COTAREA TEHNOLOGICĂ

Pe lângă descrierea completă a formei unui obiect, un desen trebuie să ofere o

descriere completă a mărimii lui, adică sa fie cotat.
Sistemul internaţional (SI), foloseşte pentru dimensiuni metrul. Franţa a adoptat
metrul în 1791, dar în America persistă sistemul decimal-inch [1 meter = 39.37” (inch);
1” = 25.4 mm]. În inginerie, unitatea de măsură pentru dimensiuni este mm.
Necesitatea de asigurare a interschimbabilităţii între piese este baza pentru
dezvoltarea metodelor tehnologice de cotare (dimensionare).

Un desen tehnic trebuie să ofere informaţii complete despre obiectul reprezentat şi

condiţiile prin care se poate ajunge acolo. De aceea, în cotarea unui desen,
proiectantul şi desenatorul trebuie să aibă în minte permenent piesa finită, procesele
tehnologice necesare şi mai presus de toate, funcţionarea piesei în ansamblul din
care face parte.

Cotarea se face prin cote liniare (distanţe), unghiulare şi note. Studenţii au tendinţa
să inscrie în desen dimensiunile necesare pentru realizarea desenului. Acestea nu
sunt întotdeauna şi dimensiunile necesare cu adevărat.

May 6, 2020 1
Abilitatea de a cota corect necesită următoarele reguli generale:
• o linie de cotă este o linie continuă subţire, terminată cu săgeţi (fig. 3.1 a);
• o linie ajutătoare este o linie continuă subţire, care “pleacă de la elementul” la care
cota se referă (fig. 3.1 a);
• dimensiunile mici sunt plasate lângă conturul obiectului (fig. 3.1 a - 18); liniile de cotă
nu vor intersecta linii ajutătoare sau alte linii de cotă;
• o linie de cotă nu va coincide cu, sau nu va fi în continuarea unei linii de contur din
desen (fig. 3.1 a - 20);
• în multe cazuri, liniile ajutătoare trebuie să intersecteze contururi vizibile ale obiectului;
• cifrele folosite în cotare trebuiesc aranjate în aşa fel încât să poată fi citite de jos sau
din dreapta (fig. 3.1 a,b):
• atenţie la diferenţa puternică, vizibilă dintre liniile vizibile ale proiecţiilor (groase) şi
liniile subţiri utilizate la cotare. min 5
18

45
18
Interzis

30o
min 7

10
10
38

10 10
20

Fig. 3.1 b
May 6, 2020 2
Fig. 3.1 a
 • orice element geometric al obiectului trebuie dimensionat pentru:

1. mărime (lungime, adâncime, înălţime – în direcţia x, y, z)

2. formă (R; Φ; 2x45o - teşitură); 1:k =(D-d)/l – conicitate; M –filet.
3. poziţie – distanţa dintre:
• două axe
• două plane paralele
• o axă şi un plan
• nici o suprafaţă, linie sau punct nu va fi poziţionată prin mai mult de o dimensiune în orice direcţie;
Fig. 3.3
• cotele se dau o singură dată, nu se repetă în altă proiecţie;
• există o toleranţă pentru orice dimensiune:
 toleranţă dimensională;
 toleranţă geometrică;

• selectaţi trei plane de referinţă înainte de a începe cotarea; acestea vor fi suprafeţe finisate
sau plane de simetrie;
Fig. 3.2

• nu cotaţi faţă de muchii invizibile (trasate cu linie întreruptă).

a b

Fig. 3.6

Fig. 3.5 3
May 6, 2020 Fig. 3.4
 PRECIZIA SUPRAFEŢELOR
Seprafaţa finisată este o suprafaţă prelucrată şi se indică în desen printr-un semn specific.
Acest simbol (Fig. 3.7) este un “V”, cu braţul drept extins (dublu) şi se numeşte simbol de
rugozitate.
Simbolul de rugozitate se înscrie numai pe muchiile-urme ale
planelor la care se referă.
60o

60o 60o Există două motive importante pentru controlul preciziei suprafeţelor:
• reducerea frecării
• controlul uzurii.
Fig. 3.7
Specificarea calităţii suprafeţei se va face numai unde este absolut necesară, deoarece
costurile de prelucrare ale unei astfel de suprafeţe devin foarte mari. În general, precizia
necesară a unei suprafeţe este cea care permite funcţionarea satisfăcătoare a piesei.

Aspectul unei suprafeţe privite la microscop este dat de o serie de ridicături şi goluri, variabile
în înălţime şi spaţiere. Valoarea rugozităţii unei suprafeţe este măsura calităţii acelei suprafeţe.

Rugozitatea este dată de iregularităţile suprafeţei produse prin prelucrarea acelei suprafeţe.
Înălţimea rugozităţii este media abaterilor de la suprafaţa ideală şi se măsoară în microni
(micromilimetrii). Valorile rugozităţii sunt specifice metodelor de prelucrare ale suprafeţelor şi
sunt date în tabelul 3.1 (seria preferenţială):
May 6, 2020 4
 Tabelul 3.1

Rugozitatea medie, Ra(m)

Proces
100 50 25 12,5 6,3 3,2 1,6 0,80 0,40 0,20 0,10 0,05 0,025 0,012

Turnare în nisip
Turn. în cochilie
Turn. sub pres.
Forjare
Tăiere cu flacără
Strunjire
Frezare
Găurire
Broşare
Alezare
Lărgire (alezare)
Rectificare
Rectif. electrolit.
Honuire
Polişare
Super finisare

May 6, 2020 5
 Ca şi în cazul cotelor, simbolul de rugozitate se citeşte de jos sau din dreapta desenului.
Câteva exemple pentru înscrierea rugozităţilor în desen sunt date în Fig. 3.8 – a). – toate
suprafeţele şi b), nu toate suprafeţele au înscrisă rugozitate.
3,2
1,6
Ø 10
0,8
3,2
3,2

3,2

Ø 10
6,3
3,2

25

a). b).
Indicator
Fig. 3.8

Dacă piesa va fi finisată la valori diferite de rugozitate, dar unele suprafeţe sunt finisate la
aceeaşi rugozitate, semnul de rugozitate va fi omis pe desen şi folosit deasupra indicatorului
(Fig. 3.8 – b.). Celelalte valori vor fi trecute intr-o paranteză rotundă sau înclinată, la propriu
sau numai un semn orb, care sugerează că celelalte valori se găsesc pe desen.
May 6, 2020 6
 TOLERANŢE
În dorinţa de a asigura funcţionarea corectă a unui ansamblu, piesele componente trebuie să
se găsească într-o relaţie dimensională bine stabilită. Dar tehnologic vorbind, nicio piesă nu
poate fi prelucrată la o dimensiune exactă, aşa încât proiectantul trebuie să decida o limită
superioară şi una inferioară apropiate şi funcţionale, pentru fiecare dimensiune importantă.
Obiectivul interschimbabilităţii produselor este de a prelucra toate piesele într-o plajă de
toleranţe dată. Cea mai importantă componentă a uzurii pieselor este frecarea..

Piesele pot fi prelucrate la o toleranţă strânsă, dar o astfel de abordare, când nu este necesară,
trebuie evitată, pentru că se traduce în costuri ridicate.

Din punct de vedere al toleranţelor, se disting două tipuri de dimensiuni:

• ARBORE - plin (dimensiuni exterioare)

• ALEZAJE - gol (dimensiuni interioare).

TERMINOLOGIE

TOLERANŢĂ DIMENSIONALĂ Este variaţia maximă de la mărimea ideală, permisă

pentru o dimensiune. 7
May 6, 2020
 Dim. nominală – este o dimensiune teoretică (rezultată din
Abatere
superioară DIM. MAXIMĂ calculele de proiectare – se alege din tabele
dintr-o serie normalizată preferenţială);
Abatere În practică - Mărime reală permisă (rezultă din prelucrare);
inferioară DIM. MINIMĂ
Abatere - Diferenţa dintre dimensiunea nominală şi cea
reală permisă; există o abatere superioară şi
Clasă de toleranţă
internaţională una inferioară;
Abatere - Cea mai apropiată abatere de dimensiunea
IT număr
Abatere
fundamental nominală – după caz – llitere mici pentru arbori
fundamentală(literă) ă şi litere majuscule pentru alezaje;
Toleranţă sau - Diferenţa dintre abaterea superioară şi cea
câmp de toleranţă inferioară;
Abatere
inferioară Clasă de - există 18 IT: 01, 0, 1, 2,… 16, dar uzuale
DIMENSIUNE NOMINALĂ toleranţă sunt cele de la 4 la11; pentru un IT dat, există
Abatere internaţională tabele cu valori numerice pentru AS(as) or
superioară AI(ai), corespunzator dimensiunelor nominale.
Exemple
Exemple de de toleranţe
toleranţe dimensionale:
dimensionale:
--Toleranţă
Toleranţă pentru
pentru un
un arbore-
alezaj- 50H8,
50f7, sau
sau
+0,039 +0,039
-0,025
50H8-0,025
Abatere
fundamentală(literă) 50f7 -0,0500 , sau
, sau50
50-0,0500 : :

50
50 –– dimensiune
dimensiune nominală;
nominală;
H8
f7 –– clasă
clasă dede toleranţă
toleranţă (câmp);
Clasă de toleranţă
internaţională (câmp); H – abatere fundamentală
IT număr pentru alezaj
f – abatere
(majusculă);
fundamentală
DIM. MINIMĂ pentru arbore
8 – clasă
(lliterădemică);
toleranţă
DIM. MAXIMĂ internaţională;
7 – clasă de toleranţă
internaţională;
+0.039 – abatere superioară;
May 6, 2020 8
Fig. 3.9 -0.025
0 – abatere
– abatere
inferioară;
superioară;
Câmpuri de toleranţe pentru alezaje: Abateri fundamentale, superioare şi inferioare în fiecare
caz; (linia 0 reprezintă dimensiunea nominală):
A

C
D
(+)
….
G Fundamental deviation
Abatere fundamentală
H J
0

K
…
(-)
N
P
….
U

Z
Fig. 3.10
May 6, 2020 9
Câmpuri de toleranţe pentru arbori: Abateri superioare, inferioare şi fundamentale, în fiecare
caz
z
...
u
…
Abatere fundamentală p

n
…
(+)

0 j
h
g
…
(-) d
c

a
Fig. 6.6
May 6, 2020 10
 TOLERANŢE GEOMETRICE
Reprezintă variaţia maximă permisă a unei forme date sau a poziţiei acesteia de la
geometria perfectă (tabelul 3.2 şi Fig. 3.11).
Table 3.2
Tipul de toleranţă Caracteristică Simbol

Rectilinitate 
Planitate c
Formă
Pentru aspecte Circularitate e
individuale Cilindricitate g
c 0.8
Profilul liniei k
Profil
Profilul suprafeţei d
Unghiularitate ‚
Orientare Perpendicularitate b
Pentru aspecte Paralelism f
comparative
Poziţie j
Locatie
b 0.5 A Concentricitate r
Bătaie circulară h
Bătaie Bătaie totală hh
May 6, 2020 11
Există nişte reguli şi o aşa numită îndemânare în a şti cum să foloseşti toleranţe într-un desen.
Pentru aspectele individuale sunt necesare două dreptunghiuri, iar pentru cele comparative,
trei, pentru a înscrie simbolul, valoarea toleranţei şi baza de comparaţie.

Fig. 3.11 12
May 6, 2020
Etapa 1: LAB. 06 - PISTON

May 6, 2020 13
Etapa 2:

May 6, 2020 14
Etapa 3:

May 6, 2020 15
 Etapa: 4

Notă:
• Executie clasa “m” – SR ISO 2300
 Tesituri: 0,5x45o
 Raze de racordare: R2

May 6, 2020 16