Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Constelațiile
Constelațiile
Scutelnic Felicia
O constelație este una dintre cele 88 de zone în care este
împărțită bolta sau sfera cerească, uneori făcându-se referire doar
la o grupare aparentă de stele, care, unite printr-o linie
imaginară, se aseamănă cu un anumit obiect, animal, zeu etc.
Pentru majoritatea constelațiilor vizibile din emisfera nordică a
Pământului, denumirile există deja din antichitate. Pentru cele
din emisfera sudică, denumirile provin de la navigatori și
astronomi din epoca Marilor descoperiri geografice, și de aceea
aceste constelații poartă denumiri ca de exemplu Microscopul,
Mașina Pneumatică etc.
Cine a inventat constelațiile?
Constelatia Orion in trei ipostaze: in imaginea din stanga observam constelatia asa
cum se vede ea pe cer; in mijloc se vede figura constelatiei (stelele unite cu linii) si
granita ei (liniile drepte); in dreapta se vede figura mitologica a eroului Orion,
suprapusă peste stelele din constelatie.
Cea mai strălucitoare stea a Scorpionului a
fost numită de arabi şi Qualbu'l-Agrab -
"Inima de Scorpion" din cauza poziţiei sale.
Una peste alta, Capricornul este o
constelaţie destul de discretă pentru că
numai două dintre stelele sale sunt mai
strălucitoare decât clasa de mărime 3.
Vulpea, mai exact Vulpița (în latină: Vulpecula), este
numele unei constelații din emisfera nordică a
bolții cerești.
Constelații zodiacale (prin care trec planetele, Soarele și Luna): Aquarius, Aries, Auriga, Cancer,
Capricornus, Cetus, Corvus, Crater, Gemini, Hydra, Leo, Libra, Ophiucus, Orion, Pegasus, Pisces,
Sagittarius, Scorpius, Scutum, Sextans, Taurus, Virgo.
Constelații circumpolare (care nu apun): Ursa Major, Draco, Ursa Minor, Cepheus, Cassiopeia,
Camelopardalis, Lynx (parțial), Lacerta (par țial), Perseus (par țial), Cygnus (par țial), Auriga (par țial),
Hercule (parțial).
Constelații prin care se deplasează polul nord ceresc, folosind granițele actuale ale acestora: Ursa
Minor (între 478 î.e.n. și 2236 e.n.), Cepheus (2236-9080), Cygnus (9080-12380), Lyra cu Vega stea
Polară (12380-14332), Hercules (14332-18900), Draco (18900-19190), Bootes (19190-19380), Draco cu
Thuban stea Polară (19380-22686y), Ursa Minor (22686-22910), Draco (22910-23530), Camelopardalis
(23530-26720). Polul ceresc face o rota ție completă pe cer la fiecare 25.800 de ani. În viitor
constelațiile se vor modifica și la fel și granițele. Nu garantăm că în anul 20.000 constela țiile vor mai
avea numele de azi
Constelațiile prin care trece Calea Lactee . Urmăriți în orice anotimp brâul luminos al Căii Lactee
prin aceste constelații. Este recomandat să le observa ți prin binoclu dintr-un loc lipsit de lumini
artificiale (veți vedea forte multe stele): Monoceros, Canis Minor, Orion, Gemini, Taurus, Auriga,
Perseus, Camelopardalis, Cassiopeia, Lacerta, Cepheus, Cygnus, Lyra, Sagitta, Vulpecula, Aquila,
Ophiucus, Sepens Cauda, Scutum, Sagittarius, Scorpius, Corona Australis, Lupus, Norma, Ara,
Centaurus, Circinus, Triangulum Australe, Crux, Musca, Carina, Vela, Puppis, Pyxis, Canis Major.
Forme pe cer - stele strălucitoare grupate în forme u șor de identificat: