Sunteți pe pagina 1din 11

ETICA IN DIFERITE TARI

ALE LUMII
BA 1702
M I N Z AT D I A N A
OSIPOV ALINA
• Etica în afaceri a devenit o preocupare în multe
zone ale Globului, ca o reacţie împotriva
practicilor imorale cu efecte negative în societate,
dar şi ca o conştientizare a necesităţii respectării
unor reguli morale şi în domeniul economic, ca şi
în viaţa de zi cu zi. Pentru a avea o imagine
asupra fenomenului teoretic şi practic al eticii în
afaceri, vom prezenta în continuare unele aspecte
caracteristice, din diverse zone ale lumii
AUSTRALIA

• “Etica afacerilor”, ca disciplina academică, este un


fenomen relativ nou. In ultimele 2 decenii,
evenimentele din domeniul comerţului si sectorului
public au atras atenţia cetăţenilor asupra necesităţii
schimbării modului de conducere a acestor activităţi,
în sensul creşterii responsabilităţii sociale. Astfel,
majoritatea colegiilor şi facultăţilor de “business” au
introdus cursuri de etică a afacerilor.
• Mediul afacerilor a fost influenţat de puternica
imigraţie străină din ultimele decenii, când foarte
mulţi au căutat succesul cu orice preţ şi mulţi chiar
au reuşit să facă avere în scurt timp. Ori standardele
etice au fost lăsate deoparte, de cele mai multe ori.
• Doi factori ar putea fi evidenţiaţi pentru a explica
succesul acelor întreprinzători care au acţionat
neetic sau chiar ilegal: a) o cultură a indiferenţei,
adică o ignorare a culturii naţionale, a specificului
localnicilor; b) decăderea sistemului juridic
australian, datorită deselor cazuri de corupţie în
rândul magistraţilor.
• In prezent, universităţile au inclus în programele lor
şcolare cursuri de etică a afacerilor, inspirate de
manualele americane şi orientate spre specializările
studiate.
CANADA

• Cele mai comune teme în etica afacerilor sunt legate de


autonomia culturală şi economică a canadienilor, a căror
istorie a fost timp îndelungat comună cu cea a
britanicilor; influenţa acestora încă se resimte, la fel ca şi
a vecinilor americani. De aceea, sentimentul
apartenenţei naţionale devine tot mai important, într-o
ţară în care calitatea vieţii este foarte ridicată, educaţia
este subventionată de stat, la fel ca şi asistenţa
medicală, iar creşterea economică este susţinută.
Presiunea globalizării, liberalizarea comerţului,
dereglementările sunt şi ele teme aprinse în etica
afacerilor.
• O altă problemă “delicată” din punct de vedere etic este
“exportul” de slujbe prost plătite către ţări din lumea a
treia (Mexic).
• Un alt domeniu “preferat” este protecţia mediului şi
durabilitatea, având în vedere faptul ca este vorba
despre o economie bazată pe extracţiile resurselor
naturale.
• Etica afacerilor este totuşi în atenţia majorităţii
companiilor. In revista bilunară “The Corporate Ethics
Monitor” se promovează o serie de indicatori de natură
etică, cum ar fi: codurile de etică ale companiilor, relaţiile
sociale, angajarea femeilor, donaţiile caritabile,
sponsorizările, protecţia mediului, relaţiile de muncă,
sănătatea şi siguranţa lucrătorilor, implicarea militară şi
nucleară a statului etc.
CHINA

• Moştenirea culturală a Chinei, în care


virtuţile personale şi justiţia sunt valori
tradiţionale, determină manifestarea unei
anumite ordini a relaţiilor interpersonale
în organizaţii economice şi sociale, cu
puternice rădăcini (influenţe) budiste şi
confucianiste. Dar epoca de modernizare
şi adaptare la valorile vestului, prin care
trece acum ţara, scoate în evidenţă
anumite schimbări de mentalitate – atât
într-un sens bun (ex: libertăţile şi
drepturile individuale, justiţia distributivă,
moralitatea politicilor publice), cât şi într-
unul mai puţin bun (egoism, abuzul de
putere, individualism, materialism).
• In afaceri, adeseori sunt încălcate
principii ale unei bune colaborări: lipsa
transparenţei, încălcarea cuvântului dat,
întârzieri nemotivate (în negocieri, livrări
etc.), ascunderea adevărului etc.
EUROPA

• Etica afacerilor a apărut în scenă pe la jumătatea anilor


’80, atât ca disciplină academică, cât şi ca domeniu
practic de interes. Maturitatea sa academică este
demonstrată de numeroasele cursuri, publicaţii,
periodice, asociaţii profesionale sau educative. Prima
catedră de etica afacerilor a fost fondată în Olanda, la
Nijenrode University, The Netherlands Business School, în
1984; după ea au urmat numeroase alte cursuri în toată
Europa.
• In 1987 a fost fondat The European Business Ethics
Network, iar în primii 7 ani a adunat peste 500 de
membri din sfera academică şi practică.
• Există numeroase similitudini cu “tematica” eticii
afacerilor din SUA; cele mai dezbătute cazuri sunt din
domenile: managementul mediului, managementul
resurselor umane, calitatea produsului, practicile de
marketing, produsele financiare, tehnicile contabile,
tranzacţiile comerciale etc. De un interes deosebit se
bucură cultura organizaţionala, climatul moral şi
dezvoltarea codurilor de conduită (etice).
• Dar există şi diferenţe între cele două zone, mai ales în
ceea ce priveşte înţelegerea şi modul de rezolvare sau de
“mânuire” a problemelor de ordin etic. In Europa,
responsabilitatea individului într-o situaţie conflictuală
este analizată împreună cu cea colectivă, socialul fiind
mai bine accentuat (de fapt o trăsătură a multor
economii naţionale din ţări europene).
MAREA BRITANIE

• Interesul pentru etica afacerilor a crescut mult în ultimii


ani, în parte datorită influenţei SUA, dar şi numeroaselor
scandaluri de corupţie sau de nerespectare a
responsabilităţii sociale de către unele companii.
• Ca şi disciplină academică, etica afacerilor este prezentă în
toate facultăţile de business, inspirată de cărţile americane
dar şi din realitatea britanică. De asemenea, este prezentă
în programele doctorale şi în cele de master.
• Primul centru academic de cercetare a fost creat în 1987 la
Universitatea din Londra – Institute of Business Ethics (IBE).
• Instituţionalizarea recunoaşterii eticii afacerilor s-a realizat
prin crearea primei catedre de etică a afacerilor şi
responsabilitate socială, în 1993, la London Business
School. Aceeaşi universitate are şi un centru de cercetare în
domeniul eticii afacerilor. Numeroase cercuri şi instituţii
religioase joacă un rol important în promovarea eticii în
afaceri, cum ar fi Asociaţia Creştină a Oamenilor de Afaceri,
Institutul Evreiesc pentru Etica Afacerilor sau programul
bisericii anglicane “Credinţa în afaceri”.
• Universitatea Cambridge deţine şi ea Centrul pentru Etica
Afacerilor şi a Sectorului Public.
• Institutul de Management, care cumulează circa 70000 de
membri individuali şi 800 de companii, a elaborat în 1993
un nou “Cod de Conduită şi Ghid de Practică Managerială”.
• O cercetare recentă facută de IBE pe un eşantion de 500
companii mari a evidenţiat faptul că circa 40% dintre
acestea posedă un cod de conduită.
ISRAEL

• Etica afacerilor este o problemă mai


puţin abordată; există puţine companii
care deţin un cod de conduită, iar pe
agenda organelor publice etica în
afaceri nu figurează. Dar asta nu
înseamnă că practicile de afaceri în
Israel sunt neetice, ci, dimpotrivă,
studiile reflectă un nivel înalt al
standardelor morale în afaceri. Insă
caracterul mai centralizat al
economiei, controlul şi intervenţia
instituţiilor statului în economie
creează cadrul propice corupţiei la
nivel guvernamental, în plan
economic, politic şi administrativ. De
asemenea, nici problemele mediului
nu au fost prea serios luate în seamă
până în prezent.
JAPONIA

• Etica afacerilor în Japonia este strâns legată de valorile


religioase şi sociale foarte strict definite. Aici grupurile şi nu
indivizii deţin propriul spirit, conectat la realitate. Totul se
concentrează pe grupuri.
• Stategia principală de management este “Kaizen”, adică
continua îmbunătăţire a produsului, în care sunt implicaţi toţi
angajaţii.
• Afacerile în familie sunt foarte răspândite; o firmă de familie
(dar de dimensiuni mari) are propria bancă cu care lucrează,
furnizori proprii ş.a.m.d., într-un cerc relativ închis.
• Principiul liberei concurenţe domină etica afacerilor, deşi
unele bariere de intrare pe piaţă există (mai ales pentru
companiile străine).
• Principiul diviziunii muncii nu este foarte important. Mai
importante sunt procesul muncii în sine şi rezultatele. De
aceea, rotaţia pe posturi e frecventă, iar posturile nu sunt
foarte clar delimitate. Obiectivele şi rezultatele sunt cele care
se evaluează.
• Grupurilor de muncă li se asigură un anumit standard de
viaţă – ca un obiectiv important al firmei. In Japonia, când
managerii au dificultăţi, mai întâi îşi reduc propriile beneficii,
apoi dividendele şi alte costuri şi doar în cele din urmă
salariile angajaţilor.
• Relaţiile între parteneri sunt întotdeauna privite pe termen
lung, astfel că buna colaborare nu se poate realiza decât pe
baza principiilor etice. Iar calitatea produselor,
punctualitatea, respectarea cuvântului dat, a termenelor sunt
valori de bază.
STUDIU DE CAZ
• Profesoara Y a fost directoare la Şcoala X din 2008 până în 2018. În această instituţie
nu se acţionează în mod etic, de ani de zile. În acest timp, directoarea Y a acţionat
mereu într-un mod manipulant, ilegal şi neetic. 10 ani de zile au fost de ajuns ca să
susţină o profesoară, care nu avea nici definitivatul în învăţământ şi care acum este
pensionară de un an. Pentru a o ajuta pe buna ei prietenă, profesoara Z, încadrată pe
un alt post decât cel existent acum 10 ani, directoarea Y, împreună cu profesoara Z au
reuşit, folosind diverse metode neetice, să dea la o parte pe cine le stătea în drum.
Astfel a fost înlăturată o profesoară, titulară pe post, care venise în şcoală înaintea
profesoarei Z, şi care îşi exercita meseria cu dăruire, fiind iubită de elevi. Această
profesoară a fost pusă în situaţia de a nu mai avea ore la Şcoala X.
• Directoarea Y este de aproape 2 ani pensionară, iar profesoara Z, noua directoare, fiind
instalată în funcţie datorită manipulărilor şi intervenţiei fostei directoare Y.
• Pentru cei ce lucrează în această instituţie, fosta directoare Y conduce şcoala prin
intermediul directoarei Z. Manevrele, manipulările, comportamentul neetic, obturarea
canalelor de informare sunt la ordinea zilei în Şcoala X. Unii angajaţi ai instituţiei sunt
umiliţi, intimidaţi, hărţuiţi. Se acordă atenţie preferenţială, se favorizează anumiţi
angajaţi, pe baza relaţiilor de rudenie, de prietenie sau ca rezultat al mituirii sau pur şi
simplu ca rezultat al faptului: cine se dă mai bine pe lângă conducere, câştigă. Deşi se
cunosc şi au fost anunţate multiple cazuri de încălcare a normelor etice, acestea nu au
fost examinate de persoane abilitate sau au fost pur şi simplu trecute cu vederea.
ÎNTREBĂRI ŞI PROBLEME

• 1. Credeţi că comportamentul neetic al directoarelor Y şi Z este ceea ce


caracterizează, în mare parte, conducerile instituţiilor şcolare?
• Cred ca comportamentul neetic al unor persoane nu caracterizează tot
sistemul instituțiilor școlare, fiecare se conduce după cum crede ca face
cel mai bine, și să fie în avantajul instituțiilor sau chiar un avantaj
profesional care ar dezvolta această instituție.
• 2. Dacă aţi fi în locul actualei directoare Z, cum aţi proceda? Aţi înlătura
orice obstacol pentru a promova?
• Credem că actuala directoare ar trebui și ar fi obligată să conducă dupa
normele necesare și impuse sitemului de învățământ, nu, după normele
căreiva care nu a făcut ceva apreciabil pentru instituție.
• 3. Credeţi că este necesar un cod etic în instituţiile şcolare?
• Da, este necesar un cod de etică eficient, din păcate în multe instituții de
învățământ nu sunt implementate aceste norme, de aceea nici în unele
cazuri educația nu este eficace. De a ceea ar fi obligatoriu de a stopa
toate actele de corupție care se produc în cadrul acestora.