Cum i-aţi putea ajuta pe elevii

dumneavoastră să devină capabili de

autoeducaţie?
 ÎN SOCIETATEA ACTUALĂ, RESPONSABILITĂŢILE,
INDIVIDUL ÎNSUŞI SE MIŞCĂ MAI REPEDE, MAI
PROFUND, DECÂT SFÂRŞITUL SECOLULUI TRECUT.
PROVOCĂRILE ACTUALE AU DUS LA IMPUNEREA
UNOR SINTAGME CUM AR FI:

ÎNVĂŢAREA DE-A LUNGUL ÎNTREGII VIEŢI

EDUCAŢIA PERMANENTĂ
AUTOÎNVĂŢAREA
AUTOINSTRUIREA
AUTOEDUCAŢIA
AUTOFORMAREA EDUCATIVĂ
 Pentru secolul nostru autoeducaţia a devenit o cerinţă
fundamentală a societăţii, determinată de creşterea exponenţială a
informaţiilor şi de uzura accelerată a acestora, de mobilitatea
profesiilor, de progresele ştiinţei, tehnicii, tehologiei, mijloacelor
de informaţie, de dinamismul vieţii economice şi sociale,
creşterea nivelului de aspiraţie spre cultură, educaţie, viaţă
spirituală şi de folosirea cât mai plăcută şi utilă a timpului liber.
 Educația pentru autoeducație este lăsată pe seama șansei;
preocupările autoeducative sunt insufiecient reprezentate în
mediul școlar. Greutățile întâmpinate de adolescenți în absența
unei îndrumări adecvate nu pot fi depășite totdeauna în mod
fericit. Autoeducația este un proces care implică o anumită
„strategie temporală” atât social, cât și individual. Munca pentru
autoeducație trebuie pornită la începutul adolescenței, atunci când
s-au creat deja condițiile psihologice necesare unei astfel de
activități. Autoeducația are rolul de a dezvolta capacități
intelectuale, de a modela trăsături fundamentale ale personalității
elevilor, la vârsta la care se decide și se precizează idealul
profesional și nivelul de aspirații. 
 Obiectul preocupărilor de autocunoaștere ale adolescenților se schimbă
cu înaintarea în vârstă; dacă la 13 ani îl preocupa mai mult fizicul său, la
15 ani îl preocupă gândurile și ideile sale, iar pe la 16-18 ani
comportarea, normele morale, firea sa, în comparație cu ale altora.
Profesorul trebuie să trezească elevilor săi interesul pentru
autoperfecționare. 

 În cadrul autoeducației pot funcționa și metodele euristice, lucrul cu

manualul și resursele extrașcolare; problematizarea este un alt mijloc
care concură la apariția autoeducației. Învățarea programată este un
mijloc de autoinstruire atunci când permite inițierea într-un domeniu
care constituie obiectul autoinstruirii. Profesorul e o sursă suplimentară
de informație. Ca membru al unui grup, tânărul adoptă cerințele
colectivului, care devin un factor de autoeducație. Toate acestea trebuie
cunoscute de educator și grupul din care tânărul face parte. 
 BIBLIOGRAFIE
HTTP://PEPERONITY.COM/SITES/PSIHO-PEDAGOGIA/29684982;JSES
SIONID=1D70CA31422A1A83457A979C071F95E2.CDB03

PEDAGOGIE AUTOEDUCATIA - ANDREI BARNA

 UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
Specializarea:
PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR
EXTENSIA NĂSĂUD

Buga Nicoleta Raluca, anul I