Prepararea cavitatilor de clasa

a -II-a
 Definitie
- rezulta din tratamentul cariilor situate pe fetele
proximale ale dintilor laterali (premolari , molari)
 Clasificare

• Cavitate clasa II simpla

• Cavitate clasa II compusa - intereseaza

doua suprafete: M-O, D-O

• Cavitate clasa II complexa – intereseaza

trei suprafete : - M-O-D
Caracteristici generale :

cavitatea verticala :
rezulta din pregatirea procesului
carios

cavitatea orizontala :
rezulta din :  pregatirea unui proces carios situat pe fata O
 realizarea unei cavitati de retentie
crearea unei cai de acces
Peretii cavitatii de clasa a II-a

• f si l - peretii V si O
• p - peretele pulpar
• g - peretele gingival
• a - peretele parapulpar=
axial
• d – peretele distal
Accesul la leziune
direct : cazuri rare - M1 inaintea eruptiei lui P2
- prezenta unei brese
- eruptie rotata a unui dinte
- eruptie accelerata a unui dinte
=> iesirea din planul de ocluzie
- plasarea unui dinte alaturi de un
dinte cu un volum coronar mai mic
indirect : de pe fata - ocluzala
- vestibulara
- orala
 Pereti
cavitate clasa a II a

• f vestibular
• p pulpar
• g gingival
• a axial=parapulpar
• l lingual
• d distal
Caracteristici generale :

cavitatea verticala

perete gingival

- latime = latimea cavitatii- 1,2 - 1,8, -2mm

- orientare -orizontala
- extindere - in smalt sanatos
- 1-2 mm sub punctul de contact
- formeaza un unghi de 900 smaltul sau cementul
cavitatea verticala
 peretii V si O
- divergenti spre dintele vecin
- se extind - dincolo de marginile leziunii
punctul de contact cu dintele vecin
- spatiul dintre pereti si dintele vecin
= 0,4mm - 0,75 mm
- convergenti spre ocluzal
 unghiurile vestibulo-gingivale
oro- gingivale
= rotunde
 caracteristici interne :
 peretele parapulpar
- plan
- convex - in sens vestibulo-oral
- in sens vertical - paralel cu axa lunga a dintelui

 unghiurile:
- interne de intalnire dintre pereti bine
precizate
- gingivo-axial = 900, pt. premolari < 900
axio-pulpar = rotunjit
Caracteristici generale :
cavitatea orizontala :

caracteristici:
 conturul : - 2 santuri divergente
- coada de randunica,
- trifoi
 sa fie in prelungirea cavitatii verticale
 suprafata - maxim 1/2 din suprafata cavitatii verticale
 adancimea - max. 2mm
 istmul - 1/3 din latimea maxima a cavitatii
 Pereti
cavitate clasa a II a

• f vestibular
• p pulpar
• g gingival
• a axial=parapulpar
• l lingual
• d distal
Unghiuri diedre
• dp disto-pulpar
• dl disto-lingual
• lp linguo-pulpar
• ap axio-pulpar
• al axio-lingual
• lg linguo-gingival
• ag axio-gingival
• fg vestibulo-gingival
• af axio-vestibular
• fp vestibulo-pulpar
• df disto-vestibular
Prepararea cavitatii de clasa a -II -a
1 Deschiderea procesului carios
situatii
creasta de smalt intrerupta - largirea deschiderii
creasta de smalt subminata
integra este necesara indepartarea

instrumentar utilizat
freza globulara
freza para sau cilindrica

loc de acces : centrul crestei marginale

 2. Exereza dentinei alterate
= freza globulara
la inceput - peretii laterali V, O, G=> pereti curati
peretele axial se prepara ultimul !!!
=excavator
3 Extensia preventiva
 margini de smalt sustinute de dentina
sanatoasa => extinderea cavitatii - freza
cilindrica
 scoaterea peretilor laterali (V, O, G) din
contact cu dintele vecin - freza cilindrica fisura
 3. Extensia preventiva

• A. Cavitatea orizontala
- Identica cu clasa I
• B. Cavitatea verticala
- Peretii cavitatii (vestibular, lingual, gingival)-in
tesuturi sanatoase
- Desfiintarea punctului de contact cu d. vecin (0.25
mm) -freza cilindrica fisura < 1 mm
- Peretii V si L - in dentina sanatoasa, divergenti
spre dintele adiacent
- Peretele gingival -2 mm sub punctul de contact
Desfiintarea punctului de contact
4. Asigurarea retentiei :
 in sens vertical – convergenta spre ocluzal a peretilor laterali
peretele gingival - usor inclinat spre peretele axial/
┴ pe axul lung al dintelui

 in sens orizontal: - realizarea unei cavitati ocluzale de retentie

 Daca nu exista nici o cavitate carioasa pe suprafata ocluzala
- forma cavitatii ocluzale depinde de morfologia fetei
ocluzale=>se urmaresc santurile si se ocolesc cuspizii

coada de randunica
 trifoi
 santuri divergente
realizarea cavitatii ocluzale de retentie
 Daca exista o cavitate carioasa sau o obturatie ocluzala- forma
cavitatii depinde de intinderea procesului carios

Regula esentiala- cavitate de retentie capabila sa urmareasca santurile si

sa ocoleasca cuspizii
cu pereti laterali || sau usor convergenti spre ocluzal !!!

Realizarea cavitatii orizontale se face cu :

prin miscari de translatie in sens orizontal.

Caracteristicile cavitatii de retentie :
baza mare a cavitatii sa fie opusa cavitatii verticale;
 istmul sa fie 1/3 din latimea maxima a cavitatii (1-1,5 mm);
adancimea cavitatii sa fie 1,5-2 mm
suprafata cavitatii sa fie ½ din suprafata cavitatii verticale
• 5 Asigurarea rezistentei
• scurtarea peretilor = desfiintarea cuspizilor
• captusirea cuspizilor

• 6 Finisarea peretilor
 R dintelui:- cuspizii nesubminati,sustinuti de
dentina sanatoasa sunt conservati;
- cuspizii subminati, sustinuti de dentina
sanatoasa - captusiti pt. a evita fractura
in ax a d.
- scurtarea peretilor subtiri
- orientarea per. gingival si pulpar
- cavitatea verticala || axul dintelui
R obturatiei:
• Istmul rotunjit
• Adancimea min (C.O): 1,5 -2mm
• Peretele axial- 1-2 mm sub punctul de contact
• Latimea cavitatii M-D min.1,5 mm
 6. Finisarea marginilor cavitatii

• Freza fisura conica diamantata cu granulatie

fina
 II. Prepararea cavitatilor cand procesul carios
este situat pe ambele fete proximale ale aceluiasi
dinte=MOD
• Se realizeaza frecvent in cazul premolarilor

1.Deschiderea procesului carios

• se realizeaza separat
• simultan
• se unesc cele 2 cavitati printr-o cavitate ocluzala

Caracteristici:

• are aspect liniar-continua pe toata latimea VO

• aspect liniar cu respectarea desenului cuspidian
• latime uniforma
• Peretele pulpar plan si ┴ pe axul lung al dintelui
adancimea cavit. orizontale- 1,5 - 2 mm
• Peretii axiali - plani; profunzimea axiala dimensiunea
cariei
• Peretele gingival ┴ axul lung al dintelui
• Peretii V si L || sau usor convergenti spre ocluzal, cu
desfiintarea punctului de contact
• Istmurile-rotunjite
• Unghiurile externe - de 90º
III. Prepararea unei cavitati de clasa
a II-a tip caseta
Se realizeaza cand :
1. Caria e localizata pe fata proximala fara sa submineze
sau sa intrerupa creasta marginala de smalt
Evolutia cariei-in directie apicala fara sa cuprinda
creasta marginala in acest stadiu !!!

2. in conditiile unui acces direct in cavitate

1 Accesul- prin cavitatea situata la dintele adjacent.
Deschiderea-cu freza sferica cu gat lung,la viteza intermediara cu
miscari de scoatere activa
Concomitent-exereza dentinei alterate

3. Extensia preventiva- tesuturi sanatoase

4. Retentia- pereti divergenti la peretele pulpar
- accentuarea unghiurilor interne ale cavitatii,cu freza con
invers
5. Rezistenta cavitatii-fara probleme

Daca creasta de smalt este distrusa la prepararea acestui tip

de cavitate cavitate clasa a II-a clasica !!!
IV.Cavitatea proximala
conservatoare=redusa
 Cavitate clasa II redusa
-preparare slot-
• Leziunea carioasa exclusiv proximal,
ocluzal conturul cavitatii limitat la creasta
marginala de smalt
• Accesul la leziune se realizeaza cu o freza
mica, incepand la nivelul crestei marginale
de smaltextindere gingivala pana in
procesul carios →largire a cavitatii V-L
( fr. no.245)
• Inaltimea peretelui axial: 2,5-3 mm
• Peretii V si L || sau usor convergenti spre ocluzal
• Unghiurile externe - de 90º
• Ocluzal evitam- plasarea jonctiunii amalgam-smalt la baza
unui sant sau gropite
Subinciziile de retentie
• santuri verticale in dentina in interiorul peretilor vestibular si
oral utilizind freze sferice cu diametrul de 0.5 sau 0.4mm

• trebuie sa fie distincte (min 0.5mm adancime) opuse;

- rolul: imbunatatirea retentiei.

• rolul: imbunatatirea retentiei

materialului de obturatie in
cavitate
 Prepararea cavitatilor de clasa
a -III-a
Tratamentul leziunilor carioase localizate pe suprafetele
aproximale ale dintilor frontali la care unghiul incizal nu
este compromis
Cavitatea de clasa a III-a

• l lingual
• g gingival
• a axial sau parapulpar
• f vestibular
Particularitati de preparare a cavitatilor:
1 deschiderea cavitatii:
 se respecta factorul estetic
 pe fata orala
 pe fata vestibulara
instrumentar : freze sferice

actioneaza in mijlocul crestei marginale

 largirea deschiderii inspre colet

 smaltul sanatos trebuie conservat chiar daca nu este sustinut
de dentina cervical
vestibular, incizal
• 2 exereza dentinei alterate
• freze globulare -turatie conventionala

• 3 asigurarea retentiei
• unghiuri interne - ascutite - bine exprimate
• unghiuri externe - rotunjite
• peretele pulpar - plan
- convex
peretele oral - conservat
adeziunea amelo- dentinara
4 extensia preventiva
Prepararea marginilor: - indepartarea prismelor de smalt
colorate si demineralizate

1 bizou drept : poate fi scurt sau lung cu o angulatie situata intre

40-450 sau 60-700
se realizeaza cu ajutorul unei freze diamantate cilindro-conice
de turbina cu granulatie fina

2 bizou rotunjit ( congé sau chamfer scurt)- se realizeaza cu o

freza diamantata cu partea activa rotunda

3 bizou concav (congé long sau long chamfer ) - se realizeaza cu

o freza cu partea activa ovoidala

4 prepararea marginilor fara bizou

Bizoul concav: se realizeaza pe toata periferia smaltului
extindere cervicala: 1mm dincolo de marginea cavitatii
profunzime: cel putin 1/2 din grosimea smaltului sau mai mult
dar fara expunerea dentinei

5 asigurarea rezistentei
• primeaza principiul estetic
• se pastreaza smaltul nesustinut de dentina
vestibular
oral
incizal
Prepararea cavitatilor de clasa
a-V-a
Tratamentul leziunilor carioase situate in regiunea
cervicala - aproape de gingie
1 deschiderea procesului carios

2 exereza dentinei alterate

freze globulare
mezio-axial

ocluzal

mezial
axial
distal

gingival
gingivo-axial
3 extensia prevetiva

indepartarea smaltului cretos (afectat) de la marginile

cavitatii freza con invers se tine perpendicular pe axul
dintelui
=> miscari de translatie => disparitia marginilor cretoase
contur extern = oval
rotund
reniform
4 retentia cavitatii
peretii laterali usor convergenti spre exterior
exprimarea unghiului dintre peretii laterali si peretele
axial (parapulpar)
peretele axial
preparat convex => grosime egala obturatiei
freze: con invers,

roata
Situatii speciale:
carie de colet profunda
caracteristici: cavitatea acoperita partial de
marginea gingivala proliferata
timpul 1 indepartarea gingiei
timpul 2 prepararea cavitatii