Sunteți pe pagina 1din 18

Tema 1.

CONCEPTELE DE BAZA ÎN PROBLEMATICA


CURRICULARĂ - Structura

1. Concepte tradiţionale în didactică


2. Continutul procesului de învăţământ
3. Conceptul de curriculum. Etimologie şi
scurt istoric
4. Sensuri, modele şi derivaţii ale curriculum-
ului
5. Nivele de analiză şi descriere a curriculum-
ului
1. Concepte tradiţionale - didactica
Pédagogie (generala) – teoria educatiei in general –
perspectiva filosofica, sociala, antropologica etc
Didactica (pedagogie/stiinta a educatiei - teorie a
procesului de învăţământ = teoria instruirii scolare
Etimologia:
didasko (gr.) = 'invatare, invatamant'; didactike – arta
invatarii
Lansarea: "Didactica Magna" (Comenius, 1657) - 'arta
universala de a-i invata pe toti toate'
Didactica - studiaza procesul de invatamant, ca
relatie de interactiune dintre predare, invatare si
evaluare (predare-invatare-evaluare).
Teme (componente) principale ale
didacticii:
Procesul de invatamant;
Curriculum (in sens restrans); continutul
invatamantului;
Principiile didactice ;
Strategiile si metodele de predare-învăţare;
Mijloacele de invatamant;
Comunicarea didactica;
Proiectarea in invatamant;
Evaluarea in invatamant;
Managementul clasei etc.
Subdomenii distincte ale didacticii
(teoria instruirii, in sens general)

teoria şi metodologia curriculum-ului


teoria si metodologia instruirii (principii,
strategii, metode, mijloace de instruire,
comunicarea didactica, proiectarea
didactica, managementul clasei etc)
teoria si metodologia evaluarii
Procesul de invatamant (instruire)
Proces de invatamant – sistem de
invatamant
Procesul de invatamant = proces de
cunoastere (instruirea scolara), realizat
prin interactiunile multiple dintre predare
si invatare, dintre acestea si evaluare;
se poate vorbi de un ciclu continuu, de
interactiune cognitiva: proiectarea instruirii -
predare si invatare – evaluare - proiectare
(reproiectare) etc.
2. Un termen traditional - conţinutul
(continuturile) procesului de învăţământ
Este raspunsul la unele intrebari de baza:

Ce se preda şi ce se învaţă?


Cat se preda si cat se invata?
Ce se transmite, ce si cum se vehiculeaza si
ce se asimileaza in procesul de invatamant?
Continutul invatamantului
(instruirii scolare)
Continutul invatamantului (C.I.)
<> continutul educatiei
<> rezultatele instruirii
<> cultura generală
Cine determina continuturile instruirii?
- Finalitatile educationale
- Comandamentele sociale
- Particularitatile de varsta (si individuale)

Definiţie C.I. – ansamblu structurat de cunostinte,


deprinderi, valori si atitudini, exprimat în documente
oficiale si transpus în procesul de predare-învăţare
3. Conceptul de curriculum – etimologie si istoric
Curriculum, curricula (latina) – alergare, cursă (soarele,
luna, viaţa...
În domeniul educaţiei, conceptul "curriculum" a fost
utilizat in faza de pionierat, ca răspuns al autorităţilor
statale la autonomia mare a universităţilor.
 în anul 1582 la Universitatea din Leyda (Olanda)
 în anul 1633 la Universitatea din Glasgow (Scoţia),
The child and the curriculum (Dewey, 1902) – 2 realităţi
independente?
In SUA, in anii ‘20 ai sec XX: „…curriculumul şcolar se
referă la toate experienţele elevilor în aria de influenţă a
şcolii“ [Encyclopedia of Educational Research, 1941).
Accepţia lui Tyler (1949) – componentele curriculum-ului:
obiectivele, experienţele de învăţare (conţinuturile),
metodologia organizării acestora şi evaluarea rezultatelor
învăţării
Acceptia lui D'Hainaut (1982) - un proiect educativ, care
stabileşte scopurile, obiectivele, recomandă metodele şi
mijloacele de realizare.
Curriculum-ul si continutul instruirii
(invatamantului)

Sensul la curriculum este mai complex şi mai nuanţat.


Continut = ce si cat se invata…
Curriculum = se au în vedere toate implicaţiile,
experienţele şcolare, tot ceea ce are legatura cu
conţinutul predarii-învăţării, inclusiv ceea ce este
neplanificat (dar se poate întâmpla într-o lecţie)
neintenţionat sau chiar ascuns.
Obiectivele predarii-învăţării, ba chiar si modalitatile
de predare-invatare precum si evaluarea sunt parti
componente ale curriculum-lui.
4. Sensuri si modele de abordare
Doua sensuri la termenul de curriculum (Cucos, 2002):
un sens restrans – curriculum in sensul de continut al
invatamantului;
un sens larg, care se refera la intregul program al
actiunilor educative, cu toate componentele si
interactiunile dintre ele.
Doua modele de abordare a curriculum-ului
(Potolea, 2002):
- unul triunghiular
- unul pentagonal
Modele de abordare a
curriculum-ului
Modelul triunghiular cuprinde:
finalitatile educationale;
continuturile instruirii;
timpul de instruire-invatare.
Modelul pentagonal:
finalitatile educationale
continutul instruirii
timpul de instruire-invatare
strategiile de instruire
strategiile de evaluare.
Derivații conceptuale
Curriculum general (core-curriculum) - acel trunchi
comun de materii (discipline de invatamant), comune
si obligatorii pentru toti elevii
Curriculum specializat (de profil) - seturi de
cunostinte si valori specifice, in cadrul anumitor
discipline - continuturi stiintifice, artistice, tehnice etc
Curriculum ascuns – mai jos
Curriculum informal - idem
Curriculum recomandat - oferta pusa la dispozitie de
experti, specialisti
Curriculum scris (prescris) – mai jos
Derivatii conceptuale la curriculum
Curriculum predat – totalitatea cunostintelor,
deprinderilor, atitudinilor actualizate efectiv
Curriculum invatat (realizat) – ce achizitioneaza
efectiv elevul, ceea ce este interiorizat si activizat
Curriculum suport – ipostaza a continuturilor,
prezenta la nivelul unor suporturi de instruire
Curriculum testat – partea de curriculum relevata,
etalata prin evaluare
Curriculum zonal (local) – acele oferte educationale
de care beneficiaza unii elevi dintr-un spatiu geografic
Curriculum exclus – acele secvente ale curriculum-lui
care nu au fost cuprinse in predare, din diferite motive
5. Nivele de analiza şi descriere a
curriculum-ului (prescris, realizat, ascuns)
Curriculum-ul prescris (sau formal) este rezultatul unei
selecţii din ansamblul cunoaşterii acumulate, a ceea ce
trebuie predat/transmis elevilor în şcoală. In termeni
de administraţie şcolară, este vorba aici de planul de
învăţământ şi de programele şcolare, la care se adaugă,
ca şi materiale (mijloace) curriculare auxiliare:
manualele, ghidurile metodice, îndrumătoarele pentru
profesori, planificaririle calendaristice, proiectele
didactice, caietele şi diverse culegeri pentru elevi,
dicţionare, atlase, diverse suporturi informationale etc
Este vizat un elev şi un profesor abstract, conventional,
standard…
Curriculum-ul realizat
Trecerea de la curriculum-ul prescris la cel realizat se face
prin transpoziţie didactică, prin intervenţia unui (unor)
profesor(i) asupra unui (unor) elev (i), indivizi umani reali,
situaţi într-un context anume de predare-învăţare, cu
(sub) multiple influente.
Este un proces de ajustare, rescriere a curriculum-lui
oficial, de către profesori şi elevi, prin interacţiune. Acest
proces poate duce – in funcţie de profesor şi elevi, dar nu
numai - atât la îmbogăţirea, adaptarea şi diversificarea
conţinuturilor cât şi la sărăcirea, reducerea sau
schematizarea acestuia...
Transpoziţia presupune prelucrări, reelaborări, selectări,
accentuări, adaugiri, omisiuni, negocieri… pentru a se
realiza invatarea efectiva, vie…
Curriculum ascuns (c.a.)
Sensuri şi interpretări ale c.a.
Intenţii nedeclarate ale profesorilor…
Cultura informală a şcolii…
Curriculum non-cognitiv, moral-valoric…
Exemple de c.a – variate atitudini şi conduite
sociale – ţinuta, moda, influenţe informale ale
profesorului, colegilor, relaţii interpersonale ,
relaţiile şi modalităţile de acceptare într-un grup
şcolar, comunicarea paraberbala si nonverbala,
etc
C.a. şi ‘şcoala vieţii’ – romanele formării…
Curriculum-ul (atât cel formal, în
procesul de transpunere spre cel realizat, cât
şi cel informal, ascuns) structurează o
adevarată cultură în şcoală, presupune o
gamă variată de situaţii, conţinuturi şi
modalităţi de predare si învăţare.
Discuţia asupra acestor variabile este
complexă, trebuie sa tina seama de o realitate
foarte dinamica…