Sunteți pe pagina 1din 11

Metodele de explorare directă

Metoda demonstrativă

• Metodele demostrative realizează principiul


instruirii , asigurînd perceperea nemijlocită de
către elevi a imaginilor obiectelor concrete
studiate. Metodele demostrativr corespund
caracterului imaginar al psihicii elevilor din
clasele primare , activizează procesele lor
senzoriae și de gîndire , ușurînd însuțirea
materiei de studiu.
Materialele didactice de care dispune
învățătorul , pot fi împărțite în două grupe
:naturale și plastice

Materialel Materialel
e naturale e plastice
Modelele, machetele,
tabelele, tablourile,
Sculele ,mostrele de fotografiile, desenele,
articole, materialele diagramele,
diafilmele, fișele
tehnologice.
Orice material didactic – fabricat și lucrat cu mijloace proprii –
trebuie să corespundă sarcinilor educatv-didactice: să fie sțiișific
autentic , să corespundă particularităților de vîrstă ale elevilor .
Îmbinarea demostrării obiectelor naturale cu cuvîntul învățătorului
face instruirea mai : accesibilă trezește la elev interesul pentru
sarcina de muncă și inițiativa de creație . Deosebit de folositoare la
lecțiile de educație tehnologică sînt convorbirile euristice îmbinate
cu demonstrațiile
Îmbinarea demonstrării cu cuvîntul scris capătă în prezent o
răspîndire tot mai largă la organizarea lecțiilor de educație
tehnologică
Metoda activă de efectuare lucrării practice

• La lecțiile de educație tehnologică elevii


claselor primare de rînd cu cunoștințele
politehnice însușesc priceperile politehnice
generale de muncă:

De a realiza
operațiile de
Priceperile De a trasare,
De amenaja De a realiza
de a proiecta planifica preluarare,
locul de autocontrolu
produsul procesul masurare,
muncă l
muncii muncii montare,
asamblare,
finisare,
• La formarea priceperilor în scoarța emisferelor cerebrale
mari se crează o masă de asociații între porțiunile
senzoriale , analitice , motoreți alte portiuni ale celulelor
nervoase.În clasele primare învățătorul nu-și pune scopul
să aducă însușirea operațiilor de muncă la nivelul
deprinderilor automatizate afară de cele mai simple
acțiuni de operare cu informația grafică și însușirea celor
mai simple procedee de lucru cu sculele de aceea
învățătorul concetrează atenția principală la lecțiile de
educație tehnologică asupra formarie la copiia
priceperilor de muncă .
În procesul pregătirii
La prima grupă se referă
politehnice de muncă la elevii
priceperile politehnice : de
claselor primare se formează
masură, de calcul , grafice,
trei grupe principale de
tehnologice, tehnologice.
priceperi

La a doua priceperile La treia priceperile speciale


generale de muncă : de muncă :prelucrarea
organizatorice , de proiectare, hîrtiei , cartonului , tesăturii,
de diagnosticare , de diferitelor materiale ,
operator; asamblarea , ajustarea etc.

Formarea priceperilor totdeauna e legată cu


activitatea practică a elevilor.
Metoda instructajului
• Metoda instructajului contribuie la formarea
priceperilor de a memoriza informația și de a
reproduce. Metodele verbale analizate mai
sus în îmbinarea cu cele ddemonstrative din
punctul de vedere al formelor de activitatea a
elevilor pot fi caracterizate ca metode
explicativ-ilustrative .
Prin instructaj se înțelege explicarea și
demostrarea acțiunelor de muncă corecte.
Instructajul introductiv :
folosit de obicei la începutul
instruirii , include în sine
descrierea operației,
demonstrarea acțiunelor de
muncă indicații despre
metodele de control .

Instructajul curent în grup , în


procesul caruia se clasifică
cauzele apariției greșelilor și
procedeele înlăturării lor .

Instructajul de închiere , în
care dă caracteristică
generălă a lucrului ,
analizează meritele și
ajunsurile lui,apreciază
lucrurile elevilor .
Metoda de problemă
• Metoda de problemă de instruire prevede punerea
unor anumite probleme , care se dezvoltă ca rezultat
al activității creatoare a elevilor acestă metodă
dezvăluie în fața elevilor logica cunoașterii științifice.
Totodată învățătorul folosește explicațiile ,
conversațiile , demonstrațiile obiectelor , organizează
observații și experiențe . Toate aceste mijloace
creează în fața elevilor situații de problemă , îi
antrenează pe copii în cautarea științifică , îi obligă să
cugete , să prognozeze , să experimenteze .
Metoda de cercetare
• Metoda de cercetare trebuie privită ca o treaptă superioară de
activitate creatoare a elevilor , în procesul careia ei găsesc
rezolvare problemelor noi. Metoda de cercetare formează la
elevi cunoștințe și priceperi , pe care ei pot să le aplice în
situații de muncă noi. La aplicarea metodei de cercetare se
folosesc cuvîntul oral și cel tipîrit , mijloacele intuitive ,
acțiunile practice. Însă toate aceste mjloace nu-i dau elevului
soluțti agata a problemei , ci îl indeamnă la activitatea
cognitivă creatoare , în care copilul trece treptat de la
activitatea reproductivă la cea parțial de căutare de la cea
parțial – de căutare la ea de problemă , de la cea de problemă
la cea de cercetare .