Poluarea aerului

Poluanții iritanți și
acțiunea lor

• Pulberile de o proveniență
multiplă, pot fi clasificate:
• După natura lor: organice sau
anorganice
• După acțiune: toxice sau
netoxice
• După stabilitatea în atmosferă:
• Pulberi mai mari de 10
microni: s.n pulberi
sedimentabile
• Pulberi între 10 și 0,1 microni:
s.n pulberi în suspensie
• Pulberi sub 0,1 microni
Pulberile
• Factorii de care depinde
acțiunea iritantă a pulberilor:
• Forma pulberilor
• Solubilitatea
• Reținerea pulberilor la nivelul
mucoasei variază în funcție
de:
• numărul pulberilor,
• tipul de respirație,
• starea căilor respiratori,
• cantitatea de mucus prezentă
 Mecanisme de
reținere
• Reținerea prin impact sau lovire de pereții căilor respiratorii
• O parte sunt reținute o altă parte sunt eleminate prin mișcarea
cililor vibratili
• Pulberile reținute sunt preluate și înglobate de macrofage
• Cele rămase își exercită acțiunea iritantă asupra căilor
respiratorii, produc inflamații
• Pe aceste inflamații se grefează infecții diverse:
• infecții acute bronșice,
• traheale,
• laringiene transformate în infecții cronice: bronșita cronică
 Bioxidul de sulf

• Rezultă din arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol)

• Datorită gradului mare de solubilitate în apă, acționează chiar
la locul de pătrundere în aparatul respirator
• În mod obișnuit bioxidul de sulf produce manifestări iritative:
salivație abundentă, tuse, expectorație, spasme ale căilor
respiratorii cu dificultate în respirație
• Sub acțiunea bioxidului de sulf se constată și pierderea
mirosului și a gustului, apariția unui oarecare grad de
leucopenie
• Surse naturale: erupții vulcanice, fitoplanctonul, fermentația
bacteriană
 Oxizii de azot

• Rezultă din arderea combustibililor la temperaturi ridicate

• Cei mai importanți sunt:
• monoxidul (în primele ore ale dimineții sau în zilele cu nor și cer
acoperit)
• dioxidul de azot (în zilele senine cu soare puternic la prânz)
• Mai puțin solubil pătrunde adânc în căile respiratorii generând:
hipersecreții, dificultate în respirație până la dispnee, încetarea
mișcărilor cililor vibratili, concentrații mici de NO2 duc la infecții
îndelungate
• FI!! Dioxidul de azot de azot are acțiune toxică
 Poluanții fibrozanți

• Reprezentați de pulberi, sunt întâlniți mai ales în mediul

industrial unde determină fibroze, scleroze pulmonare
(pneumoconioze) profesionale
• Ca mecanism are la bază solubilitatea redusă a acestor pulberi, le
conferă persistență îndelungată în plămân
• Peumoconiozele neprofesionale au fost descrise în zonele aride
datorate pulberilor de nisip (cuarț) bogate în bioxid de siliciu
• Praful de sol și de stradă poate conține bioxid de siliciu
• Praful de cărbune dă antracoza cea mai frecventă pneumoconioză
neprofesională
 Poluanții alergizanți
• Rol în declanșarea bolilor și crizelor alergice. Se încadrează în pulberi și gaze
• Pulberile alergizante se împart în pulberi minerale și pulberi organice
• Pulberi minerale: cuarțul și siliciu (provoacă pneumoconioze), beriliu, zirconiu,
cesiu, zinc
• Pulberile organice: pulberile vegetale (ceai, cacao, muștar, cafea, ricinul, tutunul)
• Ciupercile: aspergilus, alternaria, penicilinium, cladosporium
• Polenul unor flori, arbori declanșează crize de astm sezoniere
• Gazele alergizante: bioxidul de sulf, oxizi de azot, hidrogenul sulfurat
• Substanțele volatile din componența unor insecticide, detergenți,
medicamente
• Manifestări patologice: rinita acută și cronică, traheita spasmodică, astm
bronhopulmonar
 Poluanții asfixianți și
acțiunea lor
• Oxidul de carbon, un gaz fără gust, fără miros, fără culoare, nu poate fi
depistat cu ajutorul organelor de simț. S.n: gaz perfid
• Rezultă din arderi cu o cantitate insuficientă de oxigen, rezultă din toate
arderile indiferent de combustibilul folosit
• Acțiunea asupra organismului: se combină cu hemoglobina cu o afinitate
foarte mare pentru oxid de carbon (210 - 240 X) față de oxigen
• Apar fenomene de asfixie:
• tulburări respiratorii (creșterea frecvenței și amplitudinii respiratorii,
dificultate în respirație)
• cardio-vasculare (creșterea frecvenței pulsului, palpitații, aritmii), digestive
(greață, vomă, inapetență)
• nervoase (cefalee, vertije, adinamie, somnolență, lipotimie)
• Acțiunea teratogenă asupra fătului: malformații congenitale cardiace
 Poluanții toxici

• Plumbul produs de diferite procese industriale și autovehicule

• În atmosferă plumbul se elimină sub formă de vapori care pot condensa și
forma suspensii
• Suspensiile și vaporii pătrund în organism pe cale respiratorie. Plumbul ca
poluant pătrunde și pe cale digestivă odată cu apa
• În organism plumbul se depune în oase (90%) unde se remobilizează, în
sânge (40 micrograme la 100 ml sânge)
• Manifestări ale încărcării organismului cu Pb: anorexie, slăbire în
greutate, insomnie, iritabilitate. Paralel apar unele granulații în eritrocite
• Acționează asupra SN la copii: rămânerea în urmă a dezvoltării
intelectuale sau arierație mintală
• Alți poluanți toxici: florul, cadmiul
 Poluanții cancerigeni
• Poluanții cancerigeni: organici și anorganici
• Poluanții cancerigeni organici: hidrocarburile policiclice aromatice
(HPA). Ele rezultă din arderea incompletă a combustibililor lichizi și
solizi și se întâlnesc adesea aderenți la suprafața particulelor solide
foarte fine (funinginea)
• Poluanții cancerigeni anorganici: arsenul, cromul, cobaltul, seleniu,
nichelul, cadmiul, astbestul.
• Cel mai utilizat este astbestul (izolatori termici, fabrici de asbo-
ciment, ventilatoare, frâne pentru autovehicule)
• La nivelul plantelor dar mai ales a arborilor fructiferi, coniferelor și
trandafirilor acționează împiedicând fenomenele de fotosinteză care
se traduc cu uscarea pomilor și distrugerea florilor
 Măsuri de prevenire și
combatere a poluării aerului
• Măsuri medicale: Nr. % în mg/m
crt. Substanța Moment Medie
• Stabilirea unor limite sau
concentrații maxime admise (con-
centrația maximă care nu 1. Bioxid de sulf 0.75 0,25
acționează nociv asupra 2. Funingine 0.15 0,05
organismului
3. Hidrogen sulfurat 0,03 0,01
• Concentrații maxime momentane
4. Oxid de carbon 6,0 2,0
• Concentrații medii sau 5. Oxizi de azot (NO2) 0,3 0,1
concentrația maximă acceptată a
mediilor valorilor momentane 6. Plumb -
0,001
• Timpul: zilnice, săptămânale,
7. Substanțe oxidante 0,1
lunare, anuale
0,03
8. Pulberi 200 t/km/an
sedimentabile
 Măsuri nemedicale

• Se aplică de arhitecți, ingineri, primari și au ca scop realizarea

concentrațiilor maxime admise de organele medicale:
• Construirea întreprinderilor industriale în afara zonelor de locuit
• Stabilirea pe bază de calcul a unor distanțe între întreprinderile
industriale și locuințe în funcție de poluare
• Utilizarea combustibililor celor mai puțin poluanți sau tratarea lor
• Asigurarea unei arderi cât mai complete pt a reduce nivelul de poluare
• Construirea de coșuri cât mai înalte și eliminarea la temperaturi cât
mai ridicate și presiune mare a poluanților
• Dotarea zonelor dintre locuințe și industrie cu spații verzi alcătuite
din arbori, așa-zisă zonă de protecție sanitară.
 Măsuri nemedicale
• Interzicerea construirii de locuințe în zona de protecție, a unităților de
copii, a terenurilor de sport și a unităților medicale cu paturi
• Reglarea corespunzătoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea
eliminării poluanților prin gazele de eșapament
• Limitarea circulației autovehiculelor pe anumite străzi sau zone de mare
aglomerare a clădirilor de locuit sau a populației
• Construirea de străzi largi și distanțarea construcțiilor de locuit pentru a
permite o bună ventilație a zonei respective și reducerea concentrației
poluanților
• Amplasarea judicioasă a gărilor și autogărilor, de preferat la marginea
localităților sau utilizarea locomotivelor nepoluante
 Contaminarea aerului și
acțiunea asupra organismului
• Aerul conține în mod natural • Contaminarea aerului: tuse,
germeni aerobi strănut, expectorații, vorbire
• Sursa acestora din care și comună cu glas tare/șoptit la
pronunțarea consoanelor (ș, t, ț)
patogeni este omul
• Eliminarea germenilor patogeni
• Organismul uman elimină
se face sub forma picăturilor
germeni patogeni în diferite Flugge
momente ale bolii
• Incubație, • Picătura Flugge este formată
• stare de boală,
dintr-un nucleu pe care se găsesc
germenii absorbiți, are la exterior
• convalescență un înveliș hidric
• Oameni sănătoși purtători de • În aer picăturile Flugge rezistă
germeni patogeni foarte mult
 Contaminarea aerului
• Bolile infecto-contagioase B.I.C.
• Virozele respiratorii, gripa, rujeola, rubeola, varicela
• Difteria, scarlatina, tusea convulsivă, tuberculoza, antraxul
• Rezistența este redusă datorită temperaturilor nefavorabile,
mult sub temperatura omului (30 C) la care sunt adaptați
• Cel mai important factor care distruge germenii sunt
ultravioletele
• Cei mai sensibili sunt copiii și persoanele în vârstă
• Posibilități mari de răspândire apar acolo unde se adună un
număr mare de persoane: cinematografe, teatre, săli de
conferințe, de curs, mijloace de transport în comun
 microaeroflora
• Indicatorii de contaminare se stabilesc prin determinări de
laborator
• Au fost aleși germenii care se dezvoltă la 37 C, se numesc
mezofili. Numărul germenilor mezofili acceptați în țara noastră
sunt:
• Sub 2500 germeni mezofili la metru cub de aer pentru încăperile
de locuit
• Sub 1500 germeni mezofili la metru cub de aer pentru instituțiile
de copii
• Sub 500 germeni mezofili la metru cub de aer pentru saloanele
de copii
• Sub 300 germeni mezofili pentru saloanele de nou-născuți
•
 microaeroflora
• Există și indicatori mai buni! Streptococii hemolitici în mod
special Streptococul Beta hemolitic care dă hemoliza albă,
deoarece streptococul alfa hemolitic sau viridans este frecvent
întâlnit.
• Se consideră că streptococul Beta hemolitic nu trebuie să
depășească 1% din numărul total de germeni mezofili
acceptați.
• Pentru neuro-chirurgie și transplant nu trebuie să avem nici-un
streptococ beta hemolitic
• Pentru spitale ca indicator de contaminare atât pentru aer cât
și pentru obiecte și suprafețe se pot folosi germenii coliformi
pentru determinarea salubrității încăperilor (și pentru instituții
pentru copii).
 Măsuri de prevenire și
Metode fizice
• Izolarea persoanelor bolnave
în spital sau la domiciliu
• Dezinfecția aerului cu ajutorul
radiațiilor ultraviolete:
• Fără prezența oamenilor în
încăpere
• Cu prezența oamenilor în
încăpere
combatere
Metode chimice
• Utilizarea unor substanțe chimice
cu acțiune antibacteriană
• Clorul este un bactericid puternic
• S-a utilizat foarte mult timp în
chirurgie
• Se folosește pentru dezinfecția
apei potabile, a apelor reziduale,
a grupurilor sanitare, piscinelor,
a sticlăriei
 Clima și acțiunea sa
asupra sănătății

• Clima este caracteristică anumitor zone geografice, cuprinde

factorii fizici ai aerului și solului, factori specifici ai solului
• Clima rece: temperatura medie sub 0 grade, umiditate ridicată,
mișcări puternice de aer,însorire slabă cu nopți și zile prelungite
• Sub aspect medical: solicită mult organismul uman, bolile
infecțioase sunt rare
• Rahitismul este necunoscut datorită alimentației bogate în
vitamina D cu rol important în metabolismul fosfo-calcic
 Clima caldă

• Se găsește de o parte și de alta a ecuatorului

• Se caracterizează prin: temperaturi crescute, umiditate mare la
ecuator și redusă la tropice, curenți de aer cu periodicitate precisă și
însorire puternică
• Bolile infecțioase sunt prezente sub formă endemică
• Condițiile climatice sunt favorabile dezvoltării paraziților și mai ales a
vectorilor care le transmit
• Rahitismul este necunoscut datorită radiației solare
 Clima temperată

• Se caracterizează printr-o temperatură medie 0 – 20 grade,

umiditate mică în zonele continentale și mare în zonele din
apropierea mărilor și oceanelor, mișcări ale aerului variate și
neregulate de viteze în general moderate și însorire medie.
• Bolile infecțioase sunt supravegheate, pot apare sub forme
epidemice
• Rahitismul este prezent datorită radiației solare mai reduse dar
și poluării atmosferice care reține radiațiile ultraviolote
 Alte tipuri de
climate
• Climatul alpin de la 800 – 1000 caracterizat prin: temperatură scăzută, umiditate
mare, curenți de aer puternici, ionizare puternică, presiune atmosferică scăzută
• În acest climat:
• crește metabolismul general
• crește numărul de hematii și cantitatea de hemoglobină
• crește frecvența și amplitudinea respiratorie
• crește frecvența pulsului și a Tensiunii Arteriale
• Este un climat recomandat anemicilor
• Climatul de stepă: temperatură crescută, umiditate scăzută, curenți de aer
crescuți, însorire puternică
• Este un climat CI suferinzilor de afecțiuni cardiovasculare și respiratorii, femeilor
gravide și copii mici
 Factorii meteorologici
• Acțiunea schimbărilor de vreme se răsfrânge asupra organismului
uman, în primul rând asupra sistemului nervos (al scoarței cerebrale).
• Randamentul de muncă fizică dar mai ales intelectuală depinde de
starea de vreme
• Persoanele acuză: dureri articulare, cefalee, inapetență, adinamie,
plictiseală, nervozitate, iritație la schimbările unor factori
meteorologici
• Bolile infecțioase respiratorii apar mai ales iarna, iar cele digestive –
vara
• Accidentele cardio-vasculare (infarctul miocardic, hemoragiile
cerebrale se produc frecvent la schimbarea factorilor meteorologici)
• La schimbarea factorilor meteorologice mai avem: durerile
reumatismale, artrozele, crizele comițiale din epilepsie, agravarea unor
boli mintale (schizofrenia, maniile, nevroze)
• Sub acest climat: crește metabolismul general, pierderea de apă și
electroliți, frecvența pulsului și a respirației, scade eliminarea de urină
 Climatul maritim
• Variațiile de temperatură determină curenții de aer de la mare
spre uscat ziua și de la uscat spre mare noaptea
• Climatul maritim este influențat de climatul din jur.
• Este indicat persoanelor cu reumatism/artroze, copiilor cu
rahitism și este CI celor cu probleme cardio-respiratorii,
tuberculoză pulmonară, cu afecțiuni psihice
• Aclimatizarea este legată de circulația oamenilor dintr-o zonă
climatică în alta
• Aclimatizarea reprezintă adaptarea la proprietățile fizice ale
aerului și la particularitățile biologice și chiar sociale ale zonei
 aclimatizarea
• Aclimatizarea biologică se adresează bolilor infecțioase
caracteristice anumitor zone climatice.
• Aclimatizarea biologică este mai dificilă față de bolile care nu
cunosc vaccinare eficientă și mai ales bolile parazitare care nu
au vaccinuri
• Aclimatizarea socială poate ridica probleme în cazul unor
deplasări la distanțe mari, adaptarea la fusul orar, alimentația
este un alt aspect greu de trecut
• Pentru a face față acestor provocări este necesară o pregătire
prealabilă prin educație sanitară pentru ca persoanele
respective să se protejeze singure față de factorii neprielnici
aclimatizării.