CEREBELUL

ANATOMIA CEREBELULUI

Cerebel = “ creierul mic” (cerebellum:cerebrum =

1:10)
Situat în fosa cerebrală posterioară în spatele punții
și a bulbului rahidian, de care este separat prin
cavitatea ventriculului IV. Este acoperit de cortul
cerebelos (tentorium cerebelli) și este conectat cu
trunchiul cerebral prin 3 pedunculi cerebeloși
CEREBEL - ANATOMIE
Este format din:
2 emisfere, fiecare divizată în lob anterior și posterior
Vermis
Lobul flocculonodular
Substanța cenușie (cortex cerebelos), substanța albă (arbor vitae), nucleii (substanța
cenușie)
3 pedunculi: superior, mijlociu, inferior
4 nuclei: Dințat, Emboliform, Globos, Fastigial (dinspre lateral spre medial) (“Don’t Eat
Greasy Food”)
3 tipuri de neuroni: Purkinje (singurele eferențe ale cortexului cerebelos), granulari (mici
și mari = Golgi), stelați(mari și celulele în paneraș)
3 tipuri de axoni: fibre mușchioase, fibre agățătoare (patrund în cerebel din exterior) și
fibre paralele (axoni ai celulelor granulare)
Aferențe:
Fibre spinocerebeloase (directe Flechsig, încrucișate
Gowers) – sensibilitatea proprioceptivă inconștientă
Fibre externe (fascicul cuneat - Burdach) –
sensibilitatea proprioceptivă conștientă
Fibre vestibulocerebeloase –nervi și nuclei
vestibulari
Olivocerebeloase (extrapiramidale)
Reticulocerebeloase
Corticopontocerebeloase

 
Eferențe:
cerebel – nucleii vestibulari
cerebel - nucleul roșu – talamus - cortex
cerebel – nucleul roșu – măduva spinării
conexiuni intercerebeloase
FUNCȚII:
 Echilibru (static și dinamic),
 Coordonare (mișcări fine și complexe),

 Tonus muscular

DAR deasemenea: anumite aspecte ale memoriei,

învățării, cogniției

Leziunile cerebeloase pot produce deasemenea

tulburări afective cerebeloase, afectarea funcțiilor
executive, modificări de personalitate, emoționale și
comportamentale (pot fi parte componentă a
sindromului de mutism)
ECHILIBRUL
COORDONAREA
PROPRIOCEPȚIE – ECHILIBRU- COORDONARE – CEREBEL - FEEDBACK
MIȘCARE VOLUNTARĂ COORDONATĂ
1. Plan motor (care mușchi să fie contractați? cât timp? cât de tare?)
2. Informații despre poziția diferitelor segmente ale corpului
3. Feedback

1. a) Cortex cerebral - neuron motor central (NMC) – trunchi cerebral – măduva spinării
–neuron motor periferic (NMP) – mușchi
b) NMC – trunchi cerebral – peduncul cerebelos mijlociu - cerebel
2. Mușchi (proprioceptori) – măduva spinării – trunchi cerebral – peduncul cerebelos
inferior– cerebel
3. Cerebel – peduncul cerebelos superior – talamus – Cortex – NMC– trunchi cerebral –
măduva spinării – NMP – mușchi
 ARHICEREBEL (vestibulocerebel, zona medială) –
lobul flocculonodular, parte din vermis
ECHILIBRU (BALANCE)
Interconectare strânsă cu nucleii vestibulari,
coordonează mișcările ochilor, capului, gâtului și
ajută la menținerea echilibrului
 
 PALEOCEREBEL (spinocerebel, vermis) – ajută la
coordonarea trunchiului (structuri axiale) și
coordonează mișcările membrelor inferioare
ORTOSTAȚIUNEA și MERSUL
 
 NEOCEREBEL (emisfere laterale)

COORDONARE
Controlează mișcările rapide, fine, precise, în special
la nivelul membrelor superioare
EXAMINARE CLINICĂ
Localizarea leziunilor pe baza
examenului clinic
CARACTERISTICILE CARDINALE ALE DISFUNCȚIEI
CEREBELOASE
 Ataxia - semnul arhetipal al disfuncției cerebeloase
 ORTOSTAȚIUNEA – bază largă, membre superioare în abducție,
titubare (Romberg NU este relevant), astazoabazie
• MERS CEREBELOS (ebrios) (nu se ameliorează prin controlul
vizual cum este cazul tulburării proprioceptive, mersul ”în stea”)
 Dismetria (proba indice-nas, indice-indice, călcâi genunchi)
 Hipotonia (în leziuni acute, mai frecvent proximal și la
membrele superioare)
 Dizartria (vorbire scandată, sacadată)
Disdiadocokinezia/Adiadocokinezia (proba marionetelor,
bătaia degetelor pe masă, inchiderea/deschiderea
pumnilor)
 Tremor (intențional) (proba indice-nas, desen melc, spiră)
 Asinergia (Stewart Holmes, Drăgănescu –Voiculescu)
 Disfuncția motorie oculară
 Reflexe osteotendinoase (ROT) pendulare (ex rotulian) –
secundar hipotoniei
 Scris (macrografie)
 Nistagmus (orizontal, girator – bătând spre parte leziunii)
SEMNE DE LEZIUNE
CEREBELOASĂ
Deficit Manifestare
Ataxia Mers cu bază de susținere lărgită
Descompunerea mișcării Inabilitatea de a obține secvențe corecte ale mișcărilor
fine, ale mișcărilor coordonate
Dizartria Inabilitatea de a articula cuvintele corect, cu încetineli
și frazeologie inadecvată
Disdiadocokinezia Inabilitatea de a executa mișcări alternative rapide
Dismetria Inabiltatea de a controla intervalul de desfășurare al
mișcării
Hipotonia Scăderea tonusului muscular
Nistagmus Oscilații involuntare, rapide ale globilor oculari
orizontal, vertical, rotator, cu componenta rapidă
maximă spre partea leziunii cerebeloase

Vorbirea scandată, Enunțare lentă, cu tendința la ezitare la începutul unui

sacadată cuvânt sau al unei silabe
Tremor Mișcare ritmică, alternativă, oscilatorie a unui membru
în apropierea atingerii unei ținte (tremor intențional)
sau al musculaturii proximale când există o poziție fixă
sau când transportă o greutate (tremor postural)
Secțiune sagitală – 3 zone pentru localizarea leziunilor: funcția
liniei mediane cerebeloase (zona medială) și funcția emisferelor
cerebeloase (zona intermediară și laterală)
ZONA MEDIALĂ
 
Anatomie: Vermisul (părțile anterioară și posterioară), nucleul fastigial,
aferențe și eferențe
Funcție: postura, deplasare, poziția capului relativă față de trunchi,
controlul mișcărilor oculare
Leziune – semne: tulburări de ortostațiune/mers, de postură a
trunchiului, posturi rotate ale capului, tulburări ale mișcărilor globilor
oculari (dificultăți de localizare), nistagmus (evocat de privire,
optokinetic, vertical)
Testare: Observație (postură, poziția capului, mers, mișcările ochilor);
Proba Romberg (nesistematizat), testarea mersului: mersul în tandem
= călcâi-vârf-călcâi...., mersul pe vârfuri, pe călcâie, înapoi, săritura
într-un picior.
Mers – mișcări în toate direcțiile

ZONA INTERMEDIARĂ (PALEOCEREBEL)

 
Anatomie: regiunile paravermiene, nucleii emboliform și globos,
aferențe și eferențe
Funcții: controlul vitezei, forței și patternului activității musculare
Leziune – semne: nu sunt clar precizate
ZONA LATERALĂ (NEOCEREBEL)

Anatomie: emisfer cerebelos și nucleul dințat, aferențe și

eferențe
Funcții: planificarea mișcării în legătură cu neuronii piramidali
(mișcările fine sunt imprecise, deficitar controlate)– pot afecta
membrele, trunchiul, mersul
Leziune – semne: anomalii ale mișcărilor voluntare de precizie:
hipotonie, dizartrie (mai mult decât în leziunile vermiene),
dismetrie, disdiadocokinezie, rebound exagerat (Stewart Holmes),
afectarea controlului, tremor kinetic și static
Testare: Observație; proba indice-nas, mișcări alternative rapide,
proba călcâi genunchi
Mers – înclinat, nesigur, cade spre o parte (ipsilateral leziunii)
 
•Lobul flocculonodular – conectat cu nervul vestibular și nucleii
vestibulari

Numărul și intensitatea simptomelor se corelează cu extinderea leziunii

cerebeloase. Semnele și simptomele sunt întotdeauna ipsilaterale.
Semnele cerebeloase sunt pozitive în absența unui deficit motor. Lipsă
de coordonare în contracția secvențială a mușchilor agoniști/antagoniști
SINDROAME CEREBELOASE

Clasificare anatomică
 
1. Sindromul de vermis rostral (lob anterior ) -
PALEOCEREBELOS
2. Sindromul de vermis caudal (lob flocculonodular, lob
posterior) - ARCHICEREBELOS
3. Sindromul emisferic (lob posterior, variabil și
anterior ) NEOCEREBELOS
4. Sindrom pancerebelos
1. SINDROMUL DE VERMIS ROSTRAL (LOB
ANTERIOR )- PALEOCEREBELOS
 Ortostațiune și mers : bază largă, tendința de a cădea
pe spate
 Ataxie: ataxia mersului, ataxie ușoară la proba călcâi-
genunchi în decubit dorsal
 Coordonare (membre): normală sau ușor afectată
 Hipotonie
 Dizartrie
 Nistagmus rar
 
Cauze: alcoolism ( formă de degenerare corticală
cerebeloasă), tumori, atrofia vermisului
2. SINDROMUL DE VERMIS CAUDAL
(FLOCCULONODULAR, LOB POSTERIOR) -
ARCHICEREBELOS

 Tulburare de echilibru - axială, titubare antero-

posterioară
 Mers: nesigur, cu bază largă
 Ataxie: ușoară ataxie a membrelor sau absentă
 Nistagmus: rar spontan
 Poziția capului: rotat
 Tremor - ABSENT
 
 Cauze: leziuni ale lobului flocculonodular (accident
vascular cerebral (AVC), tumori – ex meduloblastom)
3. SINDROMUL EMISFERIC (LOB POSTERIOR,
VARIABIL ȘI ANTERIOR ) NEOCEREBELOS
 Coordonare: tulburare de coordonare în mișcarea
membrelor ipsilateral, în special pentru activități motorii
de finețe (degete) (Dismetrie, Asinergie,
Disdiadocokinezie,Tremor intențional) și afectarea
mușchilor implicați în vorbire
 Hypotonie
 
Cauze: AVC, tumori, abcese

4. Sindrom pancerebelos
 
 Semne bilaterale de afectare cerebeloasă cuprinzând
trunchiul, membrele, musculatura craniană (o combinație
a tuturor celorlalte sindroame)
 
Cauze: infecții, paraneoplazice, boli toxico-metabolice
(alcool, hipoglicemie)
LEZIUNI ALE PEDUNCULULUI CEREBELOS INFERIOR
Hipotonie
Asinergie
Dismetrie
Semne asociate de lezare a bulbului rahidian
 Cauze: AVC – ex sindrom Wallenberg

LEZIUNI ALE PEDUNCULULUI CEREBELOS MIJLOCIU

Ataxie (lateropulsie)
Asinergie
Dismetrie
Disdiadocokinezie
Semne de leziune pontină asociate (semne de NMC, tulburări senzitive
și ale mișcărilor globilor oculari, pareze de nervi VI și VII)
Cauze: leziuni pontine (AVC, tumori)

LEZIUNI ALE PEDUNCULULUI CEREBELOS SUPERIOR

Asinergie
Dismetrie
Hipotonie
Tremor intențional (foarte intens)
Cauze: leziuni pontine superioare, ale mezencefalului și subtalamusului
DIAGNOSTICUL SINDROMULUI CEREBELOS

Important să întrebăm despre:

 
Debutul simptomelor (acut/progresiv)

Istoric medical personal și familial (infecțios, toxic,

neoplazic)
Medicație concomitentă
CAUZE ALE SINDROMULUI CEREBELOS
INFECȚIOASE: encefalită virală primară (arbovirus), encefalită secundară
(varicelă, rubeolă, scarlatină, tifos, tuberculom sau abces cerebelos
 
TUMORI: tumoră primară (meduloblastom, astrocitom chistic), tumori
secundare (metastaze), neurinom, meningeom
 
TOXICE: intoxicație acută cu etanol, consum cronic de alcool, intoxicație
cronică cu barbiturice, hidantoină, monoxid de carbon, metale grele,
litiu, fenitoină, anticonvulsivante în doze mari, solvenți

TRAUMATISME: contuzie, hematom – intracerebelos, subdural,

extradural
 
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AVC, STROKE): AVC cerebelos
ischemic sau hemoragic (artera cerebeloasă antero-superioară) sau AVC
de trunchi cerebral.
 
ATAXII DOBÂNDITE
Boli neurodegenerative: Atrofia multisistemica (MSA)
Scleroza multiplă (SM)
Boli sistemice (alcoolism, boala celiacă, hipotiroidism, deficitul de
vitamină E)
DEGENERESCENȚĂ SPINOCEREBELOASĂ (ataxii ereditare)
 Ataxia Friedreich (autozomal recesivă) – sindrom cerebelos cu
tulburări proprioceptive, semne piramidale, nistagmus și picior
scobit, equinovarus , scolioză, cardiomiopatie progressivă.
 Ataxii spinocerebeloase (SCA) – autozomal dominante. Cea mai
frecventă tipul 3 Boala Machado – Joseph include ataxie,
parkinsonism, distonie, contracții musculare involuntare faciale,
oftalmoplegie, exoftalmie.
 Boala Pierre Marie
 Ataxia vestibulo-cerebeloasă (Farmer)
 Atrofia olivopontocerebeloasă Dejerine Thomas
 Degenerescența olivocerebeloasă Holmes
 Ataxie – telangiectazie
 a beta lipoproteinemia
 Ataxia cu deficit izolat vitamina E
 Xantomatoza Cerebrotendinoasă

MALFORMAȚII CONGENITALE – sporadice, adesea parte a unui

sindrom complex malformativ afectând și alte părți ale SNC
 Atrofie cerebeloasă Hassin
 Aplazie sau hipoplazie cerebeloasă
 Displazie cerebeloasă (Microgirie, macrogirie, agirie)
 Boala Arnold Chiari
 Sindromul Dandy Walker
ALTE CAUZE
Degenerescența hepatolenticulară Westphal Strumpell
Coreea Huntington

DIAGNOSTIC – clinic și paraclinic: imagistic (CTscan, RMN), teste

genetice

TRATAMENT: suportiv dacă cauza e dobandită și reversibilă

 
COMPLICAȚII:
Locale:

- hidrocefalie obstructivă, generată de o tumoră localizată în

cerebel, înconjurată de edem  comprimă ventriculul IV
- hernierea amigdalei cerebeloase cu compresie pe trunchiul
cerebral
 
Generale:

- căderi
- probleme de scris, vorbit
- afectarea calității vieții