Sunteți pe pagina 1din 41

APLICATII ALE

PROGRAMĂRII NEUROLINGVISTICE
ÎN
COMUNICAREA INTERPERSONALĂ
CUPRINS

 Ce este Programarea NeuroLingvistică (PNL) ?


 De ce apelarea Programare NeuroLingvistică ?
 Canalele senzoriale de comunicare apelate în PNL
 Predicatele utilizabile în PNL
 Cum să testăm sistemul de valori apelat şi/sau
utilizat de către interlocutor ?
 CONCLUZII
1. Ce este Programarea NeuroLingvistică (PNL) ?

PNL a fost fundamentată, în anul 1972, la Universitatea


din Santa Cruz (California - SUA), de către:
- dr. Richard BANDLER – informatician
- dr. John GRINDER - psiholingvist

PNL urmăreşte excelenţa în relaţiile interpersonale, prin


identificarea şi “acordarea” canalelor senzoriale de
comunicare (atât ale noastre, cât şi ale interlocutorului)
1. Ce este Programarea NeuroLingvistică (PNL) ?

SCOPUL PNL:
depistarea şi “penetrarea”
canalului preferabil de comunicare
apelat/utilizat de interlocutor

(să fim, cât mai repede, pe aceeaşi “lungime de undă”)…


1. Ce este Programarea NeuroLingvistică (PNL) ?

În acest context, creierul (“hardul”) nostru condiţionează orice aspect simbolic


al comunicării şi explică cele două postulate ale PNL:

1. Nu putem să nu comunicăm, orice stare comportamentală (chiar şi un


refuz) fiind semnificativă pentru interlocutorul nostru…
2. Comunicarea nu se efectuează numai cu şi prin cuvinte, ci şi prin
intermediul:
- tonului vocii
- atitudinii noastre corporale (mesajului nonverbal)
- amplitudinii sau localizării respiraţiei
- variaţiei coloritului epidermei (îndeosebi a celei faciale)...
- etc.
2. De ce apelarea Programare NeuroLingvistică (PNL) ?

PROGRAMARE →
suntem programaţi şi/sau ne programăm să acţionăm
asemenea unui computer, reproducând comportamente
dobândite, învăţate şi/sau însuşite...
Practic, a ne programa creierul (“hardul”), înseamnă a-l
învăţa să facă “altceva”, a-l incita să “meargă” într-o altă
“direcţie”, în deplin acord cu imaginea pe care o avem sau
pe care ne-am creat-o despre realitate...
2. De ce apelarea Programare NeuroLingvistică (PNL) ?

NEURO →
modul nostru de a gândi, comportamentele noastre, emoţiile
pe care le trăim sunt generate de activitatea cerebrală (de
“soft” - ul nostru) şi de conexiunile neuronilor noştri…
Creierul nostru are capacitatea de a reţine (“conserva”) ceea
ce am învăţat, dar şi de a-şi “instala” noi elemente însuşite
(dobândite)…
Practic, creierul nostru ştie, atât timp cât ne-o dorim, să nu
facă diferenţa între o experienţă trăită şi una imaginară...
Tocmai datorită acestui fapt suntem capabili să acumulăm
toate resursele necesare pentru a depăşi ORICE situaţie
dificilă!…
2. De ce apelarea Programare NeuroLingvistică (PNL) ?

LINGVISTICĂ →
comunicăm exclusiv prin intermediul limbajului (verbal şi
nonverbal)…
Limbajul pe care îl apelăm ne “trădează” şi ne relevă
personalitatea, după cum tot el este cel care ne structurează
experienţa şi reflectă propria noastră manieră de a gândi şi
de a resimţi evenimentele trăite…
3. Canalele senzoriale de comunicare apelate în PNL (I)

PNL face posibilă şi permite evaluarea, la un anumit moment,


a impactului comportamental pe care îl are mesajul transmis
interlocutorului nostru…

În acest context, PNL constituie un extrem de fin şi eficient


mijloc de comunicare interpersonală, făcând posibilă
modificarea “flexibilă” atât a propriului nostru comportament,
cât şi a celui al interlocutorului, în vederea realizării scopurilor
şi/sau a obiectivelor pe care ni le-am propus…
3. Canalele senzoriale de comunicare apelate în PNL (I)

PNL presupune şi implică, în utilizarea sa, parcurgerea


următoarelor trei etape:

1. OBSERVAREA - receptarea şi selectarea informaţiilor din


mediul ambiant
2. INTERVENŢIA - aportul de “informaţii” capabile să
genereze modificarea atitudinilor
comportamentale (atât ale noastre,
cât şi ale interlocutorului)
3. TRANSPUNEREA ÎN PRACTICĂ A TEHNICILOR PNL -
verificarea “rezultatelor” obţinute şi desprinderea acelor
concluzii capabile să ne premită “orientarea” viitorului
comportament care va fi adoptat faţă de interlocutor…
3. Canalele senzoriale de comunicare apelate în PNL (I)

Rezultă, deci, că PNL poate constitui:


a) o “terapie” comportamentală
b) o metodologie eficientă de schimbare rapidă a
comportamentului nostru şi al celui al interlocutorului
c) o metodologie de şi pentru comunicare eficientă cu
interlocutorul nostru
d) un proces educativ (prin perfecţionarea atitudinilor
noastre comportamentale)
3. Canalele senzoriale de comunicare apelate în PNL (II)

PNL permite celui care o “stăpâneşte” ca, prin utilizarea sa, să


reuşească:
a) descoperirea, într-o manieră specifică, a propriei
îndemânări relaţionale
b) iniţierea unor procese generatoare de schimbări
(transformări) profunde şi durabile
3. Canalele senzoriale de comunicare apelate în PNL (II)

În vederea identificării canalului preferabil de comunicare utilizat de


interlocutor, PNL apelează la sistemul VAKOG, respectiv la sistemul
celor cinci simţuri fundamentale de care dispunem fiecare dintre noi…

Aceste simţuri care se constituie, practic, în tot atâtea “canale” de


comunicare eficientă cu interlocutorul nostru:

1. V - canalul VIZUAL - imagini “fabricate” (şi, eventual, rememorate)


2. A - canalul AUDITIV - sunete şi cuvinte “fabricate” (şi, eventual,
rememorate)
3. K - canalul KINESTEZIC - senzaţii kinestezice (care includ şi
canalele O şi G)
4. O - canalul OLFACTIV
5. G - canalul GUSTATIV
3. Canalele senzoriale de comunicare apelate în PNL (II)

Practic, sistemul VAKOG, utilizabil prin intermediul PNL,


constituie “cheia” căilor de acces la canalul de comunicare
utilizat de interlocutor, oferindu-ne percepţia acestuia despre
relaţia cu noi…

Identificarea canalului preferabil de comunicare utilizat de


către interlocutor este posibilă prin apelarea, în întrebările
puse interlocutorului, la anumite PREDICATE, astfel…
3. Predicatele utilizabile în PNL

PREDICATELE apelabile şi utilizabile prin intermediul PNL


sunt verbe, substantive, adjective şi, în general, orice expresii
de forma:
3. Predicatele utilizabile în PNL

1. Predicate VIZUALE
 VERBE/SUBSTANTIVE/ADJECTIVE:
a (pre/între)vedea; a apărea; a ne da seama; a privi;
a clarifica; imagine; apariţie; strălucitor; luminos; clar;
orizont; culoare; colorat; tentă; etc.

 EXPRESII:
“a pune la punct”; “clar (limpede) ca lumina zilei”;
“a-ţi face o părere”; “a face un tur de orizont”;
din punctul de vedere al …”; “la o primă vedere”; etc.
3. Predicatele utilizabile în PNL

2. Predicate AUDITIVE
 VERBE/SUBSTANTIVE/ADJECTIVE:
a auzi; a spune; a vorbi; a asculta; a dialoga; a suna;
a accentua; sunet; zgomot; notă; muzical; oral; etc.

 EXPRESII: “a fi în rezonanţă cu …”; “a-ţi pica fisa”; “a-ţi

suna fals”; “asta îmi spune ceva”; “a pune accentul pe …”;


“a-ţi respecta cuvântul”; etc.
3. Predicatele utilizabile în PNL

3. Predicate KINESTEZICE
 VERBE/SUBSTANTIVE/ADJECTIVE:
a (re)simţi; a contacta; a agita; a ţine; a sesiza; frig;
cald; şoc; intangibil; rezistent; consistent; etc.
 EXPRESII:
“a păstra contactul”; “pune degetul pe …”; a “realiza” o situaţie;
a fi “cu capul pe umerii tăi”; “a rămâne fermi”; “a exercita
presiuni”; “nu-mi văd capul de treabă”; etc.
3. Predicatele utilizabile în PNL

4. Predicate NEUTRE (NESPECIFICE) 


a crede; a decide; a gândi; a motiva; a schimba; a planifica;
a şti; a sfătui; a învăţa; a delibera; a crea; a anticipa;
a administra; a acţiona; etc.
5. Cum să testăm sistemul de valori apelat şi/sau utilizat de către interlocutor ?

Fiecare dintre noi ştie cum să observe…


Practic, acuitatea noastră senzorială se va dezvolta pe
măsură ce vom exersa şi vom fi din ce în ce mai atenţi la
detalii…
Pentru că, deşi încă mult prea puţini o cunosc şi/sau o
recunosc, detaliile sunt cele care “fac” ansamblul ! …
5. Cum să testăm sistemul de valori apelat şi/sau utilizat de către interlocutor ?

Pentru a realiza o comunicare eficientă cu interlocutorul nostru, în contextul utilizării PNL, este
obligatoriu să testăm sistemul de valori apelat şi/sau utilizat de către cel aflat în faţa noastră
Testarea respectivului sistem de valori este realizabilă prin formularea unor întrebări “deschise”,
“generalizate”, “orientate” şi/sau “flatante”, de genul:

 “Ce doriţi?”
 “După ce v-aţi dat seama că aţi obţinut ceea ce doreaţi?”
 “Ce se va întâmpla dacă ceva/cineva vă va împiedica să obţineţi ceea ce doriţi?”
 “Când doriţi să obţineţi rezultatul dorit?”
 “Ce aţi putea pierde dacă, totuşi, veţi reuşi să obţineţi rezultatul dorit?”
 “Ce înseamnă, pentru Dumneavoastră…?”
 “Ce să înţeleg prin…?”
5. Cum să testăm sistemul de valori apelat şi/sau utilizat de către interlocutor ?

Este recomandabil ca aceste întrebări să aibă


o dublă apelare şi/sau utilizare,
în sensul de a le formula atât propriei noastre
persoane, cât şi interlocutorului,
într-o formă adecvată, astfel încât să
excludem riscul oricărei neînţelegeri…
6. CONCLUZII (I)

De modul în care vom şti să încurajăm comunicarea cu interlocutorul nostru, fiind capabili să
identificăm şi să “penetrăm” canalul său preferabil de comunicare, va depinde - în foarte mare
măsură - eficienţa viitoarei relaţii parteneriale de afaceri cu acesta

Iată de ce, finalmente, insistăm asupra importanţei primordiale pe care o au:

a) utilizarea, în dialogul cu interlocutorul nostru, a celor mai oportune şi, implicit, a


celor mai eficiente PREDICATE
b) apelarea celor mai adecvate întrebări, în funcţie de scopul urmărit, astfel încât să
fim capabili să:
 nu acceptăm decât răspunsuri formulate “la pozitiv”
 interzicem (într-un mod cât mai elegant ! ...) orice negare ! Ceea ce este
echivalent cu a fi, întotdeauna, direcţi şi simpli, ca o condiţie esenţială
pentru A REUŞI …
 preferăm răspunsurile exprimate în termeni cât mai concreţi
c) studierea, până în cele mai mici detalii, a morfopsihologiei capului interlocutorului
şi a mişcărilor (deplasărilor) privirii acestuia ...
6. CONCLUZII (II)

MORFOPSIHOLOGIA FEŢEI (după J. CORNAN)

“etajul” caracteristici forma feţei


dilatată retractată

I cerebral - inteligenţă activ, realist, prudent, introvertit


spontan nespontan

II afectiv - emotivitate ataşat, social, rezervat, solitar,


extrovertit introvertit

III instinctiv - impulsivitate senzual, gurmand, orientat către A FI,


materialist, combativ nu către A AVEA
6. CONCLUZII (III)

INTERPRETAREA MORFOPSIHOLOGICĂ A CELOR TREI “ETAJE” ALE MIMICII FACIALE


TIPUL CARACTERISTICI PERSONALITATE COMPORTAMENTUL NOSTRU
SANGUIN
• faţă rotundă spre oval • dinamism • calm, răbdător, comprehensiv
• predominanţa planului median • sociabilitate • cordial, “cald”
• faţa “largă” • optimism • “deschis”
• gura şi nasul ascuţite • iritabilitate • empatic, atrăgând simpatia
COLERIC
• faţă aproape “pătrată” • energie “rece” • logic, precis, calm, răbdător
• ten în general “mat” • intransigenţă, autoritate • fraze fundamentate, logice
• în general, trăsăturile feţei • simţ practic, fiinţă de tip • argumente precise, chiar exacte
sunt “lungi” şi denotă răutate “echilibrat”
şi impasibilitate
NERVOS
• predominanţa planului • mobilitate şi, destul de • incitator la curiozitate şi la
superior al capului des, imaginaţie imaginaţie (este un “cerebral”)
• bărbie “ascuţită” • nervozitate (permanentă) • calm, vesel, comprehensiv
• tipul intelectualului • fragilitate subiectivă • argumente originale
LIMFATIC
• predominanţa planului • pasivitate latentă şi • a-i vorbi pe placul său, pentru
inferior al capului reacţii lente a-l reconforta (este un “instinctiv”)
• bărbie “puternică” • indecizie • concret, simplu, practic, calm
• tipul “scund”, “îndesat”, “greu” • conservatorism • argumente simple, asiguratoare
6. CONCLUZII (IV)

SCHEMA CĂILOR DE ACCES (PNL) LA EXPERIENŢĂ


- ÎN FUNCŢIE DE DEPLASĂRILE PRIVIRII -

imagini vizuale “fabricate”  Vf Vm  imagini vizuale rememorate

sunete şi cuvinte “fabricate”  Af Ae  sunete şi cuvinte evocate

senzaţii kinestezice  K Ai  dialog intern


(incluzând O şi G)
6. CONCLUZII (V)

DEPLASĂRILE PRIVIRII ŞI SISTEMELE SENZORIALE DE REPREZENTARE (I)

“Nu-mi este prea clar ...”  vizual - constructivul  privirea spre dreapta sus
6. CONCLUZII (VI)

DEPLASĂRILE PRIVIRII ŞI SISTEMELE SENZORIALE DE REPREZENTARE (II)

“… Mai mult, ceva mă opreşte ...”  auditivul “evocat”  privirea spre lateral stânga
6. CONCLUZII (VII)

DEPLASĂRILE PRIVIRII ŞI SISTEMELE SENZORIALE DE REPREZENTARE (III)

“… şi nu ştiu ce să fac ! ...”  kinestezicul  privirea spre dreapta jos


6. CONCLUZII (VIII)

DEPLASĂRILE PRIVIRII ŞI SISTEMELE SENZORIALE DE REPREZENTARE (IV)

“… Ştiu că nu trebuie să fac asta ! ...”  auditivul “evocat”  privirea spre lateral stânga
6. CONCLUZII (IX)

DEPLASĂRILE PRIVIRII ŞI SISTEMELE SENZORIALE DE REPREZENTARE (V)

“… dar atunci când îmi apare o ocazie bună ...”  vizual - constructivul  privirea spre
dreapta sus
6. CONCLUZII (X)

DEPLASĂRILE PRIVIRII ŞI SISTEMELE SENZORIALE DE REPREZENTARE (VI)

“… aud o voce interioară care-mi spune: Hai, fă-o ! … ”  auditivul “interior”  privirea spre
stânga jos
6. CONCLUZII (XI)

DEPLASĂRILE PRIVIRII ŞI SISTEMELE SENZORIALE DE REPREZENTARE (VII)

“ … Simt ...”  kinestezicul  privirea spre dreapta jos


6. CONCLUZII (XII)

DEPLASĂRILE PRIVIRII ŞI SISTEMELE SENZORIALE DE REPREZENTARE (VIII)

“… că ceea ce mi-am propus ...”  vizual - constructivul  privirea spre dreapta sus
6. CONCLUZII (XIII)

DEPLASĂRILE PRIVIRII ŞI SISTEMELE SENZORIALE DE REPREZENTARE (IX)

“… va fi greu de realizat ! …”  kinestezicul  privirea spre dreapta jos


6. CONCLUZII (XIV)

DEPLASĂRILE PRIVIRII ŞI SISTEMELE SENZORIALE DE REPREZENTARE (X)

“… Nu-mi mai amintesc ! …”  vizual rememorat  privirea spre stânga sus


6. CONCLUZII (XV)

DEPLASĂRILE PRIVIRII ŞI SISTEMELE SENZORIALE DE REPREZENTARE (XI)

“… Mi-am spus că-l voi aduce înapoi …”  auditiv “fabricat”  privirea spre lateral dreapta
CU REGRET, PACAT!...
 

Lucian Mîndruţă  
România cu lanţul de gît
     Lanţul e de aur, România nu mai ştim prea sigur ce mai e şi a cui… Realitatea
demografică s-a schimbat brusc, ca o furtună sosită din senin. Suntem sub ocupaţie,
dar nu se vede nicio armată. Suntem colonizaţi de o populaţie certăreaţă şi nesimţită,
venită din nicio stepă, adusă de niciun avion. O populaţie care a evoluat în interiorul
corpului naţional, ca fetuşii din Alien, şi care iese, acum, prin burtă, urlând din toţi
bojocii: "Avem avere, avem valoare!“…
E ca şi cum undeva, în secret, cineva ar fi dat drumul la o maşină de m âl uman care
acoperă, încet-încet, naţiunea lui Sadoveanu, a lui Eliade şi a lui Nichita...
Incubatoarele de incubuşi din cartierele periferice, fabricile de cetăţeni ale lui Ceauşescu,
tradiţia celor 15 copii în sălaşele de nomazi, cine mai ştie?...
Lumea de pe stradă nu mai e cea pe care o ştiam din copilărie. Tata Ioan şi Tanti Mimi,
familie veche, cu casă în Cezar Bolliac, făcută la 1870, au lăsat în urmă un copil, care a mai
făcut un copil, blond şi bucălat şi bine crescut, cu care mă jucam acum 40 de ani. Pînă la
urmă, a plecat în străinătate, la studii şi nu s-a mai întors niciodată…
La fel, jumătate din stradă: urmaşii burgheziei care a avut timp să dospească elite. În locul
celor dispăruţi, au apărut rufele colorate întinse la uscat şi boxele scoase pe fereastră. ..
În locul bunicii care ne spunea să nu scuipăm pe jos, s-a aşezat bunica ce-şi trimite nepoţii
după băutură. Peste tot miroase a moarte prin sufocare: e ca şi cum o prezenţă grea şi
absurdă s-ar fi aşezat peste cerul nostru, peste felul nostru de a fi, peste ce credeam că e
bine şi mai ales peste ce credeam că e frumos.
Cefele groase nu mai sunt, de mult, buletinul de identitate al bulgarului: cetăţeanul român,
cu lanţul de-un kil jumate, îi bate acum obrazul profesorului care se căzneşte să-i educe
odrasla: "Bine, bre, crezi că eşti tu mai dăştept? Ia să văd, ce maşină ai?!“...
Noul domn Goe nu mai e nici măcar simpatic: e viitor combinator şi dealer de
droguri, viitor culturist, viitor ce vreţi voi, în afară de viitorul ţării lui,
care se va mulţumi, de la un punct, doar cu trecutul…
Despre România, alternativa Caragiale nu mai are ce spune. Populaţia care ne
înlocuieşte nu mai e nici măcar ridicolă.
E dincolo de asta, în sensul cel mai rău şi primitiv cu putinţă...
Scriitorul nu mai poate face nimic: e nevoie de etnolog, de veterinar, de dresor, de
hair-stylist etc. etc. etc. …
Acum câteva zile, am văzut la Craiova parada acestei Românii Noi, triumful Mafiei
înhămate la coşciugul lui Caiac, în semn de veşnic respect pentru o viaţă de crimă şi
muşchi în sînge...
Oamenii ăia care dădeau ordine poliţiei se pregătesc să dea asaltul final, spre puterea
oficială, după ce au pus mâna pe cea simbolică:
ascultăm muzica lor, ne refacem reperele după valorile lor, suntem călcaţi de maşinile lor…

Undeva, departe, Uniunea Europeană şi moda corectitudinii politice ne învaţă să mulţumim


frumos pentru asta şi să ne ştergem la gură. Am fost o naţiune, devenim o sumă de triburi...
Suntem o ţară ocupată de hoarde sosite din pântece de mame eroine. O ţară pusă la respect
cu pumnul plin de tatuaje, o ţară în care fiul naiv şi sărac al ţăranului (c âţi or mai fi aşa) îşi
face educaţia din textele de pe Taraf TV şi meseria de la şuţii cu care se întîlneşte la Gara de
Nord, cînd se dă jos din autobuz. Marginea lumii s-a răzbunat dînd buzna în centru, pusă pe
jaful identităţii naţionale, întocmai ca barbarii care năvăleau în Roma, surprinşi că localnicii
n-au puterea să lupte.
Ţara cea nouă, care vine peste noi, nu mai are nevoie de ce-am strîns în muzee şi-n cărţi. Dar
se va bucura, un pic, de efortul nostru. Cartea de română se poate retrage în privata din
curte, unde îşi va îndeplini ultima menire, neprevăzută de nici un critic. În locul ei, discurile
cu manele rămîn să sfideze eternitatea...
Cu ele nu poţi să te ştergi la fund... Chiar dacă ai vrea...