Sunteți pe pagina 1din 9

Ț I E

C A
I FI
R S
Ț IA VE
CA DE
)
I
I

I E
Ț
A

F
C

I
I Ț

T
L E
L

S
P

N
A U
G

R E
+ R
U

E
I
E M

V EM
I
Ț A
C N
E I

EL
L T
S
A I
Ț R
I C
H .
C F
S O
(
R
P
VERSIFICAȚIA
Poezia este o formă specială de exprimare, carecterizată prin folosirea
armonioasă a sunetelor.
Versificația sau prozodia se ocupă cu regulile de construcție a poeziei.
Versul – un rând dintr-o poezie.
Măsura- numărul de silabe dintr-un vers.
versuri scurte (5-6, 7-8 silabe)
Măsura poate fi: variabilă
versuri lungi (12-18 silabe)
constantă
Strofa – o grupare de versuri, în număr variabil, despărțită de alte
asemenea unități printr-un rând alb.
*În funcție de numărul versurilor dintr-o strofă, aceasta poate fi:
monovers – un singur vers
distih – două versuri
tertet – trei versuri
catren – patru versuri
cvintet – cinci versuri
sextet – sase versuri
septima – sapte versuri
octet – opt versuri
nona – noua versuri
decima – zece versuri
RIMA- TIPURI DE RIMĂ
Rima- potrivirea sunetelor de la sfârșit de vers, începând cu ultima
vocală accentuată.
Tipuri de rimă într-un catren (strofă din patru versuri):
1. împerecheată (primul vers rimează cu al doilea și al treilea cu al
patrulea);
Exemplu:
Ciudatu-s împărțite a pământului comori. 1 (a)
Săracul-are puține, iar bietul cerșitori 2 (a)
Nimic, bogatul multe, de-aceea e fudul- 3 (b)
Cu toții-avem ceva, dar nimenea destul. 4 (b)
.................
........
...CONTINUARE

2. încrucișată (primul vers rimează cu al treilea și al doilea cu al IV-


lea)
Exemplu:
Copilă, tu crede poeții ce scriu, 1 (a)
Căci lor li s-a dat o putere 2 (b)
S-audă mai bine, să simtă mai viu 3 (a)
Întreagă a lumii durere. 4(b)

.........
...CONTINUARE

3. îmbrățișată (când primul vers rimează cu al patrulea și al doilea cu


al treilea)
Exemplu:
Tu ai sufletul mai larg, 1 (a)
Scapă-mă! Ce chin ai stinge, 2 (b)
Dacă-n lături m-ai împinge 3 (b)
Ca să cad și să mă sparg. 4 (a)

...............................
........
...CONTINUARE
4. Monorimă (când toate versurile rimează)
Exemplu:
Vine ploaia! Las'să vie! 1 (a)
Da, ce-i bună ploaia știe, 2 (a)
Iarba arsă din câmpie, 3 (a)
Las'să vie! Las'să vie! 4 (a)
Ritmul- succesiunea regulată și armonioasă a silabelor accentuate și
neaccentuate dintr-un vers.
Versurile care nu au ritm și rimă se numesc versuri albe.
APLICAȚII

1. Menționează epitetele din versurile de mai jos, arătând ce sugerează.


,,A nins. În soare codrul cu trunchiuri de cărbune
Întinde umbre-albastre pe proaspătul omăt,
Și mă visez la geamuri cu anii îndărăt:
Văd dealul alb, târlia și vremurile bune.”
Ion Pillat, Lumina, iarna
trunchiuri de cărbune= epitetul cromatic sugerează negrul inchis al trunchiurilor de copac, în comparație cu
albul zăpezii;
umbre-albastre=epitet cromatic care sugerează că trunchiurile copacilor, reflectate pe zăpada căzută, au
reflexii albastre;
proaspătul omăt= zăpada căzută de curând;
anii îndărăt= în vremurile tinereții, a copilăriei, când totul era visare;
dealul alb= epitetul cromatic întărește ideea susținută de la început, și anume că totul este acoperit de zăpadă,
chiar și dealul din depărtare;
vremurile bune= epitet ce sugerează ideea de tinerețe a eului liric, când zăpada căzută de curând era o bucurie
de neegalat.
...CONTINUARE...
2. Indică tipul de rimă de la exercițiul 1.
Catrenul de la exercițiul nr. 1 are rimă îmbrățișată.
3. Stabilește măsura fiecărui vers de la exercițiul 2.
,,A nins. În soa-re co-drul cu trun-chiuri de căr-bu-ne
În-tin-de um-bre-al-bas-tre pe proas-pă-tul o-măt,
Și mă vi-sez la gea-muri cu a-nii în-dă-răt:
Văd dea-lul alb, târ-li-a și vre-mu-ri-le bu-ne.”
primul vers: 14 silabe
al II-lea: 14 silabe
al III-lea: 13 silabe
al IV-lea: 14 silabe
Spunem despre acest catren că are măsură variabilă, de 13-14 silabe.
4. Ce fel de strofă formează versurile de la exercițiul 1, din punct de vedere al grupării?
Răspuns: Din punct de vedere al grupării, strofa de la exercițiul 1 este un catren.