Sunteți pe pagina 1din 13

SIGILAREA

FISURILOR
DENTARE
Bagmanean Așot
■Sigilarea reprezintă o metodă specifică de
profilaxie a cariei dentare, cu imunizarea a
suprafeţelor dure dentare cu reliefuri
accentuate la pacienţi cu risc carios
crescut.
Indicații:
■ Pacienţi cu risc carios crescut

■ Şanţurile şi fosetele ocluzale ale molarilor temporari şi permanenți;

■ Şanţurile şi fosetele vestibulare şi orale ale molarilor;

■ Fosetele supracingulare;

■ Şanţurile şi fosetele ce prezintă coloraţii intrinseci ale smalţului la care nu s-


au pus în evidenţă carii dentinare subiacente prin examen clinic şi radiologic;
■ Şanţurile şi fosetele cu smalţ colorat şi decalcifiat dar fără carii dentinare la
acelaşi dinte, evidenţiate clinic şi radiologic;
■ Pacienţi cu igienă orală riguroasă;

■ Pacienţi cooperanţi.
Contraindicații
■ Dinţi care prezintă concomitent leziuni carioase proximale
sau ocluzale.
■ Şanţuri puţin exprimate, care sunt apreciate ca zone de risc
scăzut;
■ Pacienţi cu tulburări ocluzale;
■ Pacienţi cu igienă orală şi alimentară deficitară;
■ Pacienţi necooperanţi.
Clasificarea sigilanților:
După tipul de polimerizare:
■ 1.Materiale autopolimerizabile: „Concise White Sealant”(3M, USA),
„Delton” (Johnson and Johnson), „Дельтон”, „Фис Сил” (Россия).
■ 2.Materiale fotopolimerizabile: „Esteseal LC” (Kulzer), „Sealant”
(Bisco), „Fissurit”, „Fissurit F”, „Fissurit FX” (Voco), „Дельтон-C”,
„Фис Сил” (Россия).
Clasificarea sigilanților:
După gradul de transparenţă:
■Intransparente sau opace;
■Transparente.
Cele transparente pot fi colorate şi incolore, se utilizează
mai frecvent pentru monitorizarea evoluţiei procesului
carios.
Materialele de sigilare au 3 efecte profilactice:

■ Realizează umplerea mecanică a gropiţelor şi fisurilor cu o răşină acido-


rezistentă.
■ Prin acoperirea gropiţelor şi fisurilor, germenii microbieni sunt lipsiţi de
habitatul lor.
■ Suprafeţele ocluzale beneficiaza de o curatire mai buna.
Acţiunea de protecţie a silantului se datorează capacităţii
sale de a izola bacteriile în interiorul dintelui. S-a
demonstrat că numărul microorganismelor capabile să
provoace demineralizarea smalţului, rămase între silant şi
fisură este în continuă scădere, deoarece au fost lipsite de
substratul alimentar. Un alt moment important – în
procesul de gravaj al dintelui se micşorează esenţial
numărul de microorganisme patogene.
Există două metode de sigilare a
fisurilor:
■ Neinvazivă
■ Obturarea profilactică sau sigilarea invazivă
Etapele de realizarea a sigilării
neinvazive:
■ Perierea suprafețelor ocluzale de placa bacteriană și a resturilor alimentare
■ Spălarea, izolarea cu rulouri de vată
■ Uscarea suprafeței ocluzale
■ Aplicarea acidului fosforic de 35-37% pe suprafața ocluzală a dintelui pe o
perioadă de 15-20 secunde, pentru majorarea permiabilității smalțtului
■ Spălarea acidului de pe suprafața dentară cu un jet de aer cu apă (20-25
secunde)
■ Izolarea repetată și uscarea suprafeței ocluzale
■ Aplicarea silantului în fisuri/gropițe
■ Fotopolimerizarea silantului timp de 20 secunde
■ Înlăturarea supracontactelor, șlefuirea și poleirea suprafeței dentare.
■ Aplicarea lacului sau gelului fluorat
Metoda
neinvaziv
ă
Etapele de realizarea a metodei
invazive:
■ Periajul suprafeței ocluzale și a fisurilor
■ Deschiderea fisurii cu freza cilindrică diamantată pentru o vizualizare mai bună.
■ Spălarea cu un jet de apa și aer pe timp de 15-20 secunde
■ Uscarea suprafeței ocluzale, ulterior aplicarea acidului fosforic(15-20 secunde),
spălarea acidului (20 secunde)
■ Uscarea suprafeței și aplicarea silantului în fisuri și gropițe
■ Înlăturarea supracontactelor, șlefuirea, poleirea
■ Aplicarea lacurilor sau gelurilor cu fluor.
Metoda invazivă