Lectura după imagini

Lectura pe bază de imagini

 este o activitate de educare a limbajului
specifică învăţământului preşcolar Această
activitate are două componente de bază:

 - observarea dirijată a imaginilor şi

 - dezvoltarea capacităţilor de receptare şi de

exprimare a mesajelor.
Prima componentă a activităţii
 se realizează prin perceperea organizată şi dirijată de către
educatoare a imaginilor pe baza
 analizei,
 sintezei şi a
 generalizării datelor din imagine.
 Perceperea se realizează prin metoda conversaţiei, pornind de
la elementele cunoscute de copii, de la experienţa lor cognitivă.
 Componenta verbală a activităţii se realizează concomitent cu
perceperea imaginilor: copiii trebuie să analizeze imaginile, să le
descrie, să le interpreteze şi să le compare, folosind un limbaj
propriu.

 Materialul intuitiv are un conţinut variat şi duce la dezvoltarea

gândirii copiilor.
Activitatea de lectură pe bază
de imagini
 are următoarele sarcini:

 - dezvoltarea capacităţilor intelectuale;

 - dezvoltarea proceselor psihice;

 - exersarea şi îmbunătăţirea deprinderilor

de exprimare corectă şi fluentă;

 - dezvoltarea unor trăiri afective, morale şi

estetice.
Metodica lecturii pe bază de
imagini
 este determinată de particularităţile de vârstă ale copiilor,
printre care trebuie să amintim:

 - atenţie de scurtă durată;

 - percepţie nesistematică, izolată a unor elemente

nesemnificative, incapacitatea de a recepta esenţialul;
 de aceea este nevoie de activitatea de dirijare a
educatoarei;

 - experienţa de viaţă redusă.

Materialul intuitiv
 trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
a. Sub aspect tematic:

 - să corespundă programei, fiind accesibil şi interesant;

 - să asigure realizarea obiectivelor cognitive şi afective;

 - să îndeplinească cerinţe didactice: claritate, vizibilitate,

accesibilitate, atractivitate;

 - să aibă valoare estetică.

 Materialul intuitiv
 trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

b. Din perspectiva scopului didactic:

 - să asigure unele reprezentări corecte;

 - să contribuie la exersarea capacităţii de comunicare

orală prin prezentarea unor acţiuni, prin prezentarea
unor relaţii dintre personaje;

 să aibă dimensiuni corespunzătoare pentru a permite

analiza şi compararea elementelor componente, să
permită perceperea fără dificultate a imaginii.
 Lectura pe bază de imagini
 nu trebuie folosite multe imagini pentru a nu
dispersa atenţia copiilor.
 Ilustraţiile trebuie să fie studiate în prealabil
de către educatoare pentru a alcătui un plan
de întrebări şi planul de idei la care vrea să se
ajungă.
 Planul de întrebări trebuie să dirijeze atenţia
copiilor spre perceperea elementelor
semnificative.
 Întrebările
 trebuie formulate în aşa fel, încât să conducă la concluzii
parţiale şi finale.
 Ele trebuie
 să creeze situaţii-problemă,
 să aibă funcţii cognitive şi educativ-formative ,
 să fie: clare, precise, accesibile,
 să nu sugereze răspunsul prin “da” sau “nu”.
 Răspunsurile copiilor trebuie
 să fie, clare, precise, corecte, concise,
 să fie o formulare conştientă
 bazată pe înţelegerea aspectelor principale ale ilustraţiei.
Structura activităţii pe
bază de imagini
 1. Organizarea activităţii

 - pregătirea sălii: aerisire, aşezarea mobilierului ca

ilustraţiile să fie vizibile pentru fiecare copil;

 - pregătirea şi aşezarea materialului intuitiv în

mod corespunzător;

 - aşezarea copiilor în mod optim.

 a. Introducerea în
activitate
 prin anunţarea temei, prezentarea imaginilor şi pregătirea
pentru perceperea acestora.
În această secvenţă se pot folosi mai multe procedee pentru
captarea şi menţinerea atenţiei copiilor.
 Este recomandabil să se folosească elemente-surpriză, ca:
 imagini aflate pe stativ
 tablă acoperite sau întoarse, dezvăluindu-se treptat la momentul
potrivit.
 Se poate iniţia o convorbire, se pot utiliza poezii sau
ghicitori.
 Folosirea unor păpuşi creează dispoziţii afective optime
pentru desfăşurarea activităţii, determină motivaţia
copiilor din moment ce în cazul unor participări active se
pot juca cu jucăriile respective.
 b. Perceperea / intuirea
ilustraţiilor
 – prin analiza, descrierea, compararea şi
interpretarea acestora, prin convorbire
dintre educatoare şi copii şi prin
prezentarea concluziilor parţiale la care se
ajunge.
 După acest prim contact cu imaginea,
educatoarea dirijează perceperea tabloului
către planul central, apoi către planul
secundar.
În perceperea fiecărui plan
 copiii trebuie:
 să recunoască (să identifice) componentele,
 să le denumească,
 să enumere,
 să relateze acţiuni,
 să descopere relaţii, cauze şi efecte,
 să evalueze,
 până se ajunge la concluzia finală.
c. Fixarea conţinutului principal
al imaginilor şi sinteza finală

 Cea mai frecventă şi mai plăcută formă

de concluzionare este povestirea prin
care se relevă semnificaţia ansamblului.
 După sinteza finală se poate cere
copiilor să dea un titlu semnificativ
pentru fiecare ilustraţie.
3. Încheierea activităţii
 constă în integrarea noilor cunoştinţe în
sistemul celor asimilate anterior şi
asigurarea retenţiei.
 PROIECT DIDACTIC

 EDUCATOARE:
 GRĂDINIŢA:
 GRUPA: Pregătitoare
 DURATA: 30-35 minute
 ARIA CURRICULARĂ: limbă şi comunicare
 DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului
 Mijloc de desfăşurare: Lectura după imagini
 TEMA ACTIVITĂŢII: “Munci de primăvară”
OBIECTIVE
OPERAŢIONALE
 O1 – să exprime în propoziţii corecte
gramatical, conţinutul planşelor: “Munca în
livadă” şi “Munca în curtea grădiniţei”;

O2 – să reproducă expresiv şi
fluent texte din poezii şi cântece cunoscute şi
incluse în sinteze parţiale;

O3 – să utilizeze într-un context
nou cunoştinţele acumulate despre muncile
de primăvară.
MATERIAL DIDACTIC
 planşă cu munca în livadă, cu munca în
curtea grădiniţei,
 suport,
 indicator,
 jetoane,
 unelte din plastic.
 Momentele Conţinutul activităţii Metode şi Observaţii
pedagogice procedee

I. Organizarea aerisirea sălii de grupă instructaj

activităţii aranjarea scaunelor în semicerc
intrarea copiilor
Momentelepedagogice
Conţinutul activităţii Conţinutul activităţii Metode şi
procedee
II. Se realizează printr-o conversaţie despre anotimpul
primăvara: conversaţia
Desfăşurar Ce anotimp este acum?
De unde ştim că este primăvară?
ea Ce poezie despre primăvară ştiţi?
Recitarea poeziei Primăvara de V. Alecsandri
activităţii A trecut iarna geroasă,
Câmpul iată-l înverzit
Introducerea Rândunica cea voioasă

în activitate La noi iarăşi a sosit.

Dintr-o creangă-n alta zboară
Sturzul galben aurit,
Salutare primăvară, timp frumos
Bine-ai venit!
Turturelele se-ngână
Mii de fluturi vezi zburând
Iar pe harnica albină
Din flori mierea adunând
Cântă cucu-n dumbrăvioară
Pe copacul înflorit
Salutare primăvară, timp frumos
Bine-ai venit!
 Momentele Conţinutul Metode şi
pedagogice activităţii procedee

Anunţarea temei Îi anunţ pe copii Explicaţia

că urmează să
citim aceste
tablouri,
povestind tot ce
vedem pe ele
 Momentele Conţinutul Metode şi
pedagogice activităţii procedee

Analiza spontană Mai întâi, copiii vor intui Observaţia,

liber ceea ce văd (o
livadă în care oamenii exerciţiul
îngrijesc pomii, nişte
copii în curtea grădiniţei
care îngrijesc pomii şi
plantează flori), după
care se va trece la
analiza organizată a
tabloului.
 Momentele Conţinutul Metode şi
pedagogice activităţii procedee

Analiza parţială Analiza aspectelor va fi

realizată după un plan logic de
întrebări:
Ce vedeţi pe acest tablou?
Unde se află oamenii?
Cum îngrijesc pomii?
Ce fac oamenii din partea
dreaptă a tabloului?
Ce fac oamenii din mijlocul
tabloului?
Ce fac oamenii după ce au
tăiat crengile uscate?
Ce alte munci mai fac oamenii
în livadă?
Aţi fost vreodată într-o livadă?
Ce aţi făcut acolo?
 Momentele Conţinutul Metode şi
pedagogice activităţii procedee

Sinteza parţială Se va realiza prin Conversaţia,

alegerea exerciţiul
cartonaşelor cu
imagini ce
reprezintă unelte
cu care lucrează
oamenii în livadă.
Copiii vor trebui
să explice ce se
face cu fiecare
unealtă.
 Momentele Conţinutul Metode şi
pedagogice activităţii procedee

Analiza parţială Să-mi spuneţi unde conversaţia

sunt aceşti copii?
Cum îngrijesc ei
pomii din curtea
grădiniţei?
Ce aspect de muncă
este în plus aici faţă
de tabloul
precedent?
 Momentele Conţinutul Metode şi
pedagogice activităţii procedee

Sinteza parţială Se va realiza prin

cântecul “Copăcelul”:
Copăcelul din grădină
primăvara a-nverzit
Şi c-o rază de la soare
alb ca neaua a-nflorit
Copăcel, copăcel
Te iubesc de mititel
Primăvara copăcelul de
omizi l-am curăţat
Şi la toamna aşteptată
rod bogat am adunat
Copăcel, copăcel
Te iubesc de mititel
 Momentele Conţinutul Metode şi
pedagogice activităţii procedee

Analiza parţială Cu cine sunt copiii în conversaţia

curtea grădiniţei?
Ce fac copiii cu sapele?
Ce fac copiii cu lădiţele?
Cine credeţi că a făcut
straturile?
Voi aţi plantat ceva în
curtea grădiniţei? Cum
aţi procedat?
De ce plantează flori?
 Momentele Conţinutul Metode şi
pedagogice activităţii procedee

Sinteza parţială Se va face prin prezentarea

sub formă de surpriză a
exerciţiul
uneltelor cu care lucrează
copiii: sapă, greblă,
găleată, stropitoare.
Copiii au sarcina să le
aşeze în ordinea în care
trebuie pentru a planta
flori.
După ce am citit tablourile,
propun copiilor să dăm un
titlul tablourilor (Munci de
primăvară, Ce lucrează
oamenii primăvara …)
 Momentele Conţinutul Metode şi
pedagogice activităţii procedee

Sinteza finală Educatoarea va exerciţiul

introduce toate
elementele tabloului
analizate într-o scurtă
povestioară
va fixa conţinuturile şi
prin întrebări:
întrebă copiii care sunt
muncile de primăvară
despre care au vorbit.
întrebă copiii ce alte
munci de primăvară mai
cunosc.
 Momentele Conţinutul Metode şi
pedagogice activităţii procedee

III. Încheierea Educatoarea va aprecia

modul în care au răspuns
exerciţiul
activităţii copiii la activitate.
Copiii interpretează
cântecul “Vine, vine
primăvara”:
Vine, vine primăvara
Se aşterne-n toată ţara
Floricele pe câmpii,
Hai să le-adunăm copii.
Creşte, creşte iarba verde
Ciocârlia-nori se pierde
Mieii zburdă pe câmpii,
Haideţi să-i vedem copii.