Mătuşa Irina era o femeie

tare săracă.
Ştia că trebuie să facă ceva ca să-i
ajungă puţinii bani pe care-i avea ca
să-şi poată plăti toate datoriile:
lemnele, mâncarea,medicamentele...şi
câte altele.
S-a gândit mult la ce ar putea face.

Apoi i-a venit un gând care nu i se părea prea rău.

În apropierea satului erau mulţi castani comestibili.
S-a gândit să culeagă castane şi să-şi instaleze în apropierea parcului o
sobiţă pe care să le prăjească, apoi să le vândă.
 Plină de nădejde a plecat cu coşuleţul
să culeagă castane.
Plină de curaj şi-a umplut coşul.

Din păcate era o zi umedă după o ploaie zdravănă şi pe jos erau nu numai
castane dar şi mulţi melci
 Prima ei zi de negustorie nu a fost
reuşită.
A început o ploaie care avea să ţină
şi în plus, peste tot, în jur, au apărut
o mulţime de melci: pe jos, pe sobiţa
ei de care era aşa de mândră, ba
chiar şi în coşul cu castane.

A fost tare descurajată, dar nu a ţinut acest sentiment prea mult.

“Nici un început nu este prea uşor” s-a gândit ea.
- Nu-i nimic! Şi mâine este o zi.
 După ploaie urmează soare.
A doua zi mătuşa Irina a plecat
din nou pentru a culege castane.
De data aceasta va reuşi!

Şi-a umplut plină de nădejde coşul. Ştia că trebuie să reuşească.

Nici o muncă nu rămâne nerăsplătită.
 A început plină de speranţă să
prăjească .O aromă plăcută de castane
coapte se răspândi în aer.
Oamenii care se plimbau prin parc
au venit ademeniţi de miros.

Iată şi primii cumpărători:copii, tineri, dar şi oameni în vârstă.

Mătuşa Irina bucuroasă pregătea cornete cu castane coapte foarte gustoase.
Ea povestea tuturor despre calităţile pe care le au castanele şi nu erau puţine.
Mătuşa Irina zâmbea. Nu s-a înşelat. Afacerea ei va merge foarte bine.
 Castanea sativa este, cel mai adesea, un
Arbore foios, cu o rădăcină rămuroasă, tulpina
dreaptă,cilindrică, de dimensiuni mari, atingând
frecvent înălțimea de 20–35 m, cu un trunchi
care la maturitate poate atinge adesea 2 m în
diametru. Arbori foarte bătrîni pot
ajunge la diametrul de 4 m, în cazuri
extreme chiar și pînă la 6 m.
Arborii bătrâni de peste 100 de ani sunt de
multe ori scorburoși.

Castanul comestibil, de multe ori, ajunge vîrsta de 500–600 de ani.

În Europa Centrală rareori sunt mai bătrâni de 200 de ani, în Europa de Vest pot
ajunge până la 1000 ani. Cel mai mare copac cunoscut este
Castagno dei Cento Cavalli („Castanul de o sută de cai”) în Sicilia.

În România, dar și în alte regiuni ale Europei, arborele este relativ ușor de crescut atât în livezi
specializate, cât și la marginea sau chiar în mijlocul pădurii. În livezi, poate fi cultivat atât în
monocultură, (doar exemplare de Castanea sativa), așa cum este cultivat în special în județul
Maramureș sau poate fi combinat cu ușurință cu alte specii pomicole, formând livezi mixte, cum
este frecvent cultivat în Banat.
Arborele în sine necesită un climat blând, cu umiditate suficientă, dar nu exagerată. Deși originar
dintr-o zonă cu climat mediteranean tipic, castanul comestibil se poate adapta și la alte două
tipuri de subclimate, cel de tip submediteranean, precum în Banat, sau de tip temperat, dar
moderat, în văile protejate din jurul Băii Mari din Maramureș.
Surse importante de vitamine şi minerale, castanele comestibile sunt de un real ajutor persoanelor
cu astenie fizică şi intelectuală, convalescenţilor, bătrânilor şi copiilor.
Fructele au o compoziţie asemanatoare grâului şi sunt o sursă importantă de hidraţi de carbon,
fosfor, lecitină şi vitamina C. Acestea conţin de asemenea protide, lipide, calciu, fier, magneziu,
mangan, zinc, potasiu, valoarea lor calorică fiind de 200 calorii la 100 g.
Culegerea castanelor comestibile se face de la sfârşitul lui septembrie şi până la începutul lui
noiembrie. Piureul de castane este unul dintre puţinele produse care, prelucrate termic, păstrează
în mare parte vitaminele fructului proaspăt.

Proprietăţile fructelor de castan

Pentru uzul intern, se folosesc fructele proaspete de castan, care

se consumă coapte, fierte, sub forma de piure şi în diverse
combinaţii (de preferinţă cartofi, varza, ciuperci şi morcovi).
Acestea sunt excelente ca aliment, având proprietătâţi stomahice,
bacteriostatice, antianemice şi remineralizante. Castanele comestibile
sunt recomandate persoanelor cu astenie fizică şi intelectuală,
convalescenţilor, bătrânilor şi copiilor datorită bogatiei lor de
minerale şi vitamine (puţin degradabile în procesul preparării).

Chiar dacă au un gust foarte bun, castanele se folosesc şi extern. Dacă suferiţi de acnee,
amestecaţi miezul castanelor cu miere şi aplicaţi pe faţă masca revigorantă. Aceasta are efect
antiinflamator şi reglează sebumul.
Previn bolile de inima
Castanele sunt lipsite de colesterol şi de sodiu, fapt pentru care sunt o alegere foarte bună pentru
cardiaci. Mai mult, aceastea sunt bogate în acid linoleic, substanţă care reduce colesterolul şi
previne bolile de inimă.
Scoarţa de castan ne scapă de febră
Nu doar fructele castanului sunt benefice organismului. Frunzele castanului comestibil dezvoltă o
acţiune sedativă asupra organelor respiratorii şi de aceea sunt folosite pentru tratarea bronşitelor,
sub formă de infuzie. La fel de folositoare este şi scoarţa de castan, care are proprietatea de a
scadea febra.
Castanul salbatic vindecă rănile
Castanul sălbatic poate fi folosit doar sub formă de produse fitofarmaceutice. Acestea sunt din
ce în ce mai căutate pentru efectele lor terapeutice în adenom de prostată, afecţiuni venoase,
boli varicoase, degerături, hemoroizi, hernie de disc, luxatii, Parkinson, plăgi infectate, reumatism,
spondiloză, tromboflebită şi varice. Fructele castanului sălbatic, mari, de culoare brună la exterior
şi alb-gălbuie la interior sunt interzise consumului.
Tratează tusea
Odată cu toamna şi afecţiunile respiratorii ne atacă. O porţie de castane poate fi un aliat ideal
împotriva problemelor respiratorii, cum ar fi tusea convulsivă.
Sunt un remediu pentru varice
Substanţele pe care le găsim în castane repară găurile microscopice din vasele de sânge şi din
cele capilare şi îmbunătăţesc elasticitatea acestora. Tinctura de castane este benefică în cazul
varicelor.

Contraindicatii
Castanele comestibile nu sunt recomandate diabeticilor si nici persoanelor obeze, din cauza
cantitatii ridicate de zaharuri. De asemenea, ele n-ar trebui combinate cu medicamente
anticoagulante (de subtiere a sangelui), fiindca le pot amplifica efectul.
Bibliografie
Biologie. Mohan Gheorghe, Gabriel Corneanu,
Ardelean Aurel, Manual pentru clasa a IX-a
Editura Corint 2004 p.45