Grecii,

un model de cultura si
civilizatie
 1. Privește cu mare atenție imaginile! Alege

femeia greacă .

În perioada istoriei străvechi, acestui popor i se spunea poporul elen.

 Ca si ordin arhitectural, Parthenonul este un prototip al ordinului doric, ordin ce se
caracterizeaza prin forme sobre, viguroase, prin muchii vii, ce creeaza echilibru, in vreme ce
fusul este decorat cu niste santuri, caneluri, care subliniaza verticalitatea coloanei, creand
efectul de ascensiune. Desi ordinul doric este impozant, in incaperea tezaurului au fost
identificate patru coloane ionice.
 Exprimate in module, inaltimea Parthenonului are 15 module, iar cea dintre coloane de 55 de
module.
 Fusul coloanelor are treimea inferioara cilindrica, pe cand cele superioare sunt tronconice,
racordarea fiind foarte subtila. Procedeul, denumit galbare, are scopul de a corecta optic
senzatia de stabilitate fusului.
 In general, coloanele si distantele dintre acestea au aceleasi dimensiuni, exceptie facand cele
de colt; astfel, coloanele de colt, care se proiecteaza pe fundal zenital, au diametrul mai mai
mare decat cele care se suprapun pe suprafata umbrita a incaperii, numita cella. Totodata, din
aceleasi motive, intercolonamentul dinspre extreme, care au acelasi fond zenital, este mai mic
fata de celelalte.
 Misterele Parthenonului
☺ Arhitectura fiecarei epoci este rodul unei
sinteze complexe intre latura sociala,
nivelul atins atat de stiinta, cat si de
tehnica, programe estetice si mentalitati
specifice. Teritoriul Greciei a cunoscut
forme de civilizatie inca din cele mai
vechi timpuri. Intreg procesul de formare
a poporului elen, care s-a realizat in 4
perioade, cea Homerica, cea arhaica, cea
clasica si, nu in ultimul rand, perioada
elenistica, se incheie in secolul X ien.
Functia religioasa a acestui popor era, in
general, axata pe altare, temple,
sanctuarul principal, statui inclinate
divinitatilor.

☺ Legatura dintre spatiul interior si cel

exterior se realizeaza prin portice de
coloane. Compozitia este simpla,
rezultand din functia proprie a templului.
Colonada ce inconjoara intreg templul,
pteroma, are un rol multiplu: acela de a
crea un spatiu, care sa permita
amplasarea statuii zeitei, invita la
ocolirea edificiului, act ce face parte din
ritual, si unifica imaginea celor patru
laturi.
 Despre etimologia cuvântului templu aflam ca
în greaca veche ὁναός,/ho NAOS se traduce
prin “locuinta” (în limba latina este templum).
Templul a fost un edificiu sacru în care se
oficia serviciul religios, închinat zeului ce era
divinizat si adorat de anumite popoare antice,
printre care si grecii. La început, sacrificiile si
ritualurile în cinstea zeilor aveau loc în afara
templului. Templul putea reprezenta și un
depozit votiv. Pâna prin secolul al IX-lea î.Hr.
grecii construiau temple din caramizi
suprapuse din lut, apoi, odata patrunse în arta
elena, ordinele dorice, corintice si ionice au
revolutionat arhitectura greaca.

 Sanctuarul reprezinta partea sacra a

templului, fiind cunoscut si sub numele de
altar, interzis profanilor. Sanctuarul este un loc
de cult; în limba greaca fiind numit naos
(sanctuarium în latina).
  în partea de nord-est a insulei Aegina.

 Templul de la Didyma / Δίδυμα a fost un templu

ionian închinat zeului Apollo, situat în orasul din
zilele noastre numit Didim, în vestul Turciei.

 În fosta Ionie a fost întrecut ca marime si

splendoare doar de templul Heraion de pe insula
Samos si templul Artemisei din Efes.

 În prezent, acest edificiu religios se afla printre

cele mai bine conservate temple din perioada
antica, fiind vizitat de zeci de mii de turisti anual.
Templul a fost contruit în jurul anului 300 î.Hr. pe
locul unui alt templu vechi, din secolul VI i.Hr.,
numit se pareDidymaion Templul era înconjurat de
doua siruri de coloane,care pornesc ca doua aripi
Gata! spre dreapta si stânga lui.Aceste coloane
înconjurau o camera sacra,ce adapostea statuia
marelui zeu Apollo.Coloanele sunt în stilul
arhitectural ionic si au 19.5 m înaltime,
înfațișându-ne grandoarea pe care acest edificiu o
avea acum mai bine de doua mii de ani.Pausanias
de asemenea a vizitat templul, iar Pliniu cel
Batrân a scris despre el.