Morfologia functionala a premolarilor superiori

Autor: Botnaru Octavian

gr. s1901

MFSS

1
 Caractere morfologice comune premolarilor
superiori

- Au coroane mal voluminoase comparativ cu dinții fronlali (incisivi,

canini), dar mai mici decâ t ale molarilor.
- Coroanele prezintă doi sau trei lobi de dezvoltare.
- Coroanele sunt paralelipipedice sau cilindrice și prezintă de descris
patru teļe axiale și una ocluzală .
- Felele veslibulare au o formă pentagonală , asemă nă toare cu cele ale
caninilor. - Există un singur cuspid vestibular și in funcție de varianla
morfo- logică și dinle, unul sau dol cuspizi orali.
- Cuspizii sunl despă riți de un şan principal central (mezio-distal) care
termină în două fose marginalo.
- Toți premolarii au o singură ră dä cină (monoradiculari), cu excepția
premolarului prim superior care are de regulă două , uneori trei.
implicații clinice referitoare la premolari

2
- Eruplia are loc în perioada 10-12 ani.
- -Leziunile carioase și complicațiile lor sunt frecvente la acești dinți,
motiv pentru care dispar relativ repede de pe arcade.
- - Restaurarea caronară este facilă datorită poziției pe arcade.
- - Extracția poale să fie însoțită de accidente și complicații datorită
morlologiei radiculare. Caractere morfologice comune premolarilor
superiori
- - Coroanele pe secliune transversalā au aspect ovalar şi sunt aplati-
zate mezio-distal, diametrul maxim fiind oriental vestibulo-palatinal

3
 Premolaru I superior
• DATE GENERALE:
Primii premolari superiori ocupă poziţiile 4 pe cele două hemiaracade maxilare fiind vecini cu
caninii superiori spre mezial şi cu premolarii doi superiori spre distal. În conformitate cu
sistemul internaţional de notare codurile acestor dinţi sunt următoarele:
 1.4-pentru primul premolar superior drept
 2.4-pentru primul premolar superior stâng.
• Primii premolari superiori erup pe arcada maxilară la vârsta de 10-11 ani, iar rădăcina lor va fi
complet edificată la 12 – 13 ani.
Dimensiunile medii ale primilor premolari superiori sunt următoarele:
 înălţimea coroanei : 8-8,5 mm
 înălţime rădăcinii : 14 mm
 diametrul coronar M-D: 7 mm
 diametrul coronar V-P: 9 mm
Numărul lobilor de dezvoltare pentru aceşti dinţi este de 2 (unul V şi unul P), fiecare din aceşti doi
lobi de creştere având la rîndul lor câte 3 lobuli de dezvoltare.

4
5
 CARACTERISTICI MORFOLOGICE
CORONARE
• CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONARE:
Premolarii primi superiori sunt primii dinţi din grupul dinţilor laterali şi fac parte din aşa zisul grup al dinţilor
“bicuspidaţi”(grupul premolarilor). Aceştia sunt consideraţi ca fiind dinţii de tranziţie de la dinţii frontali la
molari.Coroana primului premolar superior are o formă paralelipipedică iar pe secţiune arată ca un dreptunghi cu
colţurile uşor rotunjite şi turtit în sens M-D. Prezintă 4 feţe laterale (V, P, M, D) şi o faţă ocluzală.
• I. FAŢA VESTIBULARĂ: -seamănă cu faţa vestibulară a caninului dar este mai mică şi mai rotunjită.
1.Dimensiuni :-înălţime: 8-8,2 mm
• -lăţime : 7 mm
• -dimensiunile sunt mai reduse decât la canin în ambele sensuri (cervico-incizal şi M-D).
2.Contur:- este format din cele două margini proximale (M şi D) , o margine cervicala şi o margine ocluzală
a).marginile proximale (M şi D): -sunt verticale , uşor convergente spre colet.
b).marginea cervicală (linia coletului):-are forma unui semicerc cu concavitatea spre ocluzal. Este mai puţin concavă
decât la canin.
c)marginea ocluzală: este formată din două segmente inegale (unul mezial şi unul distal). Segmentul mezial este mai
lung decât cel distal. Împreună, cele două segmete formează un “V” mai deschis şi mai rotunjit decât cel de la cuspidul
caninului.
3.Relieful :-este convex în ambele sensuri.
-convexitatea maximă este situată în 1/3 cervicală mezial.
-în jumătatea ocluzală a feţei vestibulare sunt vizibile două şanţuri verticale care delimitează cei 3 lobi de creştere ai lobului
vestibular. Lobul central este cel mai mare, urmează cel distal iar cel mezial este cel mai mic.

6
• II. FAŢA PALATINALĂ:
• 1.Dimensiuni : - sunt mai reduse decât cele ale feţei vestibulare.
-înălţimea ~7 mm
-lăţimea ~6 mm
• 2.Contur:-prezintă aceleaşi margini ca şi faţa vestibulară dar au dimensiuni mai reduse.
a).marginea ocluzală:-are tot formă de “V” dar este mai rotunjit decât cel de pe faţa vestibulară.
pe secţiune orizontală conturul acestei feţe este de semicerc.
• 3.Relieful:-are o dublă convexitate care atinge maximum la unirea 1/3 mijlocii cu 1/3 mezială.
-începând cu 1/3 mijlocie această faţă este înclinată oblic spre V în sens cervico-ocluzal.
• III. FEŢELE PROXIMALE (MEZIALĂ şi DISTALĂ): -datorită faptului că acest dinte este turtit în
sens M-D aceste două feţe sunt cele mai mari. Ele sunt uşor convergente spre palatinal.
3.Relieful: -în 1/3 ocluzală este convex mai accentuat în 1/3 vestibulară unde există şi punctul de contact
cu dintele vecin.
• -în 1/3 cervicală este plană cu o uşoară depresiune care se adînceşte mai mult chiar
la colet şi se continuă în şanţul interradicular.

7
• FAŢA MEZIALĂ:
1.Dimensiuni: înălţimea 7,5 mm
• lăţimea 9 mm
2.Conturul:-este format de patru margini: cervicală, ocluzală, palatinală şi vestibulară. Aceste margini dau
forma unui trapez cu baza mare la colet.
a).marginea cervicală:-reprezintă baza mare a trapezului şi are forma unei linii curbe cu convexitatea spre
ocluzal.
b).marginea ocluzală: formează baza mică a trapezului şi are forma unui “V” larg deschis cu deschiderea
spre ocluzal
c).marginea vestibulară:-linie curbă cu convexitatea maximă în 1/3 cervicală
d).marginea palatinala:-linie curba cu convexitatea maximă în 1/3 mijlocie. Este mai scurtă decât marginea
vestibulară.

8
 FAŢA OCLUZALĂ:

• FAŢA OCLUZALĂ:
1.Dimensiuni:-diametrul maxim este în sens V-P: 9 mm
-diametrul minim este în sens M-D : 7 mm
• 2.Contur:-este format de patru margini:M, P, V şi D. Împreună formează un dreptunghi cu unghiurile
rotunjite.
a).marginea vestibulară:-are o formă convexă cu două depresiuni ce corespund celor două şanţuri de pe
faţa vestibulară care separă cei 3 lobi de creştere.
b).marginea palatinală: -formă de semicerc. Este mai mică decât marginea vestibulară.
c).marginea mezială: are forma unei linii uşor curbate.
d). marginea distală: este mai scurtă şi mai convexă decât cea mezială.
Marginile mezială şi distală au o orientare uşor convergentă spre palatinal.
3.Relieful:-este format din următoarele elemente:2 cuspizi, 2 fosete, 1 şanţ intercuspidian, 2 creste de
smalţ marginale, 2 creste de smalţ esenţiale şi 2 creste de smalţ sagitale (ale cuspizilor V şi P).

9
a).cuspidul vestibular: -este mai voluminos şi mai proeminent decât cel palatinal. Prezintă o creastă ocluzală
sagitală situată la 1 mm de marginea vestibulară spre deosebire de creasta sagitală a cuspidului palatinal care
este la 1,5-2 mm de marginea palatinală.
b).crestele esentiale:- se mai numesc şi creste axiale. Au o extremitate pe vârful cuspidului (mai
evidentă ) şi una în sanţul intercuspidian (mai ştearsă). Crestele ambelor cuspizi au aspectul unor segmente
convexe mai apropiate de marginea mezială. Ele separă jumătatea ocluzală a cuspidului în 2 versante: unul M
(mai mic) şi unul D (mai mare). Paralel cu crestele esenţiale există şi alte creste mai mici numite creste
accesorii (creste de descărcare sau secundare).
c).şanţul intercuspidian:-are forma unei linii drepte cu orientare M-D. Este mai aproape de marginea P a
feţei ocluzale.
d).fosetele:-sunt situate la extremităţile şanţului intercuspidian şi au o formă triunghiulară. Foseta mezială
este mai mare decât cea distală.
e).crestele marginale (proximale): delimitează la exterior fosetele marginale. Ele se unesc cu crestele
sagitale ale celor doi cuspizi delimitând, astfel, depresiunea feţei ocluzale.

10
 CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE

CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE

•pot apare mai multe variante:
•cel mai frecvent: două ră dă cini: una vestibulară (mai lungă şi mai voluminoasă ) şi una palatinală (mai
redusă ca dimensiuni). Cele două ră dă cini sunt separate de la nivelul coletului iar direcţia lor poate fi
paralelă sau divergentă spre apex.
•Ră dă cina bifidă : este o ră dă cină unică care se separă în 1/3 apicală . Prezintă două canale radiculare.
•Ră dă cină unică
•Foarte rar pot apare trei ră dă cini ( 2 vestibular şi una palatinal).
CAMERA PULPARĂ ŞI CANALUL RADICULAR
•CAMERA PULPARĂ
•Are dimensiuni relativ mari
•Prezintă două coarne pulpare corespunză toare cuspizilor vestibular şi palatinal.
•CANALUL RADICULAR: continuă camera pulpară şi poate fi unic sau dublu în funcţie de tipul ră dă cinii

11
 Premolarul secund superior
Premolarii doi superiori ocupă poziţiile cu numă rul 5 de pe hemiaracadele maxilare, ei fiind
vecini cu primul premolar superior spre mezial şi cu primul molar superior spre distal.
Conform sistemului internaţional de notare codurile lor sunt următoarele:
•1.5 pentru cel de-al doilea premolar superior drept
•2.5 pentru cel de-al doilea premolar superior stâ ng.
•Premolarii secunzi superiori erup pe hemiarcadele maxilare la vâ rsta de 10-12 ani iar
ră dă cina lor va fi complet edificată la 12-14 ani.
Dimensiunile medii ale acestor dinţi sunt urmă toarele:
•înă lţimea coroanei: 7,5 – 8,5 mm
•înă lţimea ră dă cinii: 14 mm
•diametrul coronar M-D: 6,5-7 mm
•diametrul coronar V-P: 8,5-9mm
•Numă rul lobilor de dezvoltare este de 2 (câ te unul V şi unul P). Fiecare din aceşti doi lobi de
dezvoltare este format din câ te 3 lobuli de creştere.

12
13
 CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONARE

• Premolarul secund superior este asemă nă tor în multe privinţe cu

primul premolar superior, deseori aceşti doi dinţi putâ nd fi confundaţi
între ei. În general, însă , cel de-al doilea premolar superior are
dimensiuni mai reduse în toate sensurile decâ t primul premolar. Un alt
aspect diferenţial este faptul că la primul premolar cuspizii sunt mai
ascuţiţi asemă nă tor caninilor iar la cel de-al doilea aceştia sunt mai
rotunjiţi ca la molari.

14
 FAŢA VESTIBULARĂ:
1.Dimensiuni:-înălţimea : 7,5 mm
-lăţimea : 6,5mm
2.Conturul: asemănător cu cel al feţei vestibulare de la primul premolar dar este mai mic şi mai rotunjit.
3.Relieful: este convex în ambele sensuri dar atât cele două şanţuri cât şi cei trei lobi de creştere pe care îi separă
sunt mai şterşi.
•II. FAŢA PALATINALĂ:
•1.Dimensiuni:- înălţimea este egală cu cea a feţei vestibulare (7,5 mm).
•2.Conturul: are forma unui patrulater
•3.Relieful: similar cu cel de la faţa palatinală a primului premolar superior.
•III. FEŢELE PROXIMALE (MEZIALĂ şi DISTALĂ):
1.Dimensiuni:-sunt mai mult late decât înalte
-înălţimea : 7,4 mm
-lăţimea : 9mm
2.Relieful: -este plan convex, faţa distală având o convexitate mult mai exprimată decât faţa mezială.
FAŢA OCLUZALĂ:-are un relief similar cu faţa ocluzală de la primul premolar, cu următoarele deosebiri:
cei doi cuspizi ( V şi P) sunt egali între ei.
şanţul intercuspidian este situat la jumătatea feţei ocluzale.

15
Varietati de radacina

16
 CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI POZIŢIONARE A
PREMOLARULUI SECUND SUPERIOR

• CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI POZIŢIONARE A PREMOLARULUI SECUND

SUPERIOR
•  
• COROANA ARE DIMENSIUNI MAI REDUSE DECÂT CELE ALE PRIMULUI
PREMOLAR SUPERIOR.
• FAŢA OCLUZALĂ PREZINTĂ DOI CUSPIZI EGALI.
• ŞANŢUL INTERCUSPIDIAN ESTE LINIAR ŞI SITUAT PE MIJLOCUL FEŢEI
OCLUZALE.
• FAŢA MEZIALĂ ESTE MAI CONVEXĂ DECÂT CEA A PRIMULUI PREMOLAR.
• RĂDĂCINA ESTE UNICĂ, REDUSĂ CA DIMENSIUNI ŞI FOARTE MULT
TURTITĂ MEZIO-DISTAL

17
Primul premolar superior(sapun)

18
 Implicații clinice
• Implicații clinice referitoare la premolaril superiori
• Erupția are loc înaintea caninilor superiori.
• Uzura coroanei este mai evidentă la nivelul cuspidului palalinal (de sprijin). -
Feļele vestibulare au rol în fizionomie fiind vizibile în grade variate.
• Apexurile lor pot avea raporturi de vecină tate cu sinusurile maxilare. - Datorită
raporturilor cu sinusurile maxilare, volumului redus al ră dă cinilor în treimea
apicală şi canalelor radiculare cu diferite variante morfologice, tratamentele
endodontice și extracțiile pot fi urmate de acci
• dente și complicații (fracturi radiculare, împingerea ră dă cinilor fn sinus,
sinusite etc.).

19
Multumesc pentru atentie!

20