasă în momentul montării, utilizarea venei
subclavii,
întreţinerea corespunzătoare a liniei
venoase( pansament ocluziv, schimbarea liniei venoase
la 48 – 72 ore, fixarea corectă a cateterului),
soluţii perfuzabile sterile,
identificarea precoce a semnelor inflamatorii locale,
igiena locală
Infecţiile AIM cu punct de plecare dispozitivele
intravasculare

Manifestări clinice: infecţii locale, celulită, tromboflebită,

infecţii generale, septicemie, bacteriemie, endocardită.

Profilaxia infecţiilor de cateter:

limitarea indicaţiilor de cateterizare,
asepsie riguroasă în momentul montării, utilizarea venei
subclavii,
întreţinerea corespunzătoare a liniei
venoase( pansament ocluziv, schimbarea liniei venoase
la 48 – 72 ore, fixarea corectă a cateterului),
soluţii perfuzabile sterile,
identificarea precoce a semnelor inflamatorii locale,
igiena locală