Universitatea TITU MAIORESCU

DISCIPLINA FARMACOLOGIE
MEDICINĂ GENERALĂ
SEMESTRUL II
LUCRĂRI PRACTICE SEMESTRUL II

SEDATIVE ȘI
HIPNOTICE
AN UNIVERSITAR 2015 - 2016
CUPRINS LP
• Noțiuni introductive
• Stadiile somnului
• Tulburările somnului
• Clasificarea medicamentelor sedativ - hipnotice
• Diferențierea dintre un sedativ și un hipnotic
• Mecanisme de actiune ale medicamentelor sedativ - hipnotice
• Modele experimentale utilizate in descoperirea / demonstrarea
actiunii principalelor medicamente din clasa sedativ - hipnotice
• Descrierea celor 3 grupe majore de agenți sedativ hipnotici
• Indicațiile clinice și principalele reacții adverse ale acestor
medicamente
• Alte medicamente care pot induce somnul și consumul de alcool
NOȚIUNI INTRODUCTIVE
• Somnul reprezintă o stare activă de inconștiență din care subiectul se poate trezi sub impulsul
unui stimul corespunzător. Această activitate reprezintă aproximativ o treime din durata de
viața a unui adult.
• Obținerea unui somn suficient și de o calitate corespunzătoare reprezintă actual un domeniu
important al unui comportamentului sănătos.
• Preocuparea centrală o reprezintă faptul că atât calendarul cât și durata somnului s-au schimbat dramatic în
ultimele decenii.
• Într-un articol recent, Grandner a luat în considerare 2 studii referitoare la durata somnului.
• În prima lucrare, Matricciani și colaboratorii au investigat durata somnului la copiii și
adolescenți pe ultimii 103 ani. Aceștia au observat că pe durata totală a studiului, raportările
privind durata somnului au avut un trend descrescător cu 0.75 minute per an. Această scădere
a corespuns la o scădere de aproximativ 77 de minute pe toată perioada analizată.  Aceasta
sugerează că în prezent copiii sunt mai deprivați de somn decât părinții sau bunicii lor.
• În cea de-a doua lucrare, Bin și colaboratorii au studiat aceeași problemă dar pentru populația
adultă. Aceștia au inclus datele din 12 studii din 15 țări, efectuate pe o perioadă de 40 de ani,
în încercarea de a documenta modificările survenite în durata somnului în această perioadă.
Per total, nu au identificat modificări notabile de-a lungul populațiilor globului referitoare la
scăderea duratei somnului.
STADIILE SOMNULUI
• Somnul non-REM (sau fără mișcări oculare rapide) reprezintă cea
mai mare parte a somnului.
• În acest stadiu, activitatea creierului este redusă, în contrast cu cea din restul corpului.
Acum se eliberează hormoni în sange și au loc procesele de reparație ale organismului
după uzura din timpul zilei.
• Există 4 etape ale somnului non-REM:
• "N1" sau somnolență în care mușchii se relaxează și conștiinta mediului exterior se
reduce (dacă suntem treziți acum, avem senzația că nici măcar nu am dormit).
Această fază durează câteva minute (5-10). Acum pot să apară scurte contracții
musculare și halucinații hipnagogice.
• "N2" în care activitatea musculară scade și nu mai suntem conștienți de ce se
întâmplă în jurul nostru.Temperatura corpului scade, inima bate tot mai lent, iar
respirația este tot mai rară. Acest stadiu ocupă aproape jumătate din somn.
• "N3/4" sau somnul cu unde lente sau adânc în care suntem greu de trezit, mușchii
sunt foarte relaxați. Acum pot să apară o parte dintre tulburările somnului numite
parsomnii sau copiii să urineze în pat.
STADIILE SOMNULUI
• Somnul REM sau cu mișcări rapide ale ochilor (REM - Rapid Eye
Movements) sau paradoxal constituie aproximativ o cincime din somn.
• În această fază, creierul este foarte activ, ochii se mișcă rapid dintr-o parte în alta şi
visăm. În contrast cu majoritatea muschilor care sunt foarte relaxați, activitatea
creierului este crescută, inima bate rapid, respirația este accelerată, neregulată,
presiunea arterială crescută. Este faza somnului în care visăm cel mai mult și în care
apar erecțiile la sexul masculin. Durata acestui stadiu este mai lungă spre dimineață,
când și intensitatea viselor este mai puternică.
• După o perioadă REM de somn, începe ciclul secund de somn, prin stadiile 2-4, apoi
retrograd de la stadiul 3 la 2, și în final într-un nou ciclu REM. Un ciclu tipic durează în
medie 90 de minute, în care stadiul 4 se micșorează iar stadiul REM se mărește cu
fiecare ciclu.
STADIILE SOMNULUI
• Este bine cunoscut faptul că la copii,
odată cu creșterea în vârstă, aceștia
au nevoie de mai putin somn.
• După cum se observă în figura
alăturată, diferite persoane au nevoi
diferite de somn în funcție de vârstă.
• Există o scădere bruscă a cantității
de somn REM, după primii ani de
viață, scăzând de la opt ore la
naștere până la mai puțin de o oră la
bătrânețe.
• Schimbarea în cantitatea de somn
NREM este mult mai puțin marcată,
încadrându-se de la opt de 8 ore la
aproximativ cinci ore.
TULBURĂRILE SOMNULUI
(INSOMNIA DISORDER)
• Tulburările de somn reprezintă boli
care afectează capacitatea de a
adormi, de a rămâne adormit, sau de
a rămâne în stare de veghe, sau boli
care produc comportamente
anormale în timpul somnului, cum ar
fi teroarea nocturnă sau
somnambulismul.
• Necesităţile de somn diferă foarte
mult de la o persoană la alta. Adulţii
sănătoşi pot necesita între 4 şi 10
ore de somn în fiecare zi. Majoritatea
persoanelor dorm în timpul nopţii,
însă mulţi oameni trebuie să doarmă
în timpul zilei pentru a se putea
adapta la programul de muncă – o
situaţie care conduce frecvent la
tulburări de somn.
TULBURĂRILE SOMNULUI
(INSOMNIA DISORDER)

• Tulburările de somn pot fi diagnosticate de obicei pe baza

istoricului medical – inclusiv pe baza descrierii problemei actuale –
şi a rezultatelor examenului fizic. Atunci când diagnosticul este
neclar, medicii pot recomanda evaluarea pacientului într-un
laborator în care se efectuează studii de somn. Evaluarea constă
în efectuarea unor polisomnograme şi în observarea
mişcărilor neobişnuite pe care pacientul le efectuează în
timpul unei nopţi de somn.
• Polisomnograma include: înregistrarea şi monitorizarea
respiraţiei, a frecvenţei cardiace şi a altor funcţii ale corpului;
electroencefalograma (EEG) care înregistrează activitatea electrică
a creierului şi electrooculograma care înregistrează mişcările
ochilor în timpul somnului REM.
INSOMNIA
• Reprezintă dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit, sau o
tulburare de somn care face ca somnul să fie inadecvat şi
neodihnitor.
• Insomnia nu este o boală. Este un simptom care poate avea
numeroase cauze diferite, inclusiv un program dezordonat, boli
organic, folosirea nor medicamente, ingestia unor cantităţi mari de
alcool seara, probleme emoţionale şi stres.
• Adesea cauza este reprezentată de anxietate, nervozitate, depresie
sau frică. Uneori cauza este pur şi simplu absenţa oboselii. Unele
persoane au insomnie de durată (cronică) ce pare a nu fi cauzată
de o boală anume, de folosirea unor medicamente sau de stres.
HIPERSOMNIA

• Reprezintă creşterea substanţială a duratei de somn. Este mai

puţin frecventă decât insomnia şi se referă la creşterea cu cel
puţin 25% a duratei de somn, care este persistentă mai mult de
câteva zile.
• Hipersomnia poate indica prezenţa unei boli grave, cum ar fi o
boală neurologică (de exemplu encefalita, meningită sau tumoră
cerebrală), o boală cardiacă sau pulmonară, sau insuficienţă
hepatică. De asemenea, poate fi un simptom al apneei de somn
sau al unei boli psihologice (cum ar fi anxietatea severă sau
drepresia puternică). Hipersomnia cronică debutată în
adolescenţă poate fi un simptom al narcolepsiei.
NARCOLEPSIA

• Este o tulburare de somn caracterizată prin episoade

recurente şi necontrolabile de somn în timpul orelor normale
de veghe, precum şi prin episoade bruşte de slăbiciune
musculară, paralizie în somn şi halucinaţii.
NEUROȘTIINȚA SOMNULUI
Regiunile creierului de interes în
neurobiologia somnului:
- Casetele albastre reprezintă
zone care sunt esențiale pentru
generarea ritmurilor EEG de somn,
experiența subiectivă a somnului
sau de visare, precum și efectele
somnului asupra cogniției.
- Regiunile subcorticale (cutii de
culoare crem) constituie loci de
control pentru reglarea tranzițiilor
veghe-somn și de control a
alternaței REM – NREM.
MEDICAMENTAȚIA SEDATIV - HIPNOTICĂ

 Sedativele sunt medicamente care acționează prin reducerea activității sau

emoțiilor, calmând pacientul. Astfel, la doze terapeutice sunt agenți anxiolotici.
 Un anumit grad de somnolență însoțește în mod obișnuit utilizarea sedativelor.
 Hipnoticele sunt medicamente care produc un somn asemănător somnului
fiziologic.
 Hipnoticele pot avea in doza mica efect sedativ (de aceea se mai numesc sedato-
hipnotice); in doze mai mari au efect narcotic.
 La doze mari, hipnoticele pot fi folosite în anestezie pentru mamagementul
operator al pacienților.
 Atât sedative cât și hipnoticele sunt medicamentele care produc depresia SNC.

Efect hipnotic:
•favorizeaza adormirea;
•prelungeste somnul.

• Efect sedativ:
MEDICAMENTELE
SEDATIV- • diminuarea reactiilor la stimuli;
HIPNOTICE • reducerea performantelor psiho-
Efect anxiolitic: motorii.
- efect tranchilizant;
- sedarea afectivitatii;
- inlaturarea anxietatii, a starii
de panica, teama, a tensiunii
psihice.
- efect de linistire.
CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR SEDATIV - HIPNOTICE

• Benzodiazepine

• Barbiturice

• Medicamente non-benzodiazepine și non-barbiturice

MECANISME DE ACȚIUNE ALE SEDATIV-
HIPNOTICELOR
BENZODIAZEPINE
BARBITURICE
• Toxicologia barbituricelor:
• Intoxicatia acuta:
• Doza toxica ~ 10-30x Doza hipnotica;
• Prin paralizia respiratiei → moarte;
• Simptomatologie: somn, coma, insuficienta circulatorie si respiratorie;
• Complicatie: bronhopneumonia de decubit.

Efecte adverse:
• toleranta;
• se instaleaza dupa administrari repetate;
• este consecinta autoinductiei enzimatice (creste viteza metabolizarii hepatice a barbituricului).
• dezvoltarea dependentei, mai ales cand se asociaza cu alcool: dependenta de tip
barbiturat-alcool (stare de buimaceala, confuzie, adinamie, intarzierea reflexelor);
• reactii paradoxala la unii indivizi (stare de excitatie, insomnie);
• datorita efectului inductor enzimatic → ↓ eficacitatea altor medicamente asociate
( anticoagulante orale, antihistaminice, digitoxina);
• pot agrava starea bolnavilor cu porfirie hepatica → criza de porfirie (se contraindica la
acesti bolnavi).
• Fenobarbital
• Se metabolizeaza hepatic;
• Are efect inductor enzimatic;
• Se foloseste ca: sedativ (doza~15-30mg); hipnotic si
anticonvulsivant (in epilepsie) (doza~100mg);
• In stari de hiperbilirubinemie → favorizeaza
eliminarea Bi (prin cresterea activitatii enzimei
glicuronil transferaza).
ALTE ANXIOLITICE SI SEDATO-
HIPNOTICE
ELEMENTE DE RECEPTURĂ
1.Pentru un bolnav cu insomnie de trezire se poate indica un
barbituric cu durată lungă de acţiune, de ex. fenobarbitalul,
compr. de 0,1 g, care produce un somn de cca 8 ore.
Rp/ Fenobarbital, compr. 0,1 g
Cutie Nr. I (una)
D.S. int. 1 comprimat seara

2.Unui pacient agitat, cu hiperexcitabilitate nervoasă se poate

prescrie fenobarbital in doză sedativă de 15 mg o dată.
Rp/ Fenobarbital, compr. 0,015 g
Cutie.Nr. I (una)
D.S. int. 3X1 comprimate pe zi
3.Alte opţiuni terapeutice in caz de insomnie:
- De ex. de pot indica benzodiazepine, care prezintă o toxicitate mai
mică sau hipnotice moderne, cu profil asemănător benzodiazepinelor
de tipul zopiclonei sau zolpidemului.

•Prescrieti midazolam:
Rp/ Dormicum, cp. film.7.5mg
Cutie Nr. I
D.S. int. 1 cp. seara. Durata somnului cca 4 ore. Nu
influenţează fazele REM.

•Prescrieti Zolpidem:
Rp/ Stilnox, cp.film.0,01 g
Cutie Nr.I
D.S. int. 1 cp. seara. Nu dezvoltă obişnuinţă şi
farmacodependenţă, nu afectează fazele REM
4.Unui pacient cu hiperexcitabilitate nervoasă i se poate indica
un preparat combinat, cu sedative vegetale şi o doză mică de
20 mg fenobarbital: Extraveral cp.
Rp/ Extraveral, cp.
Cutie Nr. I
D.S. int. 3X1 cp./zi

5.Unui pacient avand dureri lombare datorate unei contracturi

reflexe a musculaturii paravertebrale cauzată de o hernie de
disc i se poate prescrie diazepam in doză miorelaxantă centrală
de 10-30 mg o dată.
Rp/Diazepam, compr. 0,01 g
Cutie Nr. I
D.S. int. 3X1 cp. pe zi
5.Unui pacient cu nevroză i se poate prescrie in scop anxiolitic
o benzodiazepină, de ex.diazepam, preparatul Diazepam
compr. de 2 mg, sau un compus fără efect sedativ cum ar fi
alprazolamul- preparatul Xanax, compr.de 0,25 mg.

Rp/Diazepam, cp. 0,002 g

Cutie Nr. I
D.S. int 3x1 cp. pe zi
#
Xanax cp.0.25 mg
Cutie Nr.I
D.S. int. 2x1cp/zi
TESTE RECAPITULATIVE
Sunt acțiuni ale benzodiazepinelor cu excepția:
•A. creșterea anxietății
•B. acțiune sedativ hipnotică
•C. contracturant muscular
•D. antispastic musculotrop
•E. efect anestezic
Referitor la farmacocinetica benzodiazepinelor sunt adevărate:
•A. sunt substanțe lipofile
•B. sunt substanțe hidrofile
•C. sunt absorbite rapid după administrare orală
•D. se distribuie în întreg organismul
•E. se leagă in proporție scăzută de proteinele plasmatice
La doze crescute, barbituricele pot produce urmatoarele
efecte:
•A. hipnoză
•B. anestezie
•C. comă
•D. deces
• Referitor la tratamentul tulburărilor de somn, asociați
medicamentele de mai jos cu clasele din care fac parte:

• 1.propranolol
• 2. difenilhidramina (benedryl)
• 3. ramelteon
• 4. buspirona

• A. agonist al receptorilor MT1/MT2

• B. Beta blocant
• C. Agonist partial al 5-HTA
• D.Antihistaminic

• 1b / 2d / 3a / 4c
• Referitor la medicamentele sedative hipnotice, asociați medicamentele de mai
jos cu afirmatiile de mai jos:

• 1. fenobarbital
• 2. thiopental
• 3. zolpidem
• 4. flumazemil
• 5. clonazepam

• A. folosit in anestezie datorita duratei scurte de actiune

• B. utilizat pentru tratamentul insomniei caracterizata prin dificultati ale initierii
somnului
• C. este indicat in tratamentul convulsiilor mioclonice si absente
• D. este antidot pentru benzodiazepine
• E. poate fi administrat la pacientii cu hiperbilirubinemie

• 1e / 2a / 3b / 4c / 5 b